3,084 matches
-
figurată realizată din unități reale; o figură geometrică este o realitate calitativă, compusă din unități cantitative care participă însă și la calitatea ei (Comm. II, 2, 8 his geometricis rationibus adplicatur natura numerorum). Această calitate determină natura cantităților pare, impare, plane, solide, triunghiulare, pătrate, cubice etc. Numărul este cel care limiteză ilimitatul 6, este ul care oferă o reprezentare ului, amorfului; el se identifică oarecum cu ul împotriva -ului, cu focul și lumina împotriva umbrei și frigului. Clasificarea cea mai veche
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
unei combinări de elemente oarecare, dar care își determină propriile elemente. Platon a găsit punctul de pornire al teoriei sale în cartea a VIII-a a lui Euclid: teorema a 18-a asupra existenței unei medietăți unice între două numere plane asemănătoare (a2 și b2, având ca medietate ab) și a 19-a, asupra existenței necesare a două medietăți proporționale între două numere solide asemănătoare (a3 și b3, având ca medietăți a2b și ab2) Tim. 31b-32b, Comm. I, 6, 23 - primo
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
caelo 2, 13, 295b, Martianus Capella 6, 599; Comm. I, 22, 5-7 semper enim pondera in imum natura deducit, nam et in ipso mundo ut esset terra). Demonstrația lui Macrobius asupra mobilității Pământului pornește de la argumente de natură geometrică (atât plană, cât și în spațiu), mai apoi, folosindu-se de doctrine din fizica platoniciană și aristotelică, ajunge să respingă teoriile (e.g. epicureică) care nu concordau cu ale sale, prin reducere la absurd. Astfel centrul unei sfere trebuie să fie imobil pentru că
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
de a-i determina pe cititori să perceapă, la unison, zădărnicia oricărui efort de a identifica în lumea aceasta ceva senin. Universul receptat de eul liric este oximoronic, aflat întrun echilibru frenetic, fiind compus din bile și cuburi / linii și plane / gesturi arhitectonice ale celor trei timpuri obiective, așa încât, deși textele par a proclama o libertate aproape totală în abordarea lumii, o geometrie ostentativă - chiar și visul are geometria lui: rana deschisă a UNUI ochi săpat în geometria visului din vis
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
II[-a] orale. Verificîndu-se numa cu bilete s-a, adus un copil care trăgând la sorți a ieșit: pentru a II[-a] probă scrisă nr. 26 adecă Măsura suprafeței sferei, pentru a II[-a] lecțiune orale nr. 9 adecă Trigonometrie plană. Formulele fundamentale și formulele de transformare a sumei și diferenței a două linii întîi producții* Pentru lucrarea probei scrise s-a dat timp de două ore sub privegherea d-lor N. Culianu și Șt. Micle. Drept care s-au încheiat acest
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
proces-verbale. [... ] XII Proces-verbal nr. 7 1874 septembrie 28 Astăzi am proces la alegerea subiectelor pentru proba generală în scris și lecțiunea generală pentru orale. Și așa s-a dat pentru proba generală în scris: Rezolvirea geometrică și trigonometrică a triunghiurilor plane și sferice. Pentru lecțiunea generală orale: Rezolvirea ecuațiunilor numerice de un grad oarecare. Pentru lucrarea probei scrise s-a fixat timp de patru ore sub privigherile d-lor S. Bodnărescu și M. Eminescu. Drept care s-a încheiat acest proces-verbale. Z
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ochii mei bolnavi le percepeau istoviți și neîncrezători. Tot ce era pe stradă se deplasa În sus și-n jos. Mi se păru deodată că totul este subțire, bidimensional, fără trup, fără volum. Strada, oamenii, clădirile Înalte - erau doar linii plane și unghiuri. Nu era nici o curbă pe stradă - singura linie curbă fusese țipătul acela unic și plin. Și, așa cum pierise lumina zilei la amiază, tot așa imaginea chipului acelei femei, zdrobită de grozăvia banală a acelei morți ce evoca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
care se bălăceau În rîul bine cunoscut și caii cei mari care se apropiau Încet și atent ca să bea apă. Apoi, pe terenul circului, se Înălțau, cu viteza magică a visurilor, corturile. Pe toată suprafața (de lîngă șine, singura suprafață plană din oraș suficient de mare pentru a permite instalarea circului) clocotea această Învălmășeală sălbatică, grăbită și totuși organizată. În lumina focurilor mari de gaz, fețele aspre și ridate ale muncitorilor străluceau, În timp ce, cu precizia ritmică a unui singur animal - a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
particular, pentru picior, mișcarea de ducere a labei piciorului înăuntru, față de planul mediosagital, poartă denumirea de adducție, iar cea prin care piciorul este dus în afară, față de același plan, se numește abducție. Mișcarea care se execută concomitent în mai multe plane este circumducția, adică mișcarea prin care segmentul segmentul descrie un con, cu baza mai mare sau mai mică, al cărui vârf este reprezentat de axul articulației. O astfel de mișcare a membrului inferior se observă în figura 2.26. Mișcările
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
33). Modelele cu mai multe segmente masive au permis aplicarea articulațiilor interioare și prin aceasta, introducerea elementelor active musculare care să permită schimbarea poziției segmentelor unele în raport cu altele. Hemani și colaboratorii săi au folosit în egală măsură modele structurale multisegment plane, pentru a studia controlul posturii în prezența diferitelor tipuri de restricții. Ei au simulat mișcări simple, precum balansul lateral sau antero-posterior, revenirea la poziția dreaptă pornind de la diferite cazuri particulare. Au utilizat restricții olonomice (independente de timp) și neolonomice, pentru
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
maleolei tibiale, care realizează prin unirea lor un unghi diedru. Suprafața articulară a extremității inferioare a tibiei este patrulateră, concavă, descriind un arc de cerc de ~ 70° cu o rază de aproximativ 20 cm. Suprafața externă a maleolei interne este plană și intră în contact cu fața internă a astragalului. Toate suprafețele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin de 1,5 - 2 mm grosime și sunt menținute în contact de o capsulă fibroasă, întărită lateral de un ligament intern și
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
ale reperului . Mai întâi se consideră un reper obținut prin rotirea reperului în jurul axei Oy cu unghiul , așa cum se observă în figura 3.9. Punctele E, C și H se găsesc pe gambă și datorită poziției variabile a gambei în planele sagital și frontal, poziția acestor puncte se determină în urma considerării a două rotații succesive, în planul sagital, cu unghiul θ, corespunzătoare mișcării de flexie - extensie și respectiv în planul frontal, cu unghiul φ, corespunzătoare mișcării de abducție - adducție. Matricea cosinusurilor
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
ale Tisei, si la sud, către Dunăre, unde îngustează patul fluviului la Porțile de Fier, pentru a se prelungi de cea parte de dânsul, în munții Golubinski din Serbia. Arătatele prelungiri ale munților Carpați către apus și sud, despart regiunea plană cuprinsă între munți și râuri în două șesuri: acel apusean, al Tisei, care ținându-se întruna cu șesul Dunării mijlocii, alcătuiește ceea ce s-ar putea numi Mesopotamia europeană, și acel răsăritean, care se întinde către Marea Neagră, trece Dunărea și se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
râului Maris, anume cu ce râu de astăzi corespunde, observăm numai opozițiunea ce o face Herodot între râurile ce izvorăsc din Sciția și acel Maris ce iese din țara Agatirșilor. Sciția fiind arătată de Herodot ca o țară de tot plană (IV, 47), urmează că ea se întindea, în partea ei apuseană, către nord, până în Carpați; prin urmare râurile autogene ale Sciției vor fi acele ce izvorăsc pe latura exterioară, sudică a Carpaților: râul Maris însă ce curgea din țara Agatirșilor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ne opri la vreun punct oarecare de pe întinsul șes al Munteniei; toată regiunea plană acestei țări până dincolo de Olt chiar, trebuia să fi fost cutreierată de hoardele Sciților cu turmele și carele lor. Precum când turnăm apă pe o suprafață plană si lipsită de ridicături, lichidul se întinde în toate direcțiunile si o acoperă, ast-feli și toiurile de popoare nomade, când le vedem arătate ca ocupând o parte din un șes sau podiș, putem spune cu siguranță că întreaga regiune a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
IV, 105), prin urmare că era păstor și nomad; Neurii apoi sunt din acei a căror țară a fost devastată de Darius, când acesta urmărea pe Sciți (IV, 125), două semne de pe care putem recunoaște că locuiau o regiune mai plană, care fiind mai spre răsărit de Agatirși și la nordul Sciției nu poate fi căutată decât prin partea Moldovei numită țara de sus si până pe la izvoarele Nistrului, pe unde spune Herodot că se mărginea Neurida cu Sciția (IV, 51
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
toți cu arcul de călare, nenutrindu-se niciodată de productele plugului ci numai din turmele lor, cum să nu fie ei oare neînvinși și pentru a zice astfel negăsiți ! » (IV, 16). Toate aceste foloase le trag de la țara lor cea plană și mai găsesc și în fluviile ce o parcurg mijloace de apărare. Suprafața teritoriului, cu totul șes, e îmbelșugată în pășuni și izvoare, iar fluviile sau râurile propriu zise sunt așa de numeroase, precum sunt in Egipt simplele, canale (IV
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
judecățile, un templu în modul următor. Se adună un mare număr de legături de vreascuri care se clădesc pe un spațiu de trei stadii de lung și tot atât de lat, dar de o înălțime mai mică păstrându-se deasupra o suprafață plană patrunghiulară. Trei din laturi sunt drepte, iar a patra piezișă pentru suit. O sută cincizeci de care sunt ocupate în fiecare an a transporta legăturile de vreascuri necesare acestei construcțiuni, pe care iarna o strică de-a pururea. Pe această
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pătură de popoare care istoricește se adeverește a fi existat prin Dacia sunt niște neamuri da rasă eranică, împărțite in două grupe: Sciții in partea șesă, Agatirșii în acea muntoasă. Din aceștia cei dintâi cutreierau în vecinicile lor migrațiuni partea plană a Moldovei și Munteniei; iar Agatirșii care se așezaseră, cultivau via si albinele si extrăgeau aurul din râuri sau din pământ, în cetatea muntoasă a Transilvaniei. Dacă Sciții ca popor nomad au putut să se retragă înaintea năvălirii geto-dace, pe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cunoașterii. Nici nu simțea cînd se trezește. în timp ce stătea cu ochii închiși, mintea dădea ocol pereților sanctuarului cu o forță leneșă, oprindu-se pe boltă pentru a alege zona în care va lucra în acea zi. Avea chiar o perspectivă plană a trupului său, așa cum sătea încovrigat în amvon ca un vierme într-o nucă, și știa că va fi urcat sus pe scară pentru a se reuni cu gîndurile sale. Mintea și trupul îi erau atît de absorbite de pictura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
prăbușească. Mai tîrziu zări scîndurile unui alt pondon, și un trotuar care continuă mult timp, apoi cîteva trepte de piatră, un preș și cîteva bucăți de cauciuc lipite unele de altele. I se permise să se sprijine de o suprafață plană. O voce i se adresă: — Numele? — Lanark. — De botez sau de familie? — Ambele. Vrei să zici că te cheamă Lanark Lanark? Dacă dorești. Adică, da da da da da. — Vîrsta? — Ndtermnată. Adică imprecisă. Dincolo de jumătate. Cineva oftă și zise: — Adresa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
întâlnirile emit mesaje secrete, pornind de la stele, spirale, cercuri, lanțuri, ele sunt semne ale mentalității, ale preferinței și ale problematicii vieții, ca o proiecție a ființelor, un comportament al începutului și al sfârșitului. Mâna creează cercuri prin mișcare, figuri geometrice plane, formate din mulțimea tuturor punctelor egal depărtate (mișcările mâinii pot să fie ascendente sau descendente, stagnante sau progresive). Am selectat cercul ca simbol al mâinii, simbol aproape universal, prin care o ființă divină se manifestă prin cer, sugerând reglementarea unei
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
anul nou el sta de strajă. Și din trestia plecată El privea la apa fină, Cu oglinda-i nemișcată Strălucind sub luna plină. Deși știi că apa-i moale Totuși placa-i de cristale Parc-ar fi încremenit. Ne-ncrețite, plane, pale, Viorii au adormit. Rădăcinile în pături Sub pământ s-a-ntrețesut Și pornesc în mii de lături, Flori frumoase la văzut. Colo-n snopi, colo câte - una, Colo-n fire se-mpreună Îndoite într-un trunchi; Ici o pajiște într-una
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
desfășurare - poate că, În sfârșit, dragau brațul Îngust al fluviului, Înfundat și Înnămolit de atâția ani. Un grilaj de tablă se Întindea pe toată lungimea debarcaderului. Era tablă ondulată, iar dificultatea proiectului Îl incita. E ușor să mâzgălești pe suprafețe plane, pe pereți, pe piloni. Toți sunt În stare, chiar și Începătorii. Zero făcuse deja asta. Chiar și pe zidul vilei. Bravadă prostească și inutilă, căci Ea nu știa că el era autorul. Scoase din hanorac tuburile de vopsea. În noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
zburdalnicul ei zbor, Înaripații toți o admirau, Iar unii, mai puțin timizi, Din când în când, în jocu-i se prindeau. Și-n blând senin de soare auriu, În tot văzduhul ea se lăfăia, Până-ntr-o zi, când un erete-nfometat Plană și o surprinse deodat'. De-atuncea nu se mai văzu Nici într-un zbor măcar stingher, Toată ființa era tristă, De la Pământ până la cer. Îmbujorata porumbiță, Plutind spre nori neîncetat, O gheară, ca o cange-a sfârtecat-o, Frângându-i
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]