178,467 matches
-
dacă suntem orbi ca să-l vedem și surzi să-l auzim? 864. Ce ne-am face dacă am avea toate dorințele Împlinite? Am fi mai fericiți fără să ne mai dorim nimic? 865. Răbdarea este una din monedele ce trebuie plătite Împlinirii. 866. De cele mai multe ori tristețea spală apa murdară a păcatului originar din noi. 867. Ce ne-am face fără păcat originar și biserici, fără preoți și curve, am fi mai puri? 868. Fiecare ne ducem Destinul pe Golgota aleasă
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
cât era mai aproape de realitate decât grenaul, l-a iertat de ciomăgială. Dându-și seama că a intrat pe un teren ce-i scăpa de sub picioare, pentru a ieși din această situație penibilă (va găsi el mijloacele să ne-o plătească) se adresează către fiul său Nelu, care de când Începuse mascarada se foia În bancă de nu-și mai găsea locul. Crețu abia a putut rosti Întrebarea căci Începuse să-i joace bărbia de furie, Ce culoare e asta mâ? La
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
trandafiriu tu ești mortul de lângă mile o umbră în hățiș cu gâtul negru îmi lipsesc mâinile care m-au botezat gust mort al fricii ai plecat m-au vindecat buruienile strigorii îmi omoară zilele turma de pofte mă istovește, îmi plătesc orele le sfâșii în bucăți capul tău cade greu, am senzația că-i lipsește corpul așa strălucește cuvântul fără contur Un fluier, dar nici un cântec Stau în iarbă și-mi visez visul un cap cu ochi umezi păr ud sângeriu
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
opera!... Opera noastră politică e, toată, cu gândul la starea națiunii!... Noi, obiectivi și neguvernamentali, constatăm că starea națiunii e bună, cu toate că ar putea fi și mai proastă. Pentru că, acuma, de pe urma impozitelor mari, națiunea are bani cu care să-și plătească miniștrii, ministerele și chiar deplasările partidelor politice, În vreme ce guvernele dinainte, fiind populiste și nepunând impozite, nu aveau bani, ceea ce-i obliga pe guvernanți să-și ia plata În natură: ba o fabrică pe dai-boje, ba un teren cu un leu
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
În ministere și tare la buget, că de unde să avem noi bani de propagandă electorală cum au ăia pentru moțiuni de cenzură?!... Că putem și noi, oricând, să facem una: dar n-am vrut, fiindcă ne interesează starea națiunii care plătește impozite. Dar, dacă impozitul e numai pentru Văcărit, nu ne mai convine și facem o pro-P.U.N.R. ca să nu mai fie doar ei cooptați. Ce, securiștii noștri să rămână fără posturi? Ce vină au bietele cadre că s au
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
un vechi și neuitat parfum. Al cui? Efluviile parfumului îl transportară în trecut, în tinerețe, în prima tinerețe. Al cui putea fi acest parfum? Cine-și putea îngădui un asemenea parfum franțuzesc "pe-atunci", când un lux ca acesta se plătea atât de scump și nu era de găsit decât la "Consignația"? Ea îi puse mâna pe piept, în vreme ce el era tot mai preocupat de întrebarea: cine putea folosi acest Must de Cartier? Cocheta Lili? Mai curând Oana. Soțul ei, director
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
pregătească ieșirea din câmpul muncii în cei 5-8 ani cât va mai lucra. În cazul meu, treaba se complica cu recuperarea anilor de muncă în România. A trebuit să răscumpăr în franci acei ani, fără mândrie rău plasată: i-am plătit la valoarea a ceea ce câștigă o femeie de menaj în Franța - și nu mi-a fost tocmai ușor. Important era să pot adăuga 11 ani la cei peste douăzeci, la Paris; în total, trebuia să justific 158 trimestre salariale, adică
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
aparatele lor, ci să și cumpere de la noi aparate reciclate. De peste două decenii nu doar reciclăm ca serviciu, ci și cumpărăm astfel de aparate folosite ca apoi să le revindem. Ceea ce se Întâmplă În medie ia următorul curs: văzând că plătim pentru ceea ce el aruncă, ortodontul este tentat să se Întrebe dacă nu pierde În această tranzacție. Ne trimite atunci, pentru a ne Încerca, aparatele sale ca să le reciclăm. Mulțumit, Începe să recicleze, ca la un moment dat să se Întrebe
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
el aruncă, ortodontul este tentat să se Întrebe dacă nu pierde În această tranzacție. Ne trimite atunci, pentru a ne Încerca, aparatele sale ca să le reciclăm. Mulțumit, Începe să recicleze, ca la un moment dat să se Întrebe de ce să plătească mai mult pentru aparatele noi, În loc să le cumpere de la noi. Asta nu Înseamnă Însă că ‘Factorul Yuck’ a dispărut În Întregime. Există și azi ortodonți care ne cer să nu le cităm numele, să le trimitem aparatele reciclate la adresele
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
să-i reciclezi sau să cumperi alții reciclați. Metoda injectării pudrei de metal În micro matrițe, urmată de Încălzirea particulelor până la fuziune, a schimbat Însă situația: au apărut mulți fabricanți și sortimente variate, iar prețurile au scăzut considerabil. De ce să plătești mai mult pentru un bracket reciclat, când poți să-l iei nou și mai ieftin? Am Încercat să convingem ortodonții că bracketul trebuie văzut ca o investiție, că poate fi refolosit ani dea rândul, dar ne-a stat Împotrivă preferința
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
îmi cunosc poștașul, Stomatologul sau vânzătorul de țigări, și nu se supără când intervii în discuțiile dintre mine și mama Dumnezeu zice că e atât de bun când mă lasă în voia ta de bărbat, de proprietar generos de instructor plătit cu ora, fiindcă am nevoie doar de salariu ca să ajung de la mine la mine De câte ori vreau Despre eroi și morminte Tot ce știu despre mine Ești tu Tatuajele tale pentru orbi scrise pe gleznele tale muzicale, aerul fierbinte mișcându-se
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
să profităm de pauză și să ne mai uităm în jur, avem timp, se spune că în partea a doua a ședinței va apare însuși Dumitru Popescu, presupun, stimată doamnă, că știți despre cine vorbesc! Șeful ziarulului pe care îl plătiți, dar vă permiteți să nu-i deschideți! Cel care ne trasează linia pe care mergem, noi, cei din cultură! Cel ce scrie discursurile Tovarășului pe care le papagaliciți la ședințele de învățămînt politic! Nu le papagalicești, Lety? Te faci doar
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
a rupt, dar n-a apărut nimeni. Pentru că știa prețul oamenilor, ar fi trebuit să se aștepte că și garda și servitorii, și majordomul, fuseseră demult arvuniți. Dar nu-i era ușor să se resemneze cu ideea că doar el plătea în această clipă costurile palatelor la fel de impunătoare ca al Mariei Obrenovici pe care le ridicaseră în acești cinci-șase ani de domnie , amicii din grupul lui de interese, evaporat în cele două ore de somn greu. Descoperind, astfel, prea tîrziu, că
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
politică. Te-ai găsit tu, să schimbi lumea... Schimbi pe dracu. |știa vin și pleacă; astăzi sunt și mâine nu. Mereu vin alții. Lasă-i să joace, nu te prinde în horă. Mai bine aruncă francul la lăutari. Circul se plătește, cum am făcut și eu înainte de război: băteau la ușă liberalii să mă abonez la ziarul lor. M-am abonat. După ei, legionarii cu invitații de bal. Am luat. Apoi țărăniștii, cu înscrieri la o tombolă. M-am înscris. Dar
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
o cursă spre București, cu gândul să tragă la un alt unchi, știut de toți ca om înstărit. Bani de drum n-avea, dar gura-i mergea: - Nu mă lăsa pe jos, nene, că vin tocmai din Șerbănești; ți-oi plăti cinstit la urmă, că am de unde: sunt nepotul lui Florea morarul. La auzul numelui - om știut, nu geanabete -, șoferul s-a îndurat. La fel și rubedenia ce l-a luat sub aripă, fără să-i treacă prin minte că vreodată
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Când am venit eu în București, în primii ani ai începutului de veac, ea exista de-a binelea și stăvilea căruțele cu mărfuri ce veneau dinspre Colentina, pe-atunci comună în toată regula, nu ca acum margine de oraș. Se plătea o taxă și bariera se ridica, lăsând carele să se îndrepte spre Gara de Est, la vechiul Obor. De pe vremea aia a mai rămas în picioare hanul lui Nicu Șchiopu, cârciuma ce se află vizavi de Mașina de Pâine, unde
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
te prăbușeai, În adâncul tăcerii roz, ultima Clipă dinaintea rostirii... Cum nimeni nu cuteza Înflorirea, cum securea nesomnului mă pocnise În frunte cu flori de ametist și gutui Împietrite, rabdă inimă de sfărâmat piatra iubirii! Numai tu vei rămâne să plătești datoria din urmă... FĂRĂ DE LUSTRU Lui Hugo Fridrich i-am trimis scrumbii, lui Vössler doar șiraguri nepereche, lui Curtius sandala de coral, lui Spitzer candela mereu străveche, iar lui Emin pe Auerbach scrumit. De-aceea nu-s nici lacrimă, nici
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
prin anii '80, când acesta a Început să ofere grație divină pentru 100$ celor tulburați de viață. În termeni vedantici aceasta se numește saktipat și este similară cu coborârea grației Întâlnită și În alte religii. Vorbind cu cineva care a plătit suma respectivă, acea persoană mi-a spus că a fost cea mai bună investiție din viața ei. Practica include devoțiunea față de guru (Învățător), recitarea de imnuri de o lungime considerabilă (Guru Gita), sesiuni de informare, activități comune. Am asociat această
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
Într-o ședință de partid. Fără nici un comentariu, pentru fapta săvârșită, tanti Maria a fost sancționată și mutată disciplinar la o altă creșă. Nu i-a picat bine, mai ales că din salariul ei, oricum mic, mai trebuia să și plătească o navetă zilnică și extenuantă. Am lăcrimat pe ascuns când am auzit vestea, Însă am Înțeles că și eu am să fiu mutată tot disciplinar, Într-un cămin În care “am să mă Învăț minte“, nu m-am putut abține
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
cutia craniana a purtătorului și când trupul obosește și moare, această mașinărie eternă Își ia cu ea amintirile și pleacă: TRANSHUMANTA ! “Oameni buni, tristețea lumii uneori ne curge-n lacrimi Ca ni-i scris de ursitoare orice clipă s-o plătim Ba cu fericiri de-aiurea, cu trișări, iubiri sau pătimi, Legi nescrise lângă care zi de zi ne răstignim. Dus În pribegie lăsând râuri și Carpații, Nu ne căutați pricina, codrii, doinele-s cu noi; Numai dorul ne apasă navigând
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
bucurat măcar de un simplu necrolog la mica publicitate din partea instituției muzicale din Palatul Cantacuzino, înregistrând - poate - cea mai tristă „performanță” a culturii românești din perioada comunistă. Este adevărat că s-a numărat printre „muzicienii - constructori” ai Canalului Dunăre-Marea Neagră, plătind cu vârf și îndesat tributul concepțiilor sale flozofico patriotice, atitudini regaliste, anilor petrecuți peste Ocean etc. Oglinda luptei surâde cu autoritățile Partidului și Statului Socialist (1945 - 1978) s-a conturat în numeroasele sale întâmplări, reclamații, plângeri către oficialitățile epocii, multe
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
În viață prin cafenele și prin băutură, nefiind atras de nimic altceva decât de solitudine, fără ca viața să Îi ofere un trai satisfăcător În ciuda studiilor sau a vârstei. Astfel plănuiește să se sinucidă, dar neavând suficient curaj, angajează un asasin plătit să „rezolve”, printr-o crimă ce ar trebui să rămână nerezolvată, propria moarte. Pentru a evita orice suspiciuni și pentru a muri cu „demnitate” Îi spune intermediarului, un prieten de-al său din școală, că dorește să-l ucidă pe
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
Gerusalemme. Lo scontro delle civiltà antiche, Bari 2009, 584s. footnote> Împăratul Vespasian, după distrugerea Templului de la Ierusalim, a impus tuturor evreilor răspândiți prin Întregul imperiu așa-numitul fiscus iudaicus, adică o taxă de doi dinari pe care trebuia să o plătească În locul jumătății de șechel pe care-l plăteau pentru menținerea Templului; Încasările erau destinate templului lui Jupiter Capitolinul din Roma. Cei care părăsiseră iudaismul erau scutiți de această taxă. Câtă vreme darea pentru Templu trebuia să fie plătită numai de către
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
584s. footnote> Împăratul Vespasian, după distrugerea Templului de la Ierusalim, a impus tuturor evreilor răspândiți prin Întregul imperiu așa-numitul fiscus iudaicus, adică o taxă de doi dinari pe care trebuia să o plătească În locul jumătății de șechel pe care-l plăteau pentru menținerea Templului; Încasările erau destinate templului lui Jupiter Capitolinul din Roma. Cei care părăsiseră iudaismul erau scutiți de această taxă. Câtă vreme darea pentru Templu trebuia să fie plătită numai de către bărbații adulți, cea pentru templul roman trebuia În
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
să o plătească În locul jumătății de șechel pe care-l plăteau pentru menținerea Templului; Încasările erau destinate templului lui Jupiter Capitolinul din Roma. Cei care părăsiseră iudaismul erau scutiți de această taxă. Câtă vreme darea pentru Templu trebuia să fie plătită numai de către bărbații adulți, cea pentru templul roman trebuia În schimb să fie vărsată de toți, până și de copii și femei, până la Împlinirea vârstei de 62 ani.<footnote S. Fernández Ardanaz/ R. González Fernández, El „fiscus iudaicus” y las
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]