644 matches
-
sistem pentru care cea mai firavă pornire de onestitate și corectitudine reprezintă o pacoste deopotrivă pentru putere și opoziție! Recunosc spășit: și azi îmi bubuie mustrător în minte cele trei cuvinte pe care mi le-a înfipt în auz Antonie Plămădeală în primăvara lui 1991 la Sâmbăta de Sus. Eu îl tot hărțuiam pe teme de colaboraționism ceaușist. El se dezvinovățea senin, cum că a slujit Biserica, ideea creștină, nu buzunarul propriu. În fine, zice el, și-mi face semn către
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Ne-am vizitat de zeci de ori, am fost la nunțile și botezurile minunatei lui familii (doi copii și cinci nepoți!), am cunoscut și prețuit împreună o mulțime de oameni deosebiți, de la părintele Sofian Boghiu, mitropoliții Bartolomeu Anania și Antonie Plămădeală sau părintele Ioanichie Bălan, la părintele Iustin Marchiș, Paul Gherasim, Horea Paștina, Mihai Sârbulescu. Îi apreciasem și eu intens activitatea, inclusiv mediatică (zeci de emisiuni radio-TV), de la Muzeul Țăranului Român (unde l-a adus Horia Bernea), cale de două decenii
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
care ne înflăcăra, vorbindu-ne, Ioan Ale xan dru. Începând cu părintele Dumitru Stăniloae, căruia i se oferă partea leului (la căldura omeniei sale plămă dindu-se în bună măsură ființa autorului de azi), conti nuând cu Patriarhul Teoctist, mitropoliții Antonie Plămădeală și Bartolomeu Anania, cu părinții Benedict Ghiuș, Sofian Boghiu, Ilie Cleopa, Constantin Galeriu, Teofil Pârâian, Dometie Manolache de la Râmeți, Paisie Olaru de la Sihla, Iachint Unciuleac de la Putna, ajungând la Ioan I. Ică Jr., Paul Gherasim, Andrei Pleșu, Cristian Mandeal, Teodor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mașină - ca doi „colaboratori externi“ - cu „dom’ pro fesor“ Silviu Brucan, cum îi spunea, cu pișicher (însă real) respect, Lucian Mândruță. Am avut atunci un dialog (care ar trebui povestit cândva), la fel de halucinant pre cum cel purtat cu ÎPS Antonie Plămădeală, în mai 1991, la Sâmbăta... Pe de altă parte, debușând gazetărește în postceaușism la Cotidianul lui Ion-John-Iancu Rațiu, m-am deprins să colez Mediafaxul cu însăși ideea de profesionalism și perfectă eficacitate, cu informare deplină și imparțială, acoperire obiectivă, implicare
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mămăligii(balmus,mamaliga). aluat și turtă Rom. aluat, cuvânt care există și în dialectele sud-dunărene, are sensurile „pastă obținută din făină amestecată cu apă, grăsime etc., din care se prepară pâine, prăjituri; cocă“ și „bucată din această pastă folosită ca plămădeală“. Cuvântul românesc provine din lat. *allevatum (< lat. allevatus „ridicat, înălțat“), un derivat de la verbul lat. levare „a ridica“, transmis românei (în forma (a) lua), precum și altor limbi romanice. Deosebirea de sens se explică prin aceea că levare dobândise de timpuriu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cruce ca să-i învețe iubirea. Ura deja o cunoșteau instinctiv, așa cum știau să respire. Ce poate să mai facă El ca ea să fie uitată? Ne-a oferit alegerile, care, în ultimă instanță ne fac ceea ce suntem. Născuți fiind din plămădeală divină, o fărâmă din înțelepciunea Lui este în fiecare și Omul poate fi capabil să vadă singur suferința imensă, inutilitatea și mai ales, dincolo de orice manifestare propagandistică, lipsa unor învingători reali într-un război. Aceasta va fi piatra de încercare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cereri, nici rugăciuni pentru ei, și nu stărui pe lîngă Mine, căci nu te voi asculta. 17. Nu vezi ce fac ei în cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului? 18. Copiii strîng lemne, părinții aprind focul, și femeile frămîntă plămădeala, ca să pregătească turte împărătesei cerului, și să toarne jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mînie." 19. "Pe Mine Mă mînie ei, oare, zice Domnul, nu pe ei înșiși, spre rușinea lor?" 20. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Facem parastas pentru el în fiecare an. Moale, lată și cu tâlc Vin Constantin Ciopraga și Gavril Istrati de la Iași. Unchiul de pe tată al părintelui Vasile Viorel Cojocaru a fost starețul Caliopi Apetrei. În cartea «Tradiție și libertate», mitropolitul Antonie Plămădeală are cuvinte înalte despre el. Pleacă Părintele Caliopi la Râpa lui Coroi trei luni, fără blagoslovenie de la starețul Ilie Cleopa. Trei luni a adăstat la Râpa lui Coroi cu pesmeți și apă pentru liniștea Sihăstriei. După trei luni, s-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la ascultare să curețe cartofi. Ca să nu fie spre trufie plecarea la Râpa lui Coroi... «Strănepotul Caliopi avea chiar în înfățișare ceva din aerul ghiduș al străbunicului, dar mai ales avea moldoveneasca lui moale, lată și cu tâlc», creionează mitropolitul Plămădeală. Părintele Cojocaru încearcă să fie profet la sfinția sa acasă. Lucru cu mare caznă, dar oamenii deja îi spun «celălalt Creangă». «Noi chiar așa zâșim: iote-l pi Creangă! Voinicuț șî cu barbî, când stă pi bancî la soari...» Aș spune
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
1 linguriță sare, 70 g drojdie proaspătă, 3 linguri de albuș bătut spumă tare, lapte în care am pus 1 baton de vanilie și l-am fiert (dar apoi laptele trebuie să fie numai călduț). Mod de preparare: Se face plămădeala în puțină făină, în care am pus lapte călduț, drojdia și 1 linguriță de zahăr. Când plămădeala a crescut o turnăm în lighean peste toată făina în care am pus 1 linguriță de sare. Separat frecăm gălbenușurile cu zahărul ca
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
am pus 1 baton de vanilie și l-am fiert (dar apoi laptele trebuie să fie numai călduț). Mod de preparare: Se face plămădeala în puțină făină, în care am pus lapte călduț, drojdia și 1 linguriță de zahăr. Când plămădeala a crescut o turnăm în lighean peste toată făina în care am pus 1 linguriță de sare. Separat frecăm gălbenușurile cu zahărul ca pe o cremă, amestecăm totul cu 2-3 linguri de albuș bătut spumă, punem apoi laptele numai călduț
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
Sunt 50 de ani de la moartea (1962) monahului-poet al „Rugului Aprins” - Sandu Tudor: „Să crezi, frate, tot ce se va spune rău despre mine. Am fost un păcătos”... Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” Un fost coleg de celulă, care își amintea cum a fost izbit cu capul de treptele spălătorului de la Aiud - de gardian - reținea șoapta lui spusă la ureche de părintele Daniil
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
nostru". „Scriitorii, fiind înaintașii firești ai acestei continui lupte de „reînălțarea”, ei, în orice colț de țară i-ar sili viața să trăiască, trebuie să rămână de-a Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” pururi la înălțimea chemării lor. Din aceste idei și sentimente a luat ființă, în mai 1915 această societate literară căreia, într-o clipă de entuziasm, și fără nici un gând de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
București, 1996 Pillat, Dinu, V. Voiculescu în epoca genezei povestirilor, în „Steaua", an. III, 1970, nr. 15/9 aprilie Pillat, Ion, Tradiție și literatură, Casa Școalelor, 1943 Piru, Al., Istoria literaturii române de la început până azi, Editura Eminescu, București, 1981 Plămădeală, Acad. dr. Antonie, Rugul Aprins, Sibiu, 2002 Pop, Delia, De la comunicare la cuminecare. Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu, Editura Umbria, Baia Mare, 2002 194 Pop, Marius, Vasile Voiculescu peregrin prin veac, Editura Litera, București, 1984 Popescu, Florentin, Pe urmele
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
este lucrușor, milimetru din casa aceea să nu fi fost șlefuit prin atingere de cealaltă soție a lui. Eu, crede-mă, n-aș putea, n-aș putea pur și simplu. Parcă nici n-ar fi făcută de mine, nu-i plămădeala mea. Pentru că ea, uite, poate! Carmina a tresărit neliniștită. Se simțea privită cu atenție și nu i-a fost greu să descopere sursa. Fana o studia cu ochii larg deschiși, ciudat de umbriți, parcă plini de panică. Nu înțelegea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Theodor Codreanu IURIE MATEI (CHIȘINĂU) Născut la 11 martie 1968 în comuna Cazangic, raionul Leova, R.Moldova Studii de specialitate: 1981-1983Școala de pictură pentru copii din orașul Leova, R.Moldova(clasa profesorului C.Crăciun) 1983-1987Colegiul Republican de Arte Plastice "Alexandru Plămădeală", Chișinău , R.Moldova (clasa profesorilor S.Babiuc,L.Arnăutova și F.Flioșter) 1989-1995Institutul de Stat de Arte, Facultatea Arte plastice, Chișinău, R.Moldova (clasa profesorului Ion Serbinov) 1987-1989 serviciul militar, Nijnii Taghil,Rusia 1999 Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
clase în doi ani. Mai târziu, va picta Mama (ca prezență sacră), un tablou admirat în aproape toată Europa. O eminență cenușie, impresionând puternic colegii și profesorii de la Școala de pictură pentru copii, de la Colegiul Republican de Arte Plastice "Alexandru Plămădeală" și de la Institutul de Stat de Arte, până ajunge profesor la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Acum, uimit, stau și mă întreb: când realizează decorurile și costumele pentru atâtea și atâtea piese de teatru, sau scenografiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
am fost un copil cuminte. Am făcut tot felul de șotii, de nebunii: și acasă și la școală, dar eram iertat, fiind un elev bun. Învățam foarte bine. Am terminat cu eminență și Școala de opt ani, și Colegiul "Alexandru Plămădeală". Mi se iertau multe. V.P.: Am ajuns unde doream. Ai o imaginație fabuloasă. Și ea trebuie că vine din anii fragezi ai copilăriei. Mă aprobi sau mă contrazici? Așadar, ce "minuni" mai făcea copilul Iurie Matei? I.M.: Șotiile mele nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
artă cu Bosch, Bruegel. Eu trebuie, îmi spuneam, să discut mai întâi cu Bosch, Bruegel, Rembrandt și El Greco. Sau cu Grigorescu și cu Aman. Eram preocupat de ei. Nu prea mergeam la atelierele pictorilor. Când am ajuns la Colegiul "Alexandru Plămădeală" sau când am fost student, sigur, eram la alt nivel. Cu alți profesori, cu alt fel de ore de artă plastică. Dar eu continuam să stau în bibliotecă. Nu prea erau expoziții care să mă impresioneze puternic. Când Valeriu m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la Leningrad (Sankt Petersburg). Am văzut acolo multe tablouri de Rembrandt. S-a acumulat, atunci, atâta energie care și până în momentul de față mă susține. V.P.: Școala rusă de pictură a avut vreo influență asupra ta? I.M.: La Colegiul "Alexandru Plămădeală", profesorii mă porecleau Surikov, un mare pictor rus. Felul lui de a picta și de a gândi m-a influențat. Revăzându-mi lucrările din acea perioadă, consider că aveau dreptate. Erau profesori bine pregătiți, nu făceau complimente gratuite. Revin și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a fost oficiată de doi preoți ortodocși aflați În exil. În anul 1992 a fost reînhumnat În cimitirul Montparnasse din Paris unde arde permanent o candelă prin grija unei călugărițe venită de la Mănăstirea Agapia, din țară. Î.P.S. Mitropolit Antonie Plămădeală Născut la 17 noiembrie 1926 În localitatea Stolniceni jud. Lăpușna, viitorul mitropolit se Înscrie În anul 1937 la Seminarul Teologic de la Chișinău. Prin ocuparea Basarabiei de către sovietici, tânărul student se refugiază În țară Împreună cu Întreaga familie. În toamna aceluiași an
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Nicolae Colan, Nicolaie Mlodin. Corespunzător Înaltelor sale realizări i s-au acordat numeroase titluri academice În țară și străinătate. Credința, speranța și dragostea au fost ajutorul pentru realizarea numeroaselor sale opere. Mai presus de toate Înfăptuirile Înalt Prea Sfinția Sa Mitropolitul Antonie Plămădeală consideră rolul Academiei de la Sâmbăta de Sus unde a Îndeplinit o Înălțătoare operă de culturalizare a neamului românesc. Aici s-au aflat În prim plan valorile creștine și au fost aduse scrieri În numeroase volume, din secolul XV-XVII, În principal
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
nostru. Nichifor Crainic, Tudor Arghezi, Dimitrie Bolintineanu ș.a. Materialele expuse vor fi cu siguranță Îndemnuri pentru viitorii tineri de a urma unele exemple de Înaltă moralitate și considerații pentru cultura națională, mai presus de toate pentru omul religios. Mitropolitul Antonie Plămădeală În toate Împrejurările vieții a purtat nostalgia satului de baștină, Stolnicești. Mărturisirile din scurta sa biografie pe lângă drumul luminos pe care l-a parcurs relevă drama refugiului din 1944 cu gândul mângâietor că va ajunge zilele când Întoarcerea acasă va
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
redă Într-o călduroasă evocare semnificația Zilei de 1 ianuarie 1918: ”Anul și ziua marii Împliniri: România Mare”. Într-un alt articol este prezentat un larg documentar privitor la Unirea din 1918 și intitulat: ”Împlinire și speranță”. Î.P.S. Antonie Plămădeală este un atent cronicar al evenimentelor istorice care privesc Basarabia. Referindu-se la Dictatul de la Viena din 1940 prin care se sfârteca teritoriul național al României precizează că ”Reîntregirea din 1918 a rămas un model, un simbol și speranța că
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
1940 prin care se sfârteca teritoriul național al României precizează că ”Reîntregirea din 1918 a rămas un model, un simbol și speranța că reîntregirea se va repeta”. Parcurgând opera literară publicată În decursul timpului se poate spune că Mitropolitul Antonie Plămădeală este un valoros cronicar și critic literar. Sunt prezentați oameni de atitudine și creații basarabene precum Pan Holippa, Pr. Vasile Țepordei, Iconom. Mitrofor Constantin Popovici, Pr. Al. Mateevici, Ic. Mitrofor Sergiu Bejan - director al Seminarului Teologic și profesor, Pr. Mihai
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]