1,264 matches
-
și justifică acest studiu este o dimensiune metafizică a neantului, o metafizică esențial-estetică, în ale cărei coordonate ființa poetică este fascinată de neființă"136. Având ca model studiul lui Marin Beșteliu, Arghezi poet religios, autoarea adoptă o grilă de abordare pliată pe poetica blandiană, punând în discuție propriul univers estetic al autoarei, construit teoretic. Extinsă pe mai multe capitole, intitulate sugestiv: Viața și opera, Ana Blandiana și generația '60, Poetica explicită, Poezia, Proza fantastică, Romanul, Eseistica și publicistica, teza de doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de creație ale Anei Blandiana sunt supuse unei investigații complexe, constantele originalității și ale unicității limbajului poetic blandian fiind urmărite în interiorul etapelor dezvoltării scriitoricești, spațiu al căutării și al regăsirii permanente. Gândindu-și textual un periplu din prisma eului creator, pliat pe evoluția volumelor, autoarea nu se îndepărtează nici de binomul viață-operă, pe care la Ana Blandiana îl pune în legătură cu relația eu-ceilalți, interior-exterior. O notă distinctă a studiului său îl conferă încercarea de a prezenta conexiunile culturale ale operei blandiene, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
aproape 33. De altfel, la nivelul textelor care se opun ideologiei, deconstructivismul își găsește cel mai bine funcționalitatea, mesajul acestor scrieri operând cu elementele unei realități exterioare, care, deși la prima vedere par elemente banale, contextualizate, capătă un sens nou, pliat pe efectul influenței politice. Ambele lumi ale autoarei devin, astfel, suprapuse, prin criza identitară care dă naștere căutării de sine: lumea exterioară curmată, într-un fel, de vitregiile unei ideologii nedrepte, și lumea interioară a refugiului în sine, realitatea care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
viitoare când îl vei citi/ Va fi altul/ Pentru că tu vei fi altul/ Și, bineînțeles, va fi complet diferit/ Atunci când îl va citi cineva" (Acest poem). Concret, niciunul dintre termenii menționați mai sus nu suportă definiții imobile, ci ele se pliază pe individ, pe cultura, pe experiența, pe trăirile acestuia. La Ana Blandiana, toate aceste elemente sunt intim legate de sufletul său, care devine motorul de fabricare a unei noi realități. Dincolo de feminin sau de amprenta neomodernistă, se stabilește o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unei construcții gramaticale uzuale se face, în cazul acestora, la vedere. Deși capătă sens doar în interiorul textului, ele nu sunt legate de o anumită ideologie, transparența constând în facilitatea cu care li se poate atribui un sens. Totuși, ele se pliază pe canonul individual, specific Anei Blandiana, dar și pe canonul paradigmatic, suportând o anumită deviere de la sensul clasic regăsit în dicționarele de simboluri. Ocupându-ne de acestea, identificăm un dinamism semantic, nu doar de la sensul originar la cel inovat de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
acestea, identificăm un dinamism semantic, nu doar de la sensul originar la cel inovat de Ana Blandiana, ci și în interiorul volumelor Anei Blandiana. Copilăria, ca primă metaforă-simbol a volumelor de debut, cunoaște un traseu cel puțin complex, pe măsură ce scrierile poetei se pliază vârstei acesteia. La început, ea asigură identitatea spațiu/timp, într-o armonie a regăsirii de sine. Identificată spațiului primordial, confundându-se, uneori, cu natura, așa cum dragostea era confundată cu aceasta la Eminescu, copilăria blandiană este recunoscută, în prima ei etapă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Presupunem că s-a documentat în acest sens, pentru că-i acordă o secțiune remarcabilă, susceptibilă de a fi oricând amplificată. Moartea și renașterea cuvântului urmează traiectul binomului deconstrucție-reconstrucție. Încă un pas este un poem edificator în acest sens, care se pliază perfect pe teoria lansată de Alina-Iuliana Popescu: "Atât de puține lucruri mă pricep să fac/ Nici piersici ca piersicii,/ Nici struguri ca via,/ Nici măcar nuci/ Ca arborii cu umbră amară/ Și foșnet ușor,/ Un singur lucru știu să fac/ Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să configureze și să confere identitate proprie atât modelului de profesor, cât și celui de critic literar. A cultiva/ preda ironia înseamnă a te deschide în fața ambiguității cuvântului, caracterelor, moralei, adevărului. Iar lucrul cu variabilele nu poate decât să se plieze foarte bine pe profilul unui critic literar. Căci, în formele ei elegante și rarisime, critica literară e o continuă reconfigurare a sinelui, generată de trăirea în apropierea unor aristocrați ai minții. Numai despre autorii fundamentali merită să scriem, pare a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Pentru mass-media, riscul pe care-l presupune oferirea unei informații total contrară părerilor publicului este ca aceasta să nu fie citită, publicul preferând să primească o informație care îi confirmă convingerea inițială... Mass-media au propus publicului o informație care se plia pe ceea ce doreau ei să afle. Concluzie Fenomenul expunerii selective la informație face să planeze incertitudini asupra transparenței informației. Ziarele, radioul și canalele TV ar putea fi tentate să propună publicului informații care le confirmă convingerile, știind că acești consumatori
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a vîndut mai scump. A doua formă (à la baisse) arată că același speculator prognozează o scădere a cotațiilor, drept pentru care obține un cîștig important vînzînd acțiunile mai scump și răscumpărîndu-le apoi mai ieftin. Un exemplu interesant s-ar plia pe teama contagioasă care a cuprins bursele lumii în luna august 2011. Frica apariției unei noi apocalipse globaliste a cuprins întreaga lume. Perspectivă sumbră a unui nou come-back al crizei izbucnite în 2008 atinsese un nou maxim. Mai ales că
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de a-și pierde orice autonomie sau certitudine, evoluînd pe frontiera dintre sine și anonimat. Ne aflăm în fața unei gîndiri extrem de subtile și armonice, greu de urmărit în meandrele multiplu determinate de considerente istorice, psihologice, ontologice etc. Raluca Bădoi se pliază întru totul pe tematica și stilul gîndi torului francez, pînă la identificare uneori, starea aceasta fuzională nealterîndu-i însă spiritul critic și discernămîntul, subliniind doar o afinitate electivă autentică. Pasiunea și plăcerea descoperirii lui Lévinas îi permit să se apropie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
chema de fapt Henri Beyle, dar care confundau pășunea cu ogorul. Dar nici nu va mai putea fi vreodată fata din Cantal, fiica lui Santoire, țăranul cu nume de "pîrîu cu păstrăvi". Trupul în întregul său e nevoit să se plieze pe noile condiții de trai. Ființa obișnuită cu spațiile largi și cu oamenii solitari, tăcuți, care nu-și caută prezența și nu-și încalcă intimitatea e acum înghesuită agresiv prin metrouri, silită să respire același aer viciat cu o mulțime
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
retorică. Dincolo de valoroasele categorii teoretice prin care fenomenele studiate pot fi surprinse și prezentate în mod adecvat, retorica este și arta care se ocupă de examinarea discursurilor în strânsă conexiune cu contextele sale (sociale, istorice, politice etc.), valență care se pliază foarte bine pe caracteristicile discursurilor postmoderne, care, după cum am observat deja, presupun relația postmodernism postmodernitate. Chiar dacă absența unei definiții satisfăcătoare pare a fi o altă trăsătură a postmodernului, acesta poate fi totuși descris sub forma unor practici retorice, critice, strategice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
conceptului. Simularea nu mai este aceea a unui teritoriu, a unei ființe referențiale, a unei substanțe. Ea reprezintă generarea prin modele a unui real lipsit de origine și de realitate: hiperrealul"438. Hiperrealitatea marchează sfârșitul reprezentării, iar ca perioadă se pliază stadiului postmodern, ce vine după "stadiul-oglindă" al capitalismului industrial. Tocmai din acest motiv utilizează Baudrillard concepte precum "oglindă", "dublu", "hartă", care reprezintă metafore pentru un tip de cunoaștere modernă, ce este considerată că reflectă o realitate externă, dar care acum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
posibilități. Metonimie totală, virală prin definiție (sau prin indefinire)"477. La fel ca și Derrida, Baudrillard își manifestă preferința pentru cea din urmă figură retorică, mai ales pentru caracteristicile sale de comutabilitate și de substituție dintre diverse entități, care se pliază pe indeterminarea categoriilor și pe înlocuirea și confuzia genurilor. 5.2.4. Primatul simulacrelor În concepția lui Baudrillard, simulacrul nu este doar o falsă copie, ca la Platon, ci o copie lipsită de original. Dacă, așa cum susține Gilles Deleuze, platonismul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
filosofică, nici dintr-un transfer utopic (care presupune întotdeauna o transformare ideală a realului), nici dintr-o transcendență ideală. Ea reprezintă punerea în joc a acestei lumi, iluzia materială, imanentă acestei lumi numite "reale" este o gândire noncritică, nondialectică"509. Pliindu-se gândirii radicale, discursul baudrillardian, la fel ca și tipul de teorie pe care o propune, trebuie imaginat ca deținând o forță autodistructivă (a se vedea aici aplicarea teoriei consumului și a potlatch-ului510) care se îndreaptă împotriva propriului său sens
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Baudrillard privilegiind scriitura ironică, poetică, aluzivă și ludică în detrimentul oricărei tratări sistemice și constrângătoare a vreunui subiect. Ca și ceilalți scriitori postmoderni, Baudrillard caută tipuri de scriitură și procedee discursive radicale, diferite de ale scriitorilor moderni, atât pentru a se plia vitezei schimbărilor din contemporaneitate, cât și pentru a deconstrui "platformele" de sens fixate anterior. Capitolul 6 O strategie neconvențională seducția 6.1. Seducția o metaforă importantă a discursului baudrillardian? Așa cum Amérique a fost receptată de mulți critici ca o încercare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
refulat al discursului tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. Dacă la greci hybris-ul reprezenta încălcarea măsurii, seducția se pliază acestui concept, transgresând limitele prea înguste ale discursului clasic. Cu toate acestea, ea este destinată paradoxului: deși vrea să deconstruiască sau să deturneze toate conceptele filosofice, precum și orice metanarațiune, seducția devine, aproape împotriva sa, un alt "concept tare", asemănător celor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
elasticitatea musculaturii posterioare si a fortei-vitezei celei abdominale Este foarte asemănătoare cu Îndreptarea În sprijin, deosebirile esențiale constând În: -După Întinderea completă de la finele balansului Înainte, Închiderea coxofemuralului se face cu foarte mare viteză și completă amplitudine, cerând gimnastei să plieze picioarele pe piept, pentru a le putea introduce Întinse printre brațe chiar Înainte de Începerea balansului Înapoi. - Îndreptarea trunchiuiui cu rularea picioarelor pe lângă bară, se efectuează cu o apăssare mai energică spre Înapoi și În jos cu brațele (retroducție), pentru a
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
manifestare ale acestui ampl u ș i complex proces contemp obalizării oran. Este firesc să fie așa, deoarece, prin ac eas ta, se pun în lumină aspectele esențiale și trăsăturile caracteristi ce ale globalizării. Factorii determinanți ai globalizării arată, ex pli cit sau prin subtex tul lor, elementele de fond care permit, pe de o p arte, evidențierea schim bărilor calitative care s au produs în ultimele decenii ale secolului al XXl ea, ia pe r, de altă parte, elementele esențiale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cauzelor deficitului său democratic. Interpretatrea pozitivistă se limitează în mod deliberat la studiul anumitor funcții comunitare, fără a prezenta o imagine de ansamblu a Uniunii. În ceea ce privește viziunile "realiste" și federaliste, ele deformează realitatea contemporană a Europei, forțînd-o astfel să se plieze într-un cadru de interpretare prea strîmt, specific conceptelor lor specifice. Pentru a evita aceste dificultăți, interpretarea republicană clasică poate să fie de un real ajutor. Trebuie precizat de la început că nu este vorba de republicanismul specific cercurilor intelectuale, care
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
mai bun, mai documentat și cu criterii mai clar precizate. Am ezitat între a impune un model, un calapod estetic în avantajul clarității și să înlătur tot ceea ce cade în afara lui, și a lărgi aria de investigație și a mă plia pe relieful adesea accidentat al fenomenului simbolist, pierzând sub raportul clarității pentru a câștiga sub raportul cartografierii unui teritoriu necunoscut sau ignorat. Am preferat a doua variantă pentru că mi-a permis să ilustrez amploarea fenomenului estetic și să capitalizez nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de manierism, de pastișă după decorativismul secesionist, și ezitant, de o influență münchenează, ceea ce înseamnă din nou Secession, Böcklin și peisajele filozofic-evocatoare din pictura simbolistă germană. Această natură, pentru a-l interesa în mod real, pare că trebuie să se plieze după exigențele decorative mai mult sau mai puțin secession. [...] Nu persista cumva încă acolo o vagă influență müncheneză? Este dificil să te pronunți, să constatăm totuși că câțiva "chiparoși" îndoiți de vânt te fac să te gândești la înțelegerea în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un model pe care se vor mula mai târziu personaje ale culturii populare pentru a corespunde dorințelor și viselor oamenilor într-o nouă epocă istorică. În acest capitol, ne propunem să arătăm cum eroii mitici devin prototipuri pe care se pliază eroii moderni sau contemporani, dar și supereroii culturii populare. În acest sens, ne vom începe demonstrația cu exemplul cel mai vechi și, probabil, cel mai frumos din literatura eroică germanică: Beowulf. * Beowulf nu este doar un minunat "poem epic", ci
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și a creativității. Trecerea de la însușirea statică a cunoștințelor, teoriilor și opiniilor la un sistem practic și creativ, care încurajază inventivitatea, determină, implicit, adaptarea evaluării la noile metode și deplasarea dinspre cuantificarea răspunsului care reproduce materia predată către o măsurare pliată pe creativitate și pragmatism. Abordat din noua perspectivă, sistemul valorizării fixe care etichetează și stigmatizează tinde să fie înlocuit cu o evaluare flexibilă cu rol auxiliar, descriptiv și subordonat. 2.1.1. Direcțiile modernizării în secolul XX Modernizarea și adecvarea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]