1,260 matches
-
ăsta, înalt în pai și mlădiu ca trestia, greu în spic precum vrabia! Fusese o toamnă taman bună de semănat, cu ploi leneșe, picurate, cât să încolțească bobul și cu vânticele blânde zbicind pământul înaintea altei ploi... Iarna venise cu plapumă de nea, la timp, chiar înainte de gerul ăl mare. Ca niciodată, parcă! Iar, în primăvară, soarele măsurat se înfrățise cu ploile, ridicând verdele grâului vânjos, crescându-l repejor ca peria de țesală, împuternicit să facă din floare spic bogat... Și
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
unui tractor care urcase croind pârtie. Ei au continuat drumul către Vedea, pe luncă cu plugul, lărgind pârtia care se vedea că fusese făcută mai devreme. Din șosea până hăt în depărtare, aproape de liziera pădurii, se așternea câmpul acoperit de plapuma vălurită de nea, de un alb neântinat, care acoperise imperfecțiunile terenului și pădurea ce începea de la poalele dealului. Unde se termina câmpul și începea coasta împădurită, chiar la poalele dealului opus Gheorghe zări primul haita de lupi, -siluete întunecate ce
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
vei asculta sfaturile mele, până la urmă te vor accepta și vei fi chiar iubită! Fiica cu fața rece, fără să schițeze măcar un zâmbet, își asculta atentă tatăl. Acesta continuă: - Dacă vei coordona bine crivățul și vei acoperi natura cu plapuma de zăpadă, ea va proteja seva din crengile copacilor și, astfel, aceștia nu vor îngheța. Apoi, bunicul Pământ, încălzindu-se, va menține viața din semințele adăpostite în cămările lui. Hrănit cu apa din neaua ce se va topi, pământul va
REGELE TIMP ȘI FIICELE LUI de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375919_a_377248]
-
Văzându-i curajul mare,Iată și brândușa-apare,Toporașii, viorele,Îndrăznesc de ies și ele.Toate sunt flori curajoase,... XII. GHIOCELUL, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017. Cu sfială și curată, Floarea albă, delicată, De sub plapuma cea moale, Ar dori raze de soare. Frunzulițe se ridică Pe tulpina-i mititică, Iar în vârful ei zâmbește Clopoțelul, vitejește. Cu petalele plăpânde, Căpușorul și-l întinde; Cercelușul fin se-arată Peste neaua înghețată. Nu se teme de răceală
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
se-arată Peste neaua înghețată. Nu se teme de răceală, Deși încă-i ger afară. Primăvara o vestește, "Ghiocelul" se numește. (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) ... Citește mai mult Cu sfială și curată,Floarea albă, delicată,De sub plapuma cea moale,Ar dori raze de soare.Frunzulițe se ridicăPe tulpina-i mititică,Iar în vârful ei zâmbește Clopoțelul, vitejește.Cu petalele plăpânde,Căpușorul și-l întinde;Cercelușul fin se-aratăPeste neaua înghețată.Nu se teme de răceală,Deși încă
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
era unul specific Munților Apuseni, din lemn de brad și cu o saltea din acelea umplute cu pănuși de porumb, dar salteaua era plină și te afundai în ea ca într-un baldachin. Cearșafurile erau din pânză de in, iar plapuma din lână. Era o plăcere să dormi într-un astfel de pat. Tinerii erau totuși puțin timorați căci nu se întâlniseră demult și nu știau cu ce să înceapă. Atmosfera era întreținută de un difuzor care încă nu-și terminase
14 ZMEURICA; TIMPUL DE ODIHNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376658_a_377987]
-
-o ce va face în viitor? Fata nu a putut da un răspuns acum, urmând ca să ia o hotărâre mai târziu. Noaptea de iarnă era lungă, dar tinerii erau totuși obosiți după atâtea evenimente. Căldura trupurilor tinere se simțea sub plapuma de lână și celor doi parcă nu le ardea de nimic. Așa se face că au adormit doar după câteva săruturi mai fierbinți. Dimineața s-au trezit când afară era încă întuneric și atunci și-au adus aminte că sunt
14 ZMEURICA; TIMPUL DE ODIHNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376658_a_377987]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > PORCUL Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1441 din 11 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Telefonul insistă în țârâială până când el se hotărî să întindă mâna de sub plapumă și să-l apuce pe bâjbâite: - Sper că ai un motiv întemeiat să suni, e vinerea mea liberă și nici măcar nu e ora opt! - Micuțule, fii atent, te înființezi mâine dimineață la ora șase dimineața la Buna, că trebuie tăiat
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
mult decât orice în casa aia. Nu mai stătu pe gânduri...desfăcu, la repezeală, lenjerii și pijamale (noi, sigilate...ceaușiste) și înveli pahare...de cogniac, de vin, de apă, de șampanie...de toate felurile. Le puse într-o husă de plapumă și...la mașină cu ele! Până să vină valul cu revoluționari...făcu vreo 3-4 ture...cu ce considera valoros...sau pe gustul lui. Dusese tot la un garaj pe care-l avea închiriat...fără știrea nevestei. Și-a ascuns pistolul
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
natură și de viață, și-mi pun dorul regăsirii în a credinței speranță! Privesc Toamnă ruginie în al copacilor veșmânt ce coboară-n veșnicie, spre a renaște din pământ! Privesc Toamna ce-și leagănă frunza codrului doinită, cum vântu-i țese plapumă, păduricei desfrunzită! PrivescToamna cernând norii, cu-a lacrimilor risipă, când pe Cer se-nvârt cocorii, ducând un dor sub aripă! Privesc Toamna vieții mele ce-mi plouă-n gând și -n simțire, cu dorul de revedere a naturii înverzire! Privesc
PRIVESC TOAMNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372747_a_374076]
-
viață frectionându-te cu colonie, o colonie al carei miros s-a impregnat în casă și apoi m-a urmărit timp îndelungat. Te-am vegheat toată noaptea pe pat; m-am întins lângă trupul tău neînsuflețit,dar care rămăsese cald sub plapuma, și n-am putut concepe că te-ai dus,că sufletul tău zburase de lângă mine! TATĂL MEU Tatăl meu cel drag,Tonicuțu,precum îi spuneam adesea,care nu împlinise încă 61 de ani si care-mi luminase copilăria și adolescență
DADU...ÎNTÂMPLĂRI AMUZANTE, GÂNDURI,CRÂMPEIE DE VIAȚĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373162_a_374491]
-
stăpânului său i se poate întâmpla ceva rău și trebuie avertizat. * După multe și prelungite săruturi, cei doi îndrăgoștiți ajunseseră la punctul culminant, pe care hotărâră să-l împartă în interiorul pădurii, pe o poieniță, la umbra gorunilor, unde crescuse o plapumă groasă de mușchi și licheni. Locul acesta fusese descoperit de Bebe până la sosirea Violetei și-l considera ca fiind cel mai potrivit din toate punctele de vedere: era ferit de vederile celor care întâmplător ar fi trecut prin poiană, că
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
dau pace , făcându-te tu însuți să râvnești spre alte înălțimi , spre stelele care în nopțile de vară scaldă cu lumina lor pantele atât de fine ale Cetățelei , cu iarba ei și cu copacii ce-i îmbracă ființa ca o plapumă verde, verde de tot . Și Vadul după ce parcă îmbracă Cetățaua cu zâmbetele caselor frumoase , ridicate de-a lungul poalelor ei , până când drumul ce vine de la Dej se ramifică în două: o parte luând-o în lungul Someșului spre Valea Groșilor
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
pat și-l înghiontește pe omul ei, care nu reușea să-și îndepărteze de pe pleoape și din mădulare dulceața somnului de dimineață. - Haralamb, trezește-te, că e gata cafeaua! El se întoarce pe partea cealaltă și-și ascunde capul în plapumă, somnoros: - Lasă-mă că nu beau cafea seara! Vreau să dorm. Mâine trebuie, să mă trezesc devreme. - Care seară mă, că se făcu dimineață! Azi, e mâine. Mișcă-te odată, că n-am timp de stat, să-ți îndepărtez aiureala
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
de distracție poate fi pe seama muritorilor! Dar s-a făcut jar suficient în sobă... - Să-ți arăt o scamatorie! - și drăcușorul se aruncă cu fundul pe plită și începe să strige: Mi-e frig! Îngheț de frig! Aduceți-mi o plapumă! Pe plita încinsă se formă un strat de gheață. - Hei! Nu-mi stinge jarul că am nevoie de el! Demonul coborî de pe plită, suflă în gura sobei și metalul se înroși gata să se topească. - Nici chiar așa că-mi ia
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
ghemuiți ca niște covrigi uscați în vitrină pe care nu-i cumpără nimeni pisicile în călduri care fac dragoste-n pod și care scot țipăte viscerale nimeni nu se dă-n vânt după iarnă în afară de tine care stai cuminte sub plapumă și mă aștepți în capotul tău gros fără nasturi să-mi topești toate ghețurile din inimă iarna este clar anotimpul femeilor cei mai mulți copii se concep iarna de la geamul înflorit de Crivăț totul pare frumos dacă n-ai prins crucea aruncată
ÎNFRIGURĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374216_a_375545]
-
din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Poate că tocmai în noaptea care stă să înceapă, vor cere sufletul tău de la tine, așa cum de multă vreme ai fost avertizat. Ce-o să te faci, nebune? Unde-o să te-ascunzi? Sub plapuma, ca atunci când încă mai plângeai de spaimă în puterea nopților copilăriei? Sau poate-n brațele vreunei iubite, implorând-o de monștri să te apere așa cum o făcea blândă femeie care ți-a fost mama și care a pornit numărătoarea inversă
LA NOAPTE de RAUL BAZ în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362250_a_363579]
-
efemere, devenind el însuși visul adumbrit al celor somnambuli cățărați pe acoperișuri lunecoase și umede; plouă tacit, plouă cu stropi din lacrimi, plouă sărat peste țara în care materia visează; plouă în alb și negru peste destine deșarte, acoperite cu plapuma uitărilor de sine; stropii de ploaie se evaporă ușor pe aripi de îngeri - care fredonează în cor cântece line de leagăn. .................... asta am văzut aseară la știrile locale; eram prea obosit și iară n-am realizat eu care este țara
ŢARA ÎN CARE LUMEA DOARME de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362289_a_363618]
-
să desfacă, ba la unii, ba la alții, să lase legături în urmă și compătimire. Am spus să se sigileze și să li se trimită acolo unde sunt ei, iar cu dânșii nu-și vor lua decât strictul necesar - pernă, plapumă, etc., - ca să aibă strictul necesar. Nici noi nu aveam prea mult. De acord? (Toți tovarășii sunt de acord). Tov. Chivu: Aș propune să nu fie trimiși în regiuni forestiere. Tov. M. Constantinescu: La asta m-am gândit și eu, să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a dus într-o cârciumă din localitatea Moom, unde s-a pilit atât de tare, încât, după ce a pierdut la cărți tot ce avea, și-a pierdut și numele. Noroc doar că o văduvă îndurerată, l-a luat sub aripa (plapuma) ei și i-a oferit noul său nume. (Că Jochann și-a pierdut numele inițial doar datorită faptului că Raul Ivanovici Ivanici ar fi trișat nu mai are nici o relevanță.) 3. Dezbaterea: Așadar, în plângerea penală, se specifică negru pe
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
că maiorul nu le permitea copiilor să se joace cu acea arma și, natural, băiețelul visa să atingă cuțitul interzis. Înarmat, se întoarce lângă patul surorii sale. Ștefania dormea pe o parte, cu spatele spre Florin și învelită complet cu plapuma. Băiatul lovește de 10 ori cu cuțitul prin plapumă. Șapte din aceste lovituri au atins spatele fetei, trei au fost penetrante și au atins ambii plămâni. Florin nu este împroșcat de sânge pentru că fetița nu a apucat să se dezvelească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu acea arma și, natural, băiețelul visa să atingă cuțitul interzis. Înarmat, se întoarce lângă patul surorii sale. Ștefania dormea pe o parte, cu spatele spre Florin și învelită complet cu plapuma. Băiatul lovește de 10 ori cu cuțitul prin plapumă. Șapte din aceste lovituri au atins spatele fetei, trei au fost penetrante și au atins ambii plămâni. Florin nu este împroșcat de sânge pentru că fetița nu a apucat să se dezvelească. „Scream 4” de Teleorman Înspăimântată, fetița strigă după ajutor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
infraroșii. Când a calculat diferența dintre ceea ce primește și ceea ce trimite în atmosferă, autorul francez a fost cuprins de uimire: pământul ar trebui să fie înghețat. Ce anume îl ferește de acest pericol? Atmosfera care lucrează ca un gen de "plapumă", reținând o parte din căldura care face posibilă viața pe pământ. În cadrul atmosferei, particulele care îndeplinesc rolul de a opri căldura de unde și denumirea de efect de seră sunt sunt cele care intră în componența CO2. Mai sunt și altele
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Îngriji-o, tot lemn netrebnic rămâne”.) „Marea noastră greșeală este că Încercăm să solicităm fiecăruia În parte virtuțile pe care nu le are, neglijând a le cultiva pe cele pe care le posedă.” (M. Yourcenar) Întinde-te cât ți-e plapuma. (Când nu acordăm o măsură reală capacităților și posibilităților noastre, comportamentul devine hazardat: „Cui sare multe trepte deodată i se frânge piciorul”; „Cine nu e mulțumit de puțin nici de mult n-are parte”.) Prostului nu-i stă bine dacă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ursul În crâng. (Este În obișnuința sau În structura psihică a unora tendința de a ignora realitatea În favoarea gândirii ipotetice. În termeni mai expresivi, În loc de așa cum este, ei preferă ca și cum ar fi.) Nu te-ntinde mai mult decât ți-e plapuma. (Modestia, la care ar trebui să năzuim cu toții, ne cere să nu pretindem În viață mai mult decât se cuvine sau decât am putea face.) Nu da vrabia din mână pe cea din par. (E mai sănătos să ne folosim
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]