3,039 matches
-
domniei-sale poartă nume de localități, ținuturi, așezări românești, încercând parcă să imortalizeze frumusețea aceea simplă, dar rarisimă a meleagurilor mioritice: „Bobotează la Tihuța”, „Cătun la munte”, „Vacanță la Moeciu”, „Vară în Bucovina”, „Spre Măgura iarna”, „Apus de soare la Fundata”, „Plai de dor”, „Septembrie în apuseni”, „Vara la Mălini, „Priveliște spre Valea Seacă”, „Undeva în Bucovina”, „Urcuș la Bîrnova”, „În pădurea Șorogarilor”, „Bucovina, Plai de Dor”, „În soarele de Maramu”. Legată indisolubil pe pământul acestei binecuvântate țări, pictorița încarcă de culoare
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
Cătun la munte”, „Vacanță la Moeciu”, „Vară în Bucovina”, „Spre Măgura iarna”, „Apus de soare la Fundata”, „Plai de dor”, „Septembrie în apuseni”, „Vara la Mălini, „Priveliște spre Valea Seacă”, „Undeva în Bucovina”, „Urcuș la Bîrnova”, „În pădurea Șorogarilor”, „Bucovina, Plai de Dor”, „În soarele de Maramu”. Legată indisolubil pe pământul acestei binecuvântate țări, pictorița încarcă de culoare, locurile pe care le redă în peisajele sale. Astfel, redă în tonuri calde și vii, în culorile unor imperiale apusuri, frumuseți fără de asemănare
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
o floare înseamnă un act de curaj, un demers finalizat prin așternerea bucăților de suflet în armoniile unice ale corolelor florale. Ca o magnifică dovadă a unei autentice simțiri românești, pictorița ieșeană redă, pe pânza sa, culorile vii ale florilor plaiurilor natale. Astfel sunt ilustrate: „Imortele” (Nemuritoarele), „Floarea Soarelui”, „Maci imperiali”(1,2...), „Bujori”, „Crizantemă”, „Anemone”, „Flori de câmp”, „Trandafiri roșii”, „Dumitrițe în vas de lut”, „Margarete albe”, „Albe flori de primăvară”. Pentru pictoriță, sursele de inspirație sunt variate. Inspirația poate
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
Și-a început,de asemenea, colaborarea la ziarele Flacăra Moineștiului și Steagul roșu, publicând apoi creații literare, articole de specialitate și publicistice în Ateneu, Confluențe lirice, Confluențe românești, Cronica, Deșteptarea (corespondent în perioada 1991-1994), Impact cultural, Junimea digitală, Limba română, Plaiuri trotușene, Plumb, Rețeaua literară, Speranța TV, Strop de viață, Suplimentul literar „Tineretul liber“ ș.a. Animator al vieții culturale comăneștene, a frecventat Cenaclul literar-artistic „Lumină și culoare“ și „Nicolae Labiș” de la fostul Club „1 Mai“, manifestându-se atât ca poet, cât
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
Astfel, după ce mai întâi și-a promovat ucenicii în propriile publicații (Planeta Viselor și Muguri de vers) ori în paginile unor reviste de cultură și ziare locale și centrale (Ad Astra, Ateneu, Ceahlăul, Cronica, Deșteptarea, Examene, Limba română, Pădurea noastră, Plaiuri trotușene, Poliția în alertă, Steagul roșu, Vitralii), a sprijinit debutul editorial a nu mai puțin de 20 dintre aceștia, recomandându-i călduros cititorilor: Anca Mihaela Pâslaru (Antecamera vieții, 1996), Camelia Iosub (Între două lumi, 2001), Delia Oniga (Evadarea caligramelor, 2001
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
este doamna LIGYA DIACONESCU) s-a dovedit, prin antologia de față, o cvasi-continuă revelare/epifanie de alese, de celeste roade, de stele orfice! Ele/roadele poetice/stelele poetice, strânse de această sibilinica și minunată făptura, cu care Dumnezeu a binecuvântat Plaiul și Duhul Românesc (distinsa doamna LIGYA DIACONESCU) - vor sta mărturie, la Tronul Dumnezeiesc, ca Neamul Valahilor (că și multi, inexplicabil, mistic de mulți! - dintre valahi!) “este născut Poet”! Dumnezeu să binecuvânteze și urmărea/urmările, intru această operă de antologare, operă
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
un moment dat , am găsit chiar o bucată din materialul folosit la sigilarea intrării. - Și ? - Am considerat că nu sosise timpul pentru a scoate la lumină adevărul. Ziua următoare , dis-de-dimineață , acompaniați de viersul mierlelor , am pornit-o la deal , spre Plaiul Strâmbii. De pe culmea dealului se deschidea în fața noastră , pînă hăt departe , o priveliște mirifică. O mare de dealuri înverzite , iar departe spre nord se zărea zona subalpină. Din văile adânci , vălătuci de ceață urcau agale spre cer. Mierlele și privighetorile
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
altă ordine de idei, existența și durata poporului român își găsesc expresia cea mai adâncă și totodată sprijinul cel mai solid și în chintesența Imnului Național. Aceasta demonstrează limpede faptul că Imnul este biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din zestrea
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]
-
Acasă > Eveniment > Actualitate > ARGEȘULE, PLAI DE DOR Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ARGEȘULE, PLAIUL MEU IUBIT!... Maia Mădălina Lupu Înrtr-o atmosferă entuziasta, pe 28 Iunie, FESTIVALUL TINEREȚII (a XI-a Ediție - Mangalia 2015), după
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
Acasă > Eveniment > Actualitate > ARGEȘULE, PLAI DE DOR Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ARGEȘULE, PLAIUL MEU IUBIT!... Maia Mădălina Lupu Înrtr-o atmosferă entuziasta, pe 28 Iunie, FESTIVALUL TINEREȚII (a XI-a Ediție - Mangalia 2015), după șase seri de cântec și voie bună, la spectacolul de gală „Secțiunea FOLCLOR” - în fața unui public iubitor de muzică populară
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
Marin Voican-Ghioroiu, unei tinere argeșence - Lupu Maia Mădălina (având vârstă de zece anișori) ce a impresionat în mod plăcut (printr-o interpretare de excepție la fluier, ocarina, tâlv, caval și nai) auditoriul și comisia de specialitate. Această mică prințesa a plaiului argeșan a venit îmbrăcată într-un splendid costum popular autentic (specific Văii Topologului): sort negru cu dantele, vestă cusuta cu fir de matase pe pânză de în topit, având motive geometrice și florale, broderie reealizată cu măiestrie, (o adevarată artă
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
Daria’s și Manifest Events, în parteneriat cu Primăria Municipiului Mangalia și Fanomania. Evenimentul a fost organizat de Asociația Culturală Daria's și Manifest Events, în parteneriat cu Prima=ria Municiopiului Mangalia și Fanomania. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu. Referință Bibliografica: ARGEȘULE, PLAI DE DOR / Marin Voican Ghioroiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
Deșteaptă-te române!”. „Putem afirma cu mândrie”, precizează muzicianul Răzvan Apetrei, „că Imnul Regal al României, cel mai longeviv și apreciat imn al statului român, cântat în mod oficial vreme de mai bine de șase decenii, este o creație a plaiurilor moldovenești, ambii creatori ai acestuia aparținând arealului moldovenesc la momentul creării sale. Imnul Regal al Romaniei este cântecul celor mai fericite generații din istoria Statului modern Român, cel mai luminos și demn imn de stat pe care l-am avut
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
doar o "picătură de apă, pe piatra încinsă" a discuțiilor în legătură cu proveniența limbii noastre materne. Iată așadar ce importanță uriașă are "nașterea" fiecărei limbi și ce interesant este să știm amănunte cu privire la istoria limbii române! Pentru noi cei născuți pe plaiurile minunate ale Mioriței și pentru noi, cei care am visat și încă mai visăm, atunci când citim poeziile lui Mihai Eminescu, Minulescu, Labiș, Bacovia (George Andone Vasiliu), limba română, este un Dar strămoșesc, primit de fiecare dintre noi la naștere... Cu
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
Dar strămoșesc, primit de fiecare dintre noi la naștere... Cu atât mai mult mă pasionează acest grai minunat și caut să citesc cât mai numeroase creații literare scrise de poeții și prozatorii contemporani români. Deoarece soarta m-a adus pe plaiuri străine sufletului meu, am simțit mereu acel dor de a mă exprima și de a conversa în limba română. Cei treizeci de ani petrecuți pe aceste plaiuri, nu au reușit să-mi umbrească iubirea față de "frumosul românesc"! De multe ori
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
scrise de poeții și prozatorii contemporani români. Deoarece soarta m-a adus pe plaiuri străine sufletului meu, am simțit mereu acel dor de a mă exprima și de a conversa în limba română. Cei treizeci de ani petrecuți pe aceste plaiuri, nu au reușit să-mi umbrească iubirea față de "frumosul românesc"! De multe ori însă observ că timpul petrecut aici, încearcă să-și spună cuvântul, făcându-mă să uit diferite expresii sau cuvinte românești...; în așa momente, deschid repede dicționarul românesc
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
corală în Bucovina”, „Coruri școlare și studențești”, „Coruri ale românilor și societățile muzicale”, „Coruri țărănești și meșteșugărești” - și, ca extensie, în afara perimetrului bucovinean - „Coruri din zonele Fălticeni, Botoșani și Dorohoi”. „Vie amintire și recunoștință compozitorilor, dirijorilor și coriștilor formați pe plaiurile Bucovinei” Primul album al seriei este datat în anul 1977. Scrisul artistic pe filele de carton negru (scriere realizată cu „tuș alb de Canada”) îi aparține preotului Vasile Onică. Lucrarea, așa cum este consemnat, a fost realizată „cu gândirea de a
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
pe filele de carton negru (scriere realizată cu „tuș alb de Canada”) îi aparține preotului Vasile Onică. Lucrarea, așa cum este consemnat, a fost realizată „cu gândirea de a păstra o vie amintire și recunoștință compozitorilor, dirijorilor și coriștilor formați pe plaiurile Bucovinei” și face referire la corurile bisericești și laice prezentate „în fotografii care oglindesc puternic trăirea religioasă și națională a poporului român din Țara de Sus a Moldovei”. Albumele „inserează în mod cronologic data fondării corurilor, numele fondatorilor și dirijorilor
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
sau chiar studia paginile acestui „mozaic” cultural românesc, cu viziuni și construcții caleidoscopice, având ca „liant” unic.Logos-ul Românesc: „Nu toată România este sub incompetență, sub ape, sub cota de avarie, sub politică”. Suntem convinși că artiștii autentici, de pe plaiurile mioritice, se vor simți stimulați, ba chiar ambiționați, de însăși existența acestei palpabile mărturii (oferite de Arta Românească de Pretutindeni, prin efortul titanesc, de sinteză, al cupului LIGYA-ANDRADA DIACONESCU!), precum că „și la Valahia/valahi există o miraculoasă capacitate de
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
Acasa > Strofe > Creatie > BALADĂ PROFANĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului pe-un picior de plai turbat unde cad amanții-n iad hai de-a ala, hai de-a bala să-ți deschei doamnă sandala să te trag în iadul meu ca să guști ciorbă de zeu cu gura ta de argint tare-aș vrea să mă
BALADĂ PROFANĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349106_a_350435]
-
culoare, originare din nordul Africii, gata pregătite să-ți taie capul cu sabia dintr-o singură lovitură, eu zic că suntem pregătiți să declanșam acum, dacă nu o Revoluție a măturilor în tandem cu electronii, protonii și neutronii atlanți de pe plaiurile Mioritice, aflați la Bariera atomilor mulțimii, măcar o Mișcare feministă universală, declanșată alternativ din nucleul cel mai fecund al Orientului latin - România, via Italia-Spania-Franța și la polul opus - SUA, care, prin amestecul raselor, claselor și castelor, prin “transplantarea popoarelor” din
SCRISOAREA NR.71. ROMÂNIA ÎNTRE SINUCIDERE ŞI ADEVĂR. TURNUL DE VEGHE AL ROMÂNIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349105_a_350434]
-
lui Al. Florin Țene, nu este o poezie creată, ci una simțită, inspirată și izvorită din trăirile și orizonturile sale spirituale. Întotdeauna poeziile sale, au o prospețime aparte, o vibrație și puritate specifică sufletului său modelat de farmecul și frumusețea plaiurilor natale vâlcene, au un ton solemn sau grav, patetic sau melancolic, uneori fiind simple exaltări ale sufletului său, de o deosebită sensibilitate, sau rezultatul unor meditații sau reflecsii profunde ale universului său poetic, mereu nou și în căutare de noi
AL. FLORIN ŢENE ŞI... „ÎNTOARCERA STATUILOR de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349159_a_350488]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > TRADIȚII ȘI OBICEIURI ROMÂNEȘTI PE PLAIURI MOVILENE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1194 din 08 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Marți, 8 aprilie 2014 la Movila Miresii au răsunat,, Cântece și dansuri populare din zona Brăilei”, activitate cultural-artistică cuprinsă în proiectul educațional ,, Tradiții și
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
dovada ospitalității movilenilor. Activitatea a debutat cu alocuțiunea directorului Școlii Gimnaziale Movila Miresii, dar și cu urările de bine și felicitările primarului movilean, domnul Dumitru Panțuru, adresate atât oaspeților, cât și organizatorilor. Exprimându-și bucuria de a fi prezentă pe plai movilean, Școala Gimnazială Fănuș Neagu, prin directorul său, prof. Emilia Meiroșu, a felicitat organizatorii evenimentului cultural-artistic de astăzi, dar a adus și cuvinte de laudă la adresa comunității locale, subliniind aspectul plăcut pe care îl are comuna și meritul celor implicați
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
au fost îndrumați de prof. Steluța Perianu și prof. Angela Matrache. Dansurile populare ale zonei Vădeni au fost prezentate de grupul de elevi coordonați de domnul Gheorghe Mihalache. Să știi mai multe, să fii mai bun! Strălucirea evenimentului derulat pe plai movilean, astăzi, 8 aprilie 2014, a fost dat și de prezența câtorva școli partenere într-un alt proiect educativ cu Școala Gimnazială Movila Miresii. Proiectul cu aceste instituții de învățământ, urmărește formarea unor aptitudini sportive, dar și schimburi de informații
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]