1,060 matches
-
Pomponescu, sustrăgîndu-se cu grijă oricărei aparențe de participare, se consola cu speranța unui scandal public crescând; deși în sinea lui simțea că nu este elegant ce face, o ură incoercibilă îl împiedica să se reprime. Campania i se părea prea platonică, incapabilă a rade de la pământ biserica și palatul comunal. Prin simplă influență inductivă, izbuti pentru scurtă vreme să pună în mișcare unele foruri militare. Un ofițer specializat în apărare antiaeriană strecură un articol în Universul, în care nu se făcea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un termen îndepărtat, având în vedere încasările defectuoase ale statului. Așadar Ioanide rămase câtva timp tară bani, lucru de care primarul se simți foarte stingherit. Primarul n-avea fonduri, toată afacerea se urnise grație îndărătniciei edilului. Inginerul constructor, mai puțin platonic, se supără și amenință G. Călinescu cu încetarea serviciilor sale. Sub aceste auspicii, în primăvară continuarea construcției apărea foarte periclitată. Ca din întîmplare, Pomponescu făcu la un banchet declarația că, deși are intențiile cele mai constructive, aprobă în totul vederile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de hotărârile Consiliului de Miniștri și de bunăvoința ministrului de finanțe. Cum se pregătea o reformă a învățămîntului, rezoluția ministrului fu: "Se va avea în vedere în noua lege a învățămîntului superior". Gonzalv nu fu prea entuziast de această victorie platonică, însă Conțescu îl corectă: G. Călinescu - În afacerile universitare trebuie să ai noroc și răbdare.Ceea ce am obținut e foarte important. Nu mai avem nevoie să punem problema în consiliu altă dată, repetăm pur și simplu adresa la timpul oportun
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Culianu „au o latură obiectivă, Întrucât pot fi deduse din diferite tradiții religioase și folclorice, și o latură subiectivă, Întrucât sunt produse autohtone și autonome ale inconștientului suprapersonal” (/50). În vocabularul eliadian, „arhetip” are o semnificație oscilantă Între cea arhaică (platonică) și cea modernă (totalitatea actelor de repetiție, imitație ). Deci una din accepțiunile posibile e și cea psihologică a lui Jung. În acest caz, arhetip Înseamnă „model preformativ al conștiinței, posibilitate categorială a conștiinței” (/50). În semnificația sa mai specifică pentru
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
să moară." În tren, la fumat pe culoar, în dezbatere volumul III din ediția Platon. Noica insistă să fac eu prefața la Euthydemos. "Mie, dialogul acesta nu-mi spune nimic pozitiv. Socrate trece aici pe lângă problematica sofismelor, care e una platonică, fără să o preia. Totul e lăsat pradă disoluției. Gândul socratic urmează alt drum și, pentru o dată, Platon se dovedește a fi rău." Sper totuși ca zilele astea să-l determin să scrie câteva pagini. Îmi dă să-i citesc
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și cel mai răspândit; și că atunci când nu este înțeles așa, vulgaritatea respectivă este înlocuită prin alta, prin traducerea lui psihologistă sau logic-"realistă" (Ideile sânt concepte logice sau abstracții psihologice, detașate din analitica procesului gândirii - rădăcina profană a "raiului platonic" etc.). " Dacă îl înțelegi pe Platon în sensul unei transcendențe a Ideilor, atunci o interpretare atât de grosolană nu ar putea să explice răsunetul milenar al platonismului. Dar nu numai atît: o asemenea înțelegere mi se pare absolut aberantă. În
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ținuta Angliei ni se pare cea mai hotărâtoare în aceste împrejurări, vom spune că John Bull s-a lansat deja la meetinguri de inimă albastră, în care până și Gladstone și Bright, șefii partidului liberal, vor încerca să verse lacrimi platonice asupra cruzimelor comise în Bulgaria. Toți promit cu religiozitate publicului că vor face impresia nemuritoriului Sir John, admirabilul Sir John Falstaff, cum îl descrise Shak[e]speare divinul, Sir John care de o mulțime de ani nu și-a mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
umbra a mii de arbori înfrunziți, în haină gingașă și nobilă, cu ochi mângâietori și vorbe de femei, ea întinde lanțuri>>586. Este femeia grațioasă și cochetă a vieții obișnuite, și îndrăgostitul distrat, care ba scoate suspine profane în forme platonice și tradiționale, ba își părăsește pe neașteptate îngerașul și izbucnește în insulte contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se ridice împotriva femeilor: Elle donne non son, ma doglia altrui, / Senza pieta, senza fè
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cavalerului nu răspunde niciunor avansuri, pare surdă la orice declarație de iubire, ignoră cu inocență admiratorii, fără a-și pierde însă umanitatea profundă, văzând în cei de lângă ea mai curând niște frați, decât posibili iubiți, și pledând pentru o iubire platonică, nepretinzându-le, pentru a le încerca sinceritatea și tăria sentimentelor, călătorii riscante în ținuturi îndepărtate. O donna angelicata, așa cum este Dalba, devine aproape o divinitate în forul interior al cavalerului, căci are atributele puterii de dominare și rămâne permanent într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
timpul domniei lui Hadrian reprezenta fațada templului delfic, pe al cărui fronton de astă dată era sculptată imaginea lui E. Participanții la discuții asupra temei propuse odinioară de Plutarh sunt nominalizați chiar de la Început, și anume: Ammonios, filosof de formație platonică, fost magistru al lui Plutarh; Lamprias, fratele naratorului; Nicandros, personaj care revine și În Despre părăsirea oracolelor, era preot apollinic ca și Plutarh, pe cât se pare cu grad mai mare; Theon, personaj activ În luările de cuvânt, dar nu se
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
umbra a mii de arbori înfrunziți, în haină gingașă și nobilă, cu ochi mângâietori și vorbe de femei, ea întinde lanțuri>>586. Este femeia grațioasă și cochetă a vieții obișnuite, și îndrăgostitul distrat, care ba scoate suspine profane în forme platonice și tradiționale, ba își părăsește pe neașteptate îngerașul și izbucnește în insulte contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se ridice împotriva femeilor: Elle donne non son, ma doglia altrui, / Senza pieta, senza fè
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cavalerului nu răspunde niciunor avansuri, pare surdă la orice declarație de iubire, ignoră cu inocență admiratorii, fără a-și pierde însă umanitatea profundă, văzând în cei de lângă ea mai curând niște frați, decât posibili iubiți, și pledând pentru o iubire platonică, nepretinzându-le, pentru a le încerca sinceritatea și tăria sentimentelor, călătorii riscante în ținuturi îndepărtate. O donna angelicata, așa cum este Dalba, devine aproape o divinitate în forul interior al cavalerului, căci are atributele puterii de dominare și rămâne permanent într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Îl Înțeleg animalele, „și suntem Înconjurați de bestii”. A făcut-o cu multă eficiență și, pentru mulți, el este una dintre marile inteligențe ale istoriei. Cine are dreptate, Musil sau corul pronapoleonian? Cu această carte cobor inteligența de pe tronul său platonic, unde se dedica problemelor rațiunii pure, broderiilor matematice, filigranului cartezian, și o cufund În viața cotidiană, În labirinturile palpitante ale inimii, În impura rațiune practică. Marele obiectiv al inteligenței este ceea ce numim fericire, și din acest motiv toate eșecurile ei
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
emoțiile; 3) Capacitatea de a se automotiva; 4) Recunoașterea emoțiilor celorlalți; 5) Controlul relațiilor. Acești autori reiau două sfaturi din vechime: cunoaște-te pe tine Însuți și nu lăsa pasiunea să pună stăpânire pe sufletul tău. Potrivit unui vechi mit platonic, rațiunea e vizitiul unui car tras de cai neastâmpărați și dezlănțuiți - pasiunile. Spinoza, evreul cu suflet curat, șlefuitorul de lentile, e un alt slăvit predecesor al conceptului de inteligență emoțională. El considera că salvarea noastră constă În a face pasiunile
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Înseamnă cetate. Platon utilizează termenul politică pentru a defini o cunoaștere teoretică a fenomenelor sociale, iar Machiaveli Îl folosește pentru a defini o artă practică, un ansamblu de tehnici sau de manevre de preluare și conservare a puterii. În sens platonic termenul politică ne face să credem că sunt posibile conceperea și construcția unei politici ideale, a unei comunități sociale În conformitate cu idealul de dreptate și raționalitate, iar În sens machiavelic interpretarea platoniană ne face să credem că acest ideal este utopic
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
minimalizat: Eros, o dragoste fizică senzuală între două persoane; Agape, o dragoste mai generalizată, aproape fără pasiune pentru lucrurile acestei lumi. Aceste forme de dragoste depindeau pentru interpretările lor aproape exclusiv de cei ce le practicau. De exemplu, noua mistică platonică insista că pasiunea erotică era misterioasă din fire și incapabilă de o explicație rațională în consecință, ea a format baza gnosticismului lor sau a celei mai profunde înțelepciuni. Pe de altă parte, noile secte ale creștinilor urmăreau să explice Agape
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a problemelor de caracter moral, analiza care ne rezultă este destul de diferită față de cea plină de severitate a unor scriitori latini, precum Tertulian sau Ciprian. Spiritul creștin al alexandrinului este pătruns de un elenism specific, cu toate influențele stoice și platonice revăzute în lumina unei gnoze diferite de cea concepută de cultura greacă clasică, dar și față de cea înțeleasă de sectele gnostice. Autorul este înclinat spre sincretismul ocult dintre cultura greacă și mesajul creștin, care îl duc spre transcenderea rigorismului formalist
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
întreprinse pe parcursul anului 1940, nu a reușit să-i împiedice pe germani să obțină controlul. Pentru România, relațiile cu Londra n-au fost decât o continuă sursă de amărăciune, iar asigurările guvernului britanic, privind salvgardarea intereselor românești, rămăseseră simple promisiuni platonice. Se știe că britanicii și aliații lor au suferit eșecuri usturătoare în prima parte a războiului, inclusiv în Sud-Estul european, deci și în România. Pe frontul războiului secret, capturarea documentelor Marelui Stat Major francez (printre ele, erau și planurile privind
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
spuma albă a femeii îl tulburase și-i biciuise simțirea cu furnicări de senzualitate necunoscute încă". Ceea ce merită reținut de aici e că, anihilând propensiunea "thanatofilă", obsesia erotică a adolescentului se manifestă disociat, atât ca "trebuință sufletească de a iubi platonic", cât și, deopotrivă, ca înjositoare dar imperativă dorință de împreunare (acestea sunt, de altfel, coordonatele invariabile ale psihologiei eroului lovinescian). Timidul Bizu preferă să iubească "de la distanță" doar anumite femei (imaginea lor "ideală", mai exact), nu înainte de a cunoaște "taina
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
critic, aceleași "idei" ca și în romane: Eminescu "trăia într-o lume imaginară, aruncată în trecut, fără nicio legătură cu realitatea" (p. 101); atât cu Mite, cât și cu Veronica poetul ar fi întreținut, crede în continuare Lovinescu, niște legături "platonice" (p. 119; p. 173); Legenda ne-a lăsat o motivare în adevăr maioresciană: poezia, arta nu pot ieși din relații conjugale, ci din raporturi contrariate" (p. 162) etc. 73 Spre deosebire de Lovinescu, pentru care personalitatea eminesciană ilustra doar un "caz" special
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
s-au evaporat, precum fulgii de zăpadă căzuți pe palma unui magician. Poate... Anii adolescenței: plini de frământări inutile, lecturi de-a valma care i se lipeau de suflet, bibliografii obligatorii chinuitoare și total ineficiente, visuri deșarte, fără temei, dragoste platonică, neîmpărtășită, tot felul de pregătiri și antrenamente, examene peste examene, multe îndoieli și multă nesiguranță. Nu avea nici un temei să creadă că ei ar putea fi cei mai frumoși. Dorința de a zbura cât mai repede, să scape de examene
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Cuvinte precum apatheia, gnosis și theoria au o istorie ne-creștină și o istorie creștină. ,,Their Latin equivalents were free from the fain reminiscence of Stoic or Gnostic or Platonist” (,,Echivalențele lor latine erau departe de reminiscențele stoicilor, gnosticilor sau platonicilor”). Cassian a adoptat sistemul evagrian, divizând însă existența umană în două părți și a utilizat două căi: calea virtuții pentru viața practică și calea contemplației pentru viața teoretică (contemplativă). Această diviziune este mai mult implicită decât explicită în opera lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nevoie de o teorie a judecății și a simbolismului care sunt amândouă probleme psihologice.“11 Biograful lui Russell, Ray Monk, caracterizează această reorientare drept „o încercare de a «naturaliza» întreaga lui filozofie, de a o aduce pe pământ din cerurile platonice în care a trăit ea până atunci“12. Nimic nu poate fi mai opus spiritului și literei Tractatus-ului. Insistând asupra unei despărțiri clare și nete a problemelor logico filozofice de cele științifice, Wittgenstein contesta psihologiei orice relevanță filozofică. 4.1121
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
spre situațiile și structurările originare. Limbajul, arată Cassirer, alături de alte forme de expre-sie creatoare de cultură (precum mitul, religia, arta, știința), creează o mare bogăție de imagini și de reprezentări care vizează exprimarea esenței unice a lumii (idee de inspirație platonică), pe care, în același timp, o ascund. În perspectiva acestei tradiții, cuvintele limbii, imaginile mitului sau ale artei, simbolurile intelectuale ale cunoașterii pun în jurul spiritului "un văl mătăsos și transparent" și, cu toate acestea, de nepătruns, căci destinul culturii este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
apărut mai tîrziu pornind de la limbile populare și că s-au realizat treptat, deseori avînd ca model alte limbi literare, pornind de la vorbirea de zi cu zi, adică de la limba populară. S-ar putea vedea aici un reflex al concepției platonice: limba literară reprezintă "ideea", for-ma perfectă, de excelență, la care se raportează manifestarea fenomenală (a copiilor, a umbrelor), în mod evident imperfectă, impură și instabilă. Așadar, cu toată admirația pentru Aristotel și cu toate exegezele aristotelice, mai mult de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]