20,249 matches
-
îmbujorat și m-a pupat), a avut o căsătorie beteagă după ce soțul ei, avocat, a suferit la câțiva ani după nuntă un accident de călărie. Lui i-au decupat o bucată din calota craniană și i-au pus în loc o placă de platină, ea l-a îngrijit ca o infirmieră și a suportat o lungă văduvie. Comuniștii i-au luat tot, au redus-o la rolul de arhivar într-un subsol de minister, umed, neîncălzit, unde, printre pânze de păianjen, căcăreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
peste puzderia de antene rotunde orientate către Ruse și Vidin, în bucătăria noastră începeau să se audă pârâieli, țiuituri, sâsâieli și bâzâituri. Știam precis că nu vin din pereți, fiindcă D 13 era un bloc solid (deși igrasios), construit din plăci prefabricate de beton. Și mai aveam un motiv să nu-mi pun întrebări în legătură cu proveniența acelor sunete bizare: chiar eu eram cel care deschidea radioul. Pe unde scurte. Roteam ușor butonul, urmăream cum liniuța verde se mișcă încet pe scală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un om poate lua acum viața altei persoane din punct de vedere legal? În logica accidentului de mașină, moartea era dirijată de vectorii vitezei, a violenței și ai agresiunii. Reacționa oare Catherine la imaginea celor care fuseseră surprinse, ca o placă fotografică sau un cadru al unui jurnal de știri, în vânătăile întunecate ale corpului meu și-n conturul fizic al volanului? La genunchiul stâng, cicatricele de deasupra rotulei fracturate reproduceau exact manetele ieșite în afară ale ștergătoarelor de parbriz și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
într-un plonjon pe orizontală, cu capul ridicat în așa fel încât fața îi deveni o provă, purtându-și zonele vopsite ale rănilor spre parbrizul venind din direcție opusă. Lovi cu pieptul capota mașinii, zgâriindu-i celuloza lucioasă ca o placă de surf. Deja, în timp ce vehiculul intra în recul sub impactul primei coliziuni, cei patru ocupați ai mașinii se îndreptau ei înșiși spre a doua coliziune. Fețele lor netede se lipiră de parbrizul intrat înăuntru, parcă dornice să vadă toracele-planor cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pare a constitui un fel de permanență ce transcede sistemele politice și epocile istorice. În ultimul timp, fiind și an electoral, tema reducerii taxelor și impozitelor a revenit pe tapet. PSD, zdruncinat de șutul primit de la electorat, apelează la vechea placă de gramofon aflată pe post de ministru de Finanțe care anunță noi reevaluări ale dijmelor. Codul Fiscal, lansat cu surle și trâmbițe anul trecut, deja este modificat, corectat și explicat, încât nici contribuabilii nu mai înțeleg ceva din el. Așa
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de redundanțe și zgomote, ca să se transforme într-o entropie frenetică. Aș vrea s-o arunc afară din apartament, din bloc, din cartier, din zona urbană, teritorială, din administrația regională, din comunitatea națională, din piața comună, din cultura occidentală, din placa continentală, din atmosferă, din biosferă, din stratosferă, din câmpul gravitațional, din sistemul solar, din galaxie, din mulțimea de galaxii; aș vrea s-o pot arunca dincolo de punctul în care au ajuns galaxiile în expansiunea lor, acolo unde spațiul-timp nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
gând elementele pe care am decis să nu le iau în considerație. Trec pe lângă clădirea unui minister, cu fațada încărcată cu cariatide, coloane, balustrade, socluri, console, metope, și simt nevoia s-o reduc la o suprafață verticală netedă, la o placă de sticlă opacă, la o diafragmă care să delimiteze spațiul, fără a se impune vederii. Dar chiar simplificată, clădirea continuă să mă apese într-o manieră oprimantă: decid s-o suprim complet; în locul ei, un cer lăptos se înalță deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
spre licheni, bureți și altele înrudite? M-aștept oricând să se topească, să-i răsară niște tentacule din buzunare și din urechi, să se mlădieze ca o caracatiță, să se prindă cu ventuze de tavan, să coboare unsuros pe la îmbinarea plăcilor, să se strângă-n sita sifonului. Să întind mâna și să-mi scape, ca meduzele moarte aduse pe țărm de valurile de apă clocită. Mută servieta în stânga și-și șterge fruntea cu batista. E-o batistă în carouri, din alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-ntorci la esențial, ai? La peșteră?” râdea Ioan. „Da’ vezi că primitivul nu înghițea atâta votcă...” Ne pătrundeau în nări praful și umezeala. Noul proprietar a adus materiale de construcție, camionul a dărâmat din greșeală gardul de lemn, a descărcat plăcile de gresie și marmura, nisipul și mortarul peste tufele de corn. A tăiat alunul, să poată turna beton. Vreo două ramuri rămase afară se-ncăpățânează să dea frunze. *** - Ce bine că te-am găsit! aud în spatele meu o voce ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și gata, că nu mă mai uit acum și-n gura ta...”. - Ai văzut ce ciorapi are Bucuroaica? Ca pânza de păianjen și cu dantele... - I-am văzut, că-i pune totdeauna la uscat în față. Au și aparat cu plăci, când vine nea Bucur și dă tare, se-aude „De ce m-ați dat de lângă voi...”. Zicea c-o să-i cheme într-o zi s-asculte cu toții. Și-a trecut într-o sâmbătă Bucur cu aparatul sub braț și cu plăcile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
plăci, când vine nea Bucur și dă tare, se-aude „De ce m-ați dat de lângă voi...”. Zicea c-o să-i cheme într-o zi s-asculte cu toții. Și-a trecut într-o sâmbătă Bucur cu aparatul sub braț și cu plăcile pe la noi pe sub nuc, la Mălăchioaia-n curte, a pus muzica la intrare, s-audă toți cei veniți să cinstească și mai ales s-audă Lili, care apăruse și ea într-o rochiță cu trandafiri și volane și sărea de pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
genunchi și Bucuroaica a dat-o jos trăgând-o de cozi. - Io-te la ea, nerușinata! - Cotoi bătrân, șoarecii tineri... a râs tata și s-a dus s-aducă țuica. Acoperișul e cald sub noi. Mă lipesc cu burta de plăcile lui. Umflu și strâng burta și-mi place când se-apropie și se depărtează de azbest. - Omuleți... hai, băăă... Omuleți? Ai căzut în cap prin somn? râde Sorin, întinzându-se... Bate cu degetul în tâmplă. - Ești trilulu? - Chiar sunt, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
toate și meșterii erau mai mulți. Bătrânii s-au dus, ăștia mai tineri îs privatizați. Dacă nu mai erau locuri în față, înspre biserică, le-au scos osemintele la cei mai vechi, nu mai rămăsese nimeni după ei, au scos plăcile, au schimbat îngerașii sau numai le-au dat jos capul și-au pus altele, au șters datele. S-a făcut loc și pentru ăștia noi, au mai smuls niște stejari din rădăcini, să mai fie pământ. Dincolo de deal și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
braț țin o pușcă așa cum aș ține o cârjă. Mda, și mi-am pierdut un sabot, unul din saboții ăia cu tocuri înalte. Portarul în frac nici nu se uită la mine. Mda, și părul meu, îl văd reflectat în placa mare de alamă pe care scrie hotelul Congress. Aerul rece de noapte mi-a transformat frizura de frișcă glazurată cu unt într-o ciufuleală câlțoasă. Sari la mine la recepția hotelului Congress unde încerc să-mi confecționez o privire seducătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pornire a avionului său, care rămăsese să ierneze sus, pe platoul pustiu, unde vara mirosea a pelin. A intrat și a încercat să se scuture de pămîntul galben care i se prinsese de bocanci, lovea tare cu talpa țintuită în plăcile de gresie care duceau la intrare. Cînd ieșea în inspecție își punea ținuta de campanie regulamentară. Cu toate că nu exista nimeni care să-i inspecteze, adjutantul Popianu ducea o viață de om încazarmat, dîndu-și singur ordinele necesare, respectînd programul și, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Elemir; conflictul cu noul șef, un oarecare Šuput, pe terenurile de la Jaša Tomić1; cumpărarea unei tone de cărbuni „Banović“ și așteptatul la rând, În gara Dunav, de la patru dimineața pe o temperatură de minus cincisprezece grade; achiziționarea unei mese cu placă de marmură din piața Buvlja 2; micul dejun „american“ din brânză și lapte praf la restaurantul muncitoresc „Bosna“; Îmbolnăvirea și moartea tatălui său; vizitarea cimitirului din Zadušnica; cearta crâncenă cu numiții Petar Janković și Sava Dragović care susțineau teza despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și respectuos, Într‑o scrisoare, să le „menajeze“ de „măsurile ei educaționale“. Ce‑i drept, În odaia lor, pe masă, era o vază cu stânjenei proaspeți, perdelele scrobite ca hârtia și albe ca neaua, totul perfect rânduit, iar baia cu plăci de faianță roz și prosoape cu monogramă H de la Hana și M de la Miriam, dar... Nu, n‑ar fi cutezat să‑i spună nimic mamei căci, după câte se petrecuseră, după șase luni de discuții lungi, seară de seară, Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
era mai rău decât și-ar fi putut el imagina. Îl duseră, cu mâinile strâns legate, până la golful Farepíti și, când se văzu în fața imensei nave deja terminate și observa șirul de bușteni care coborau până în apă și, la mijlocul distanței, placa mare de lemn, prevăzută cu găuri în care să-i prindă legăturile, îi deveni clar că urma să moară strivit de chila stânga a uriașului catamaran, care, cu cele patru tone ale lui, avea să-l zdrobească și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nu-și trimită unul din membri spre întunecosul Al Cincilea Cerc, din care numai Miti Matái reușise să se-ntoarcă, de aceea tobele și flautele păreau să cânte de înmormântare, unindu-și plânsul cu cel al norilor. Întinseră bestia pe placă de lemn, fără ca aceasta să opună vreo rezistență, însă când îl văzu pe Hinói Tefaatáu, galben la fața, căci nu închisese un ochi toată noaptea, apropiindu-se împreună cu alți doi bărbați, toți trei având în mâini cuțite bine ascuțite, făcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Sora Justițiară strigă: — Răsăritul civil a fost acum opt minute. Nu, un teatru e construit astfel încât să excludă realitatea interioară și să le permită actorilor să și-o creeze pe a lor. Pereții sunt dubli, din beton, iar spațiul dintre plăci e umplut cu rumeguș. Așa încât nici o sirenă de poliție sau vuiet de metrou să nu poată strica vraja unei morți false pe scenă. Astfel încât nici o alarmă de mașină sau ciocan pneumatic să nu transforme un sărut romantic într-o scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de lavandă, reușindu-se astfel fixarea imaginii, deci stabilitatea ei în timp față de acțiunea luminii (figura 1.2). Procedeul inventat de Niépce a fost îmbunătățit de către conaționalul său Louis Daguerre, care, în 1835, a pus la punct procedeul dagherotipiei, utilizând plăci de cupru argintate și tratate cu vapori de iod. Dagherotipiile obținute, supranumite în epocă „oglinzi cu memorie”, erau plăcuțe metalice unicat, pe care era „memorată” imaginea fotografică (figura 1.3). În 1839, Academia Franceză a brevetat invenția, iar Daguerre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
fixeze prin spălare cu ulei de lavandă. 1826 - Niépce începe colaborarea cu Louis Daguerre (1787-1851) pentru îmbunătățirea procedeului de fixare a imaginilor. În 1833, Niépce moare înainte de a obține consacrarea invenției sale. 1835 - Daguerre pune la punct procedeul dagherotipiei, folosind plăci de cupru argintate tratate cu vapori de iod. Se obține astfel o emulsie fotosensibilă (iodura de argint), ce are calități mult superioare bitumului (care permitea o expunere de doar câteva minute). Plăcile sunt developate în vapori de mercur, imaginea fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
1835 - Daguerre pune la punct procedeul dagherotipiei, folosind plăci de cupru argintate tratate cu vapori de iod. Se obține astfel o emulsie fotosensibilă (iodura de argint), ce are calități mult superioare bitumului (care permitea o expunere de doar câteva minute). Plăcile sunt developate în vapori de mercur, imaginea fiind fixată prin spălare cu o soluție de clorură de sodiu. Fotografiile obținute sunt plăcuțe metalice unicat, pe care este „memorată” imaginea fotografică. 1839 - O comisie a Academiei Franceze brevetează invenția, iar Daguerre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
sodiu. Fotografiile obținute sunt plăcuțe metalice unicat, pe care este „memorată” imaginea fotografică. 1839 - O comisie a Academiei Franceze brevetează invenția, iar Daguerre primește Legiunea de Onoare, cea mai importantă distincție franceză a vremii. 1840 - Wiliam Fox Talbot (1800-1877) introduce „plăcile umede”, în care emulsia fotosensibilă este depusă pe sticlă transparentă (stratul de colodiu de pe sticlă se sensibiliza prin înmuierea în soluții de nitrat de argint și bromură de potasiu). Procedeul se numește calotipie. Acest suport permite copierea în mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de pe sticlă se sensibiliza prin înmuierea în soluții de nitrat de argint și bromură de potasiu). Procedeul se numește calotipie. Acest suport permite copierea în mai multe exemplare a imaginii pe hârtie fotografică. Dezavantajul constă în necesitatea prelucrării imediate a plăcilor fotosensibile. 1871 - Richard Leach Maddox (1816-1902) dezvoltă procedeul „plăcilor uscate”, care conțin bromură de argint în gelatină. Astfel, aceste plăci pot fi conservate ani întregi și transportate ușor, iar developarea lor se poate face în laborator după fotografiere. „Plăcile uscate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]