2,058 matches
-
n-o să mai aștept Și simfonii n-o să mai cânte albe clape. În lucruri importante te las să te afunzi, Sunt prea măruntă pentru-a tale visuri Și scriu, că știu că nu m-auzi, În drumul tău istovitor spre piscuri. Referință Bibliografică: Striga-ma / Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana Tomoni : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
STRIGA-MA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353598_a_354927]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > LUMINI DE PRIMĂVARĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1169 din 14 martie 2014 Toate Articolele Autorului se despletesc lumini în primăvară cu orbitoare lasere pe cer înmugurește și-nfrunzește viața a piscuri și a codri mirosind din imnuri veșnicia a irupt ca un azur din mantiile-albastre cadâne moi cu corpuri dulci se plimbă agale printre păuni și vin în vis când noaptea grea lovește grav tăcerea de pereți se-aude năvalnic un
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
albastru. Mai sus, O despletire de fluturi Pe trepte ninse de înnoptări Încremenește-n alb. Doar blajinii bujori de munte Cu arome seducătoare Mai freamătă-n ținutul alpin, În acea magică risipă de culoare, Când, de veghe ispitirilor mele, Pe pisc, Muguri de lumină Tot răsfoiesc petale de cer, În ecouri de strană. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Dezmărginire în ecouri de strană / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1341, Anul IV, 02 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353765_a_355094]
-
pe nisip dar vântul a acoperit profilul tău Am scris pe scoarță unui măslin poezia vieții dar furtună a rupt copacul Am construit un zmeu cu firul destinului meu dar puterea iubirii l-a purtat de la mine legându-ne de piscul tău pentru a fi mai puternic zborul destinului DESTINO Ho inciso îl tuo nome sull'argilla mă îl mare ne ha ammantato le iniziali Ho ripercorso le tue orme lasciate sulla sabbia mă îl vento ne ha coperto îl profilo
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură,/ pare-un serafic purpuriu de buburuze/ ce
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
cea a lui Ion Gavrilă-Moșul și mulți alții. Așadar, încep Munții noștri veșnici de Aur, Berevoiu, Bucegi (vf. Omul-2507), Căpățîna, Dobrogeanu, Drăghia, Gălășescu, Făgărașului (vf. Suru-2283), Frunții (vf. Negoiu-2535), Ghițu (vf. Moldoveanu-2544), Iezer (vf. Iezeru-2463), Păpușa (vf. Păpușa-2391), Piatra-Craiului (vf. Piscul Baciului-2232), să-și primească la sân feciorii dragi și demni ca odinioară pe dacii Daciei Mari, în grupul mare denumit <>ori Gruparea Nucșoara: „Sub această denumire se identifică de fapt partizanii cuprinși între rîul Topolog și Dîmbovița. Ca demarcație spre
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
acesta se explică și ruma „mamelă“ din limbile italice nespecificate, căci apropiat de forma mamelei este mamelon „o ridicătură de teren, o înălțime“. În continuare ne ocupăm de cuvinte înrudite cu cel în discuție și anume: egeo-cretanul harmo „înălțime“, herma, „piscul, stânca în picioare“ (P. Faure, Viața de fiecare zi în Creta lui Minos, B., 1977, p. 93-195). Numele zeului grec Hermes este pus în legătură cu erma „piatră falică“ (Kernbah, Dicționar de mitologie generală, B., 1983, p. 264) sau herma „grămadă de
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
05 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Existențialism, iubire și certitudine Sufletul și cuvintele sunt cea mai scumpă avere pe care poeții îi dedică cititorului: “Mă întorc tăcut în vârful degetelor/ pentru a căuta cumva/ acea privire matinală,/ zâmbetul ce dărâmă piscurile munților/ farmecul ce leagă baierele sufletului.” Suntem în fața unui noi volum de versuri care îmbogîțește spectrul relațiilor culturale dintre români și albanezi. O rezervă în fața existenței care purtând amprenta incertitudinii se formatează după cum bate vântul. Dar cine e vântul? O
DANIEL MARIAN DESPRE MIRADIE MALIQI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347147_a_348476]
-
SUNT EU? Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Eu sunt ce pot nu sunt ce-aș vrea nu sunt un brad sunt o smicea ... Nu sunt un munte plin de piscuri sunt doar un om pe drum de riscuri *** de n-aș fi eu, cine-ar purta prin lume greu povara mea? de ce în mine pus-au toate doar reci lumine de păcate? nu se putea s-o dea oricui povara
CINE SUNT EU? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347164_a_348493]
-
vizitat un coleg de echipă al lui Radu (Radu a jucat volei în tinerețe) de care soarta l-a despărțit acum 45 de ani! A fost foarte emoționant să vezi doi bărbați cu părul cărunt, asemănători cu doi munți cu piscurile înzăpezite, îmbrățișându-se cu lacrimi în ochi... Tot in anul acesta am încercat să retrăim emoțiile primei croaziere în Caraibe... dar... cea de a doua n-a mai fost ca prima! După 50 de ani de activitate profesională mi-a
CE ZI EXTRAORDINARA ESTE AZI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357200_a_358529]
-
vedem cât mai mult din ce încă n-am văzut din lume, ne-am propus să facem zilnic sport si să petrecem fiecare concediu de iarnă pe skiuri atât timp cât vom mai putea să fim la înălțimea celor 4000 m ai piscurilor din Colorado! Dragii noștri, ne pare rău că sunteți departe dar gândurile noastre cele mai bune zboară acum către voi pe aripile acestui mesaj. Vă dorim sănătate și impliniri și să pășiți cu bine în 2011! Sărbători fericite și la
CE ZI EXTRAORDINARA ESTE AZI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357200_a_358529]
-
vreme, am sădit un munte, / Și bătându-i drumurile, toate, / I le-am argintat cu flori mărunte, / Și împodobit cu vieți curate - // Și-au venit la mine trecătorii, / Și mi-au spus: “ce munte ai durat? / Noi vom semăna cu piscuri, norii, / Și-i vom pietrui cu diamant -“ // Vino să ne urci, în spate, munții, / Vino și-mplinește la poveri, / Dincolo de cer, lumina frunții, / Să-ncovoaie culmile de ieri - // Și-am privit în clipele-mi crăpate, / Și în măcinarea-mi os pe
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
îl regăsim și în preistorie, denumit de etnologi „cultul Mamei Mari”. Ea era venerată ca „Mamă a munților” („Mater montium” - la Vergiliu) și era considerată protectoarea păstorilor și a turmelor; de aceea îi erau consacrate stânci și culmi aflate pe piscurile munților. Istoricii greci și romani sunt unanimi în a afirma că „geții/dacii îl adoră pe Saturn, pe care îl numesc Zalmoxis” (istoricul Mnaseas din Patre, Diogen Laerțiu, Hesychius). Așadar Zalmoxis este Saturn; Zal-mox înseamnă Zeul-Moș, Zeul-Bătrân sau Moșul, atributele
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
i-ai putut suporta decât cu simțul umorului gândind la gafele și ororile politice de zi cu zi. Dar pentru că am fost un slujitor credincios și serios al meseriei mele am reușit să parcurg etapă cu etapă treptele aproape până la piscul cel mai înalt. Spun „aproape” pentru că niciodată nu poți să ajungi acolo sus. Conform maximei „perfecțiunea nu există nici măcar în prostie”, cu atât mai mult în artă. Dar noi toți ne întindem și sperăm către ea. George ROCA: Nu v-
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
viața omului, dintotdeauna, inclusiv a omului de astăzi, vom reține și sublinia faptul că, știm cu toții că omul este un univers deschis, limitele acestui univers fiind aceleași dintotdeauna: abisurile tenebroase ale căderii, ale păcatului și ale patimilor și înălțimile sau piscurile senine ale virtuților. Păcatele, patimile, ca fiind isbucnirile cele mai violente și grosiere ale energiilor și resurselor umane, și virtuțile, care constituie adevărata vocație și lucrare a omului, au fost aceleași de la început, deși au fost numite diferit. Ceea ce s-
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
Doamne, cât erau de înfrățite cele două instrumente magnifice, căci le vedeam cum se ridicau pline de strălucire și s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și încredere.Ce se întâmplase de fapt? Da, iluzionistul fără pereche al
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
norii ascund tăcerea pietrei, acolo unde poveștile vorbesc din graiul tainelor. Am lăsat, desprinzând din mine, clocot din clocot, veșmintele țesute care acoperă mioarele- rămase în cuvintele de alean ale păstorilor de peste an- și urc să mă apropii de tocmirea piscului care îmi va sorbi viul din chip, rămânere de mărturie. Culmi de nouă ori măsurate, de la răsărit la apus și de la apus la răsărit. Și fiecare dezbrăcare va înveșmânta poveștile care ajunse pe culme vor amuți păzite de lupul care
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 537 din 20 iunie 2012 Toate Articolele Autorului METAFORE APRINSE Dorurile care le-am purtat, Sunt în aceste pagini prinse, Foarte intacte s-au păstrat, Azi fiind metafore aprinse. Zboară vulturii în libertate, Peste piscurile albe, ninse, Privind spre ziduri de cetate, Să găsească metafore aprinse. Florile cu gingășie rară, Au culori din cer desprinse, Revin în noua primăvară, Puternice metafore aprinse. Prin galeriile întunecate, Cu multe secrete neatinse, Din plimbările mele toate, Păstrez metafore
METAFORE APRINSE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357612_a_358941]
-
rezerve de crini iedera-mpânzise tot veacul și era luni ziua-n care-nflorea liliacul ne știam după suflet ades’ ne strigam cinasem cu timpul de mână și ne odihneam în primul ocean de lumină ne-am oprit pe un pisc de-ntuneric străluceam în culori ruginii și era sferic glasul iubirii cu raze târzii pe-o insulă veche zdrobită de ploi am scris poemul de gânduri și era joi când ne-am pierdut printre rânduri Referință Bibliografică: Paharul cu suflet
PAHARUL CU SUFLET DE RUGĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357690_a_359019]
-
carte. Poeta se numără printre tinerii creatori talentați, formați la Școala Lirei, sub atenta îndrumare a poetei Cristina Ștefan. Ea este un exemplu strălucit al acestei grupări care adună și formează tinerii - pe trepte de frumos spre cele mai înalte piscuri. Efortul conjugat are, de fiecare dată rezultate uluitoare. Toate sentimentele, în cele din urmă, se metamorfozează în cuvânt în cele mai neașteptate chipuri. Mihaela Aionesei definește poetul drept „etern truditor de cuvinte / precum fântânarul / adâncit în groapa înfricoșătoare / până aude
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
în lume chiar vina cea mai mare Ei sunt de-acum barbarii, iudele acestei lumi Cine i-ar ierta oare că și-au ucis profetul Cel care avea lumii întregi să-i dea un sens S-o ducă sus pe piscuri și-ceruri cu încetul Se vedeau în apusul tomnatic canceroși Cum exultă pe dealuri dănțuind păgâni Eliberați de chinul de-a nu avea vreo vină Ei ce mâncau de veacuri cu bubele pe mâini Putea să vină acum cineva să
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
de expresie s-au diversificat pentru a da substanță mesajului. Cred că el însuși, contemplându-și creația, nu se mai recunoaște pe deplin. O adâncire a sensurilor creației, o profunzime care a sedimentat actul artistic, ridicându-l, totodată, pe noi piscuri. Drumul spre desăvârșire este în continuă ascendență. E de mirare, însă, de ce în primul poem, Teo Cabel nu-și recunoaște poezia. „Poezia mea străină îmi e. / Sare la mine din gura altuia, / Se altoiește în aer / În fel de fel
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
visele frumoase, Și viscol întețit în carne și în oase, În suflet mi-am ascuns micile adieri, Cu noua rugăciune învățată ieri. Râul îmi șoptește, posomorât și greu, Și curg nedumeriri pe trecutul meu. Când capu-mi-ntorc ca să-ntâmpin vântul, De piscul unui gând se spânzură cuvântul. Casa mea sub pleoape-i lumină-n adâncimi, Și cuibul meu de patimi și întunecimi. Un înger îmi trasa drumul anodin din cărți, Prin puful fumuriu și orb al bătrânei nopți. Gemeau în geamantan visele
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
Deși a trăi pentru artist, nu mai constituia demult o joacă. Era vorba de o cruce. O cruce sisifică. Pe care trebuia s-o poarte. Pe munte. În pofida căzăturilor repetate, se ridica și pornea iar la drum. Spre vârf. Spre piscul perfecțiunii. Punea toată pasiunea în aceasta. Și toată energia. Și parcă, din desenele și picturile lui acrilice își extrăgea energia, forța care-l împingeau mereu înainte. Excelsior! Nu s-a plâns niciodată. Cel puțin, nu în fața celor cunoscuți. Doar el
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ÎN ZBORUL MEU MĂ SIMT CONDOR Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 640 din 01 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Semeț peste un pisc de vreme privesc în jos, zăresc trecutul, o pajiște, un verde de smarald. Croiesc cu aripi drumul falnic, destinul îl curbează-n spirală, răscruci cu cedri sunători, ce plâng cu-al lacrimii suspin, privind la frunza lor cuprinsă-n vânt
ÎN ZBORUL MEU MĂ SIMT CONDOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359050_a_360379]