597 matches
-
rapiditatea derulării etapelor morfogenetice permițându-i să funcționeze încă de la sfârșitul săptămânii a treia a embriogenezei. Pulsațiile tubului cardiac primitiv asigură circulația placentară și vitelină și se pare că poziția rostrală, anterioară discului embrionar, se datorează ponderii funcționale a circulației placentare. Formarea inimii și a sistemului vascular urmează o suită de evenimente morfogenetice a căror analiză secvențială permite aprecierea originii unor structuri și a modului în care acestea cresc, se diferențiază sau dispar. Complexitatea morfogenezei cardiace este inestimabilă, dar în ultimul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în sens cranio-caudal adiacent vaselor, de la trunchiul arterelor la ramurile arcului aortic, până când toate devin dobândesc caractere elastogenice. Concomitent, celulele musculare netede originale dispar în lungul marilor vase până la punctul de origine al primei ramuri aortice. Datorită tranziției de la circulația placentară la cea pulmonară imediat după naștere, ventriculul drept și trunchiul pulmonar al fătului sunt relativ bine dezvoltate, chiar dacă o cantitate mică de sânge trece spre plămâni. O mare parte a sângelui care trece prin ventriculul drept spre trunchiul pulmonar parcurge
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
intervalul de la expulzarea fătului până la expulzarea anexelor fetale, având o durată care variază între 0,5-12ore (BOITOR, I. 1984, SEICIU FL. și col. 1987, RUNCEANU L. Gh. 1994). Studiile au indicat în acest stadiu al parturiției o relaxarea a atașamentului placentar feto-maternal (cotiledon-caruncul) și eliminarea membranelor fetale prin intensificarea contracțiilor uterine ( WALTER L. , HULEZ-2007). Caracteristicile placentei la vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de tip secundar, urmată de hipoplazie scințială, tromboză și necroză care definesc întregul proces degenerativ la nivelul vilozităților, accentuat de procesele hemodinamice, contracția uterină și involuția uterină postpartum. Mecanismul desprinderii angrenajului placentar este complex, la care participă factori enzimatici, vasculari și mecanici (BOGDAN AL., și col. 1981; SEICIU FL. și col. 1989, RUNCEANU L., 1994). RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991 au evidențiat faptul că, eliminarea anexelor fetale în condiții normale necesită realizarea următoarelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei categorii de factori care sunt implicați în declanșarea parturiției : a) factori maternali b) factori fetali c) factori placentari a)Factorii maternali implicați în declanșarea parturiției Începutul parturiției corespunde cu trecerea miometrului din starea de repaus în starea de activitate, urmată de deschiderea canalului cervical. Acești factori, care aparțin de parturientă sunt reprezentați de următoarele tipuri de modificări: modificări
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de modificări: modificări morfofiziologice ale tractusului genital, care constau în maturarea structurilor uterine, schimbarea configurației topografice a uterului și fetusului, în corelație cu repartiția forțelor de compresiune intrauterine și respectarea legii rezistenței celei mai mici ; modificări în hemodinamica uterină și placentară ; modificări imunologice, care constau în scăderea pragului sensibilității imunologice prin diminuarea toleranței imune; modificări hormonale materne, ( LIGGINS G.L., 1973, BOITOR I., 1979 ; PORTER D.G., 1994, RUNCEANU L., COTEA C., 2001). Parturiția este dirijată de mecanisme: neuroendocrine, metabolice, fizice , imunologice. Mecanismele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la bază legi fizice, dintre care cea mai importantă este legea rezistenței celei mai mici. Fetusul își va orienta diametrele, astfel încât, să se realizeze o acomodare cât mai bună, pentru a fi supus unei compresiuni cât mai slabe. c)Factorii placentari implicați în declanșarea parturiției Pe lângă alte funcții (endocrine, respirație, nutriție, protecție mecanică și imunologică), placenta intervine în procesul parturiției prin modificări hormonale și morfologice la nivelul vilozităților, facilitând declanșarea travaliului și a proceselor de adaptare materno-fetale (RUNCEANU L. 1994, 1995
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
SEICIU FL. și col. 1987). Contribuția placentei la schimbarea raportului estrogeni progesteron este importantă. Scăderea progesteronemiei și creșterea estrogenemiei are drept consecință sporirea excitabilității și contractilității miometrului, datorită stimulării activității alfa-receptorilor adrenergici. Paralel cu o concentrație mai mică de progesteron placentar, scade concentrația de potasiu intracelular, modificând potențialul de membrană (ZOLLERS W.G. și col. 1993). Estrogenii placentari determină de asemenea creșterea concentrației de epinefrină și acetilcolină, importanți neurohormoni cu rol în reglarea și sinteza hormonilor hipofizari (ZEROBIN K. și col
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
creșterea estrogenemiei are drept consecință sporirea excitabilității și contractilității miometrului, datorită stimulării activității alfa-receptorilor adrenergici. Paralel cu o concentrație mai mică de progesteron placentar, scade concentrația de potasiu intracelular, modificând potențialul de membrană (ZOLLERS W.G. și col. 1993). Estrogenii placentari determină de asemenea creșterea concentrației de epinefrină și acetilcolină, importanți neurohormoni cu rol în reglarea și sinteza hormonilor hipofizari (ZEROBIN K. și col., 1984; RUNCEANU L., 1995). Capitolul II. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PARTURIȚIEI LA VACI 2 .1. Distociile Distociile sunt
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu rol în reglarea și sinteza hormonilor hipofizari (ZEROBIN K. și col., 1984; RUNCEANU L., 1995). Capitolul II. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PARTURIȚIEI LA VACI 2 .1. Distociile Distociile sunt parturiții anormale, care au loc atunci când între factorii maternali, fetali sau placentari sunt desincronizări, astfel că parturiția nu se finalizează cu expulzarea fetusului la momentul optim caracteristic speciei. În diverse studii de specialitate(BOITOR, I., 1979, BOGDAN Al. și col., 1981, PORTER D.G., 1993, RUNCEANU L., COTEA C., 2001) se evidențiază faptul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care participă la actul parturiției, tulburări în succesiunea stadiilor parturiției, deformări de conformație a bazinului, tulburări de adaptare funcțională (cardio-vasculară, metabolică, neuroendocrină). Factorii fetali tulburări de dezvoltare a fetusului, tulburări de acomodare a fetusului în conductul natal în timpul travaliului. Factorii placentari tulburări ale integrității morfo-funcționale a placentei prin deficiențe ale adaptării morfologice, biochimice, metabolice, hemodinamice și neuro-hormonale. 2.1.1. Frecvența distociilor La taurine frecvența distociilor este mai mare, comparativ cu alte specii, din cauza conformației bazinului. S-a stabilit relații invers
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
AL. 1981, BOITOR I. 1979, 1987, DRUGOCIU GH. și col. 1977, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977). Cauze maternale dischinezii uterine sau lipsa uneia din forțele care concură la parturiție, defecte ale bazinului (fracturi rău consolidate, bazin rahitic, osteomalacie), disfuncții placentare, nedeschiderea cervixului, slaba infiltrare a pereților moi ai conductului pelvi genital, torsiunea uterină, hernia uterului gestant. Cauze fetale modificările rapoartelor feto maternale (așezare, prezentare și poziții), diferite rețineri obstetricale și malformații fetale. Cauze mixte angustia pelvină și excesul de volum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
deosebit în metabolismul calciului (BOITOR, I, 1984, WOLFENSON, D, 1990, FRANCOS, G., 1993, BERTHELOT, L. 1995). S-a evidențiat că temperatura scăzută sau ridicată este un factor de stres, care determină creșterea corticoizilor. Aceștia trec la femelele gestante în circulația placentară, inhibă activitatea corticosuprarenalei fetale exercitând o influență negativă asupra parturientei, atât prin perturbarea proceselor de declanșare a parturiției, cât și asupra fetusului prin afectarea capacității de apărare postnatală. Temperaturile situate în afara confortului termic al animalelor (< 9 grade C și > 17
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a parturiției, cât și asupra fetusului prin afectarea capacității de apărare postnatală. Temperaturile situate în afara confortului termic al animalelor (< 9 grade C și > 17 grade C) influențează negativ involuția uterină și reluarea activității ovariene postpartum, crescând frecvența tulburărilor puerperale, retenția placentară, infecțiile genitale, tulburările ovariene și anestrul după fătare. Mecanismul de acțiune al factorilor de mediu stresanți implică diferite modificări hormonale, care produc diverse tulburări ale proceselor de reproducție. Astfel, nivelurile crescute de cortizol din prima etapă de acțiune al factorilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unii foliculi tecile interne suferă un proces de hipoplazie, iar alți foliculi sunt hipertrofiați cu semne evidente de atrezie foliculară (DRUGOCIU, GH. și col.1960). Hrănirea insuficientă a vacilor în perioadele ante și postpartum crește incidența tulburărilor peripartale retenția anexelor placentare, infecțiile genitale, subinvoluția uterină postpartum (DRUGOCIU GH., 1960, FERGUSON, J.D., 1991, KAHNO, S., 1994, JOLLY, R., 1995). MICHAEL L. și O' CONNOR, 1997 au arătat că vacile cu o condiție corporală precară, prea slabe, sunt mai susceptibile la infecții decât
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o diminuare a sintezei hormonilor tiroidieni, care controlează activitatea ovariană. Iodul sensibilizează ovarul la acțiunea gonadotropinelor, astfel că ovarul recepționează la hormonii gonadotropi numai în prezența unei activități tiroidiene normale. Deficitul în iod din alimentație crește incidența avorturilor, a retențiilor placentare, crește intervalul până la manifestarea primului estru postpartum, datorită dereglărilor hormonale implicate în reluarea activității ovariene, crește service-period ul și scade rata de concepție (GHERGARIU, S. și col. 1990). Seleniul este un microelement important pentru organism datorită rolului său în creșterea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
boli în cazul carenței în seleniu. Carența în seleniu este în legatură cu o incidență crescută a retenției anexelor fetale. Crescând aportul de seleniu în ultimele două - trei săptămâni antepartum s-a constatat o reducere evidentă a cazurilor de retenție placentară la vaci (GHERGARIU S. și col. 1982). Disvitaminoze Carența în vitamine a rațiilor are o influență deosebită asupra sănătații animalelor, în general și asupra funcției de reproducție, în mod special, datorită rolului lor de biocatalizatori ai tuturor reacțiilor din organism
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de corpul luteal, care nu a regresat complet postpartum. În general, literatura de specialitate din acest domeniu este inconsistentă pentru a recomanda utilizarea de rutină a prostaglandinei analoge după fătare, exceptând unele situații când se induce parturiția și incidența retenției placentare va fi așteptată să fie mare. Administrarea de analogi de prostaglandina F 2 α ( Proliz, Reglandin,) la una sau două săptămâni postpartum sau Gn-RH la două săptămâni postpartum poate fi benefică pentru inițierea ciclului estral, reducând intervalul până la prima IA
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
B. În abator: b) carnea și subprodusele comestibile la a) animalele vii: De la femelele care au avortat se │ │ │vară, de 2 ori la interval de 7 zile: │trimit la laborator avortoni și învelitori a) înaintea sezonului de pășunat, într-o │placentare. MĂSURI a) (mamiferele) animalele se examinează În cazul probelor pozitive se testează Se lucrează pe aceleași probe pentru Br. 1.23. RINOTRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ - IBR *Font 7* ┌──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────��────────────�� │ SUPRAVEGHERE │ PRECIZĂRI 1. Supravegherea clinică și │1. Înainte de prelevarea probelor taurii 1. Medicul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219971_a_221300]
-
pasivă. 3.28. ASCOSFEROZA ȘI ASPERGILOZA ALBINELOR Supraveghere pasivă. 3.29. PUIETUL ÎN SAC ȘI BOALA BOTCILOR NEGRE Supraveghere pasivă. 3.30. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE Supraveghere pasivă. 3.31. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE Supraveghere pasivă. │nervoase, învelitori placentare și avortoni. INSPECȚIA ANIMALELOR DIN PESCUIT În caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau Examinarea probelor se efectuează la IISPV și LSVSA. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE și PRODUSE DIN PESCUIT În caz de suspiciune, se recoltează probe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219971_a_221300]
-
cu antigen │hemoculturi la IDSA. Examenele se efectuează la IDSA și LSVSJ. G. Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și iepurii se│1. a) taurii și bivolii pentru monta naturala din taberele │IDSA. b) mamele de tauri prin examinare de mucus vaginal; │placentare. 2. Supravegherea animalelor destinate tăierii: │4. Inspecția carcaselor și organelor se 11. │ TUBERCULOZA │I. LA BOVINELE DOMESTICE (taurine, bubaline). b) toate animalele reagente (pozitive și neconcludente) │alterate sau cu termen de valabilitate c) animalele pozitive la TCS (efectuat la 42
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259685_a_261014]
-
cu antigen │hemoculturi la IDSA. Examenele se efectuează la IDSA și LSVSJ. G. Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și iepurii se│1. a) taurii și bivolii pentru monta naturala din taberele │IDSA. b) mamele de tauri prin examinare de mucus vaginal; │placentare. 2. Supravegherea animalelor destinate tăierii: │4. Inspecția carcaselor și organelor se 11. │ TUBERCULOZA │I. LA BOVINELE DOMESTICE (taurine, bubaline). b) toate animalele reagente (pozitive și neconcludente) │alterate sau cu termen de valabilitate c) animalele pozitive la TCS (efectuat la 42
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259687_a_261016]