2,367 matches
-
în sinea mea când mă gândesc la cum am fost eu o mamă altruistă. Dar să crești copii nu e același lucru cu... Nu îți dă aceeași satisfacție ca a face lucruri în lume. Orice ai spune tu, e o plictiseală teribilă să nu fi făcut, să nu fi realizat nimic notabil, să fi muncit într-un așa întuneric absolut. Tocmai încercam să îngaim un protest, când m-a întrerupt: — Barbara - îmi pare rău, nu vreau să te bat la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
că o să vină să mă scoată Într-o Învoire În oraș, vreau să-l rog să-mi aducă șosete mai groase. Intru În clădirea plină de antene, scundă, pe jumătate Îngropată În pămînt, și Îl găsesc pe Aursulesei hlizindu-se, plictiseala care e gata să-l omoare se hlizește și ea. Te caută o gagică. Mă Îndoiesc că mă sună „gagica“, am convenit s-o lăsăm moartă, așa că mă așez și aștept, sperînd că e totuși taică-meu. Aursulesei e veteran
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și are un nas coroiat și tăios și, deși are o privire de adevărat venerator al lui Kali, cu un set de cearcăne negre ca noaptea, nu dă senzația că i-ar păsa atît de mult de răcani, dar cu plictiseala nu te joci. În orice caz, e mai puțin dispus ca Box să facă rău. Nu scap de Box, Îmi admiră perechea nouă de bocanci - ca să nu am nici o Îndoială că el mi-a furat-o pe cealaltă. Nu sta
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Carmen, sau Mam’selle Nitouche, sau Liliacul, sau Logodnicul din Lună... a dracu’ știe cîta oară. Fie din culise, fie din sală, poate găsești o lojă liberă și te duci sus, stai acolo cuminte și-ți rozi unghiile murdare, de plictiseală. Teatrul și povestea lui cu două fețe. Tu... nu neapărat tu, zic așa, În general... ești un om care iubește scena, un amator de drame lirice, plătești biletul și intri și e tot acest ritual... garderoba, unde Îți lași vulpea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Întoarcere, cu mințile răvășite de fapta lor curajoasă. Ajung În vale, găsesc o stînă și cumpără un bidon de țuică de la un cioban. Ciobanul e fericit de cîștigul neașteptat și de oaspeții agitați care-l scot, la rîndul lui, din plictiseală. Bea cu ei cîteva pahare - probabil că se amuză În sinea lui cînd vede cum li se Încing fețele tinere. Vlad se ține tare, dar celălalt răcan se Înmoaie și, cînd pornesc Înapoi spre unitate, mai ia cîteva gîturi din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pic: se schimbă lumea, clar. Spre ora 4 dimineața, cineva pune DAF, toți tipii dansează și cîntă odată cu melodia:...we are brothers from different mothers... Fețe congestionate, cămășile și tricourile atîrnă, scoase din pantaloni. Fetele, cu părul tapat, afișînd o plictiseală studiată, se retrag În altă cameră, Împreună cu un teanc de reviste de modă, cele mai multe de anul trecut - sau de acum doi ani. Gara de Nord din București arată ceva mai bine dimineața la prima oră, deși amenințarea plutește În continuare În aer
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
o liniște grea, plină de neliniște. Pe sub ușile Închise din jurul nostru se strecoară o presimțire stranie. Toți părem preocupați de ceva, dar, dacă ne-ai Întreba care e motivul, am spune că nu ne frămîntă nimic, probabil că ne irită plictiseala unui moment. Sau poate e doar foamea obișnuită care, ca de atîtea ori, sfîrșește În miezul capului, căutînd soluții. Una sau alta, se pare că acele uși care au fost Închise au Început să se deschidă, iar noi, ca niște
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pe ușa Încinsă a cuptorului centralei termice, ca să vadă cum sfîrÎie, o operațiune pe care o numește „ouă prăjite“. Păi de ce mă, Claudiule? insistă Marcel, pe care această nouă succesiune de vești pare să-l dărîme. De ce face așa? — De plictiseală. De plictiseală și pentru că e un bou. O să-i scriu lu’ mă-sa că e un bou și că face numai tîmpenii. După o clipă de tăcere, ca un moment de reflecție la cele ce au fost spuse, o voce
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Încinsă a cuptorului centralei termice, ca să vadă cum sfîrÎie, o operațiune pe care o numește „ouă prăjite“. Păi de ce mă, Claudiule? insistă Marcel, pe care această nouă succesiune de vești pare să-l dărîme. De ce face așa? — De plictiseală. De plictiseală și pentru că e un bou. O să-i scriu lu’ mă-sa că e un bou și că face numai tîmpenii. După o clipă de tăcere, ca un moment de reflecție la cele ce au fost spuse, o voce din spatele meu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
promisiunile din televizor s-au schimbat foarte mult, drept urmare toată lumea s-a purtat cumva - la fel ca Înainte, dar altfel. Se poate vorbi despre un soi de nebunie, uneori periculoasă, alteori veselă, această oscilație neavînd cauze serioase, capricii născute În plictiseala captivității, departe de lumea care-și trăiește noile libertăți civile. Așa că nu e de mirare că perspectiva săptămînii de trageri, pe care urmează să o petrecem undeva pe malul mării, ne-a dat un țel, un neastîmpăr salvator, cred că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se pare că lipsește la apel. Petcu, Petcule! strigă ea. Clienții noștri se agită la fereastră și rîd. Petculeee! se aude iar, insistent. Mă Petculeee! Acum, vibrația vocii spune că răbdarea e pe cale să se sfîrșească. Un element care sparge plictiseala, bolundeii trag de zăbrele și rîd. Măăă, n-auzi? Petculeee! zbiară sora enervată. Apoi, de undeva din salonul nostru, se aude pierit o voce: Daaaa. Mă Petculeee, dar-ar dracii În capu’ tău! se aude femeia de afară, Înnebunită. Daaa
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lângă pupitrul de comandă? Și vom rămâne singuri, neînțeleși, noi câți vom fi, puțini-mulți ai ceasului de acum. Dar totuși, îmi spuneam, în ziua aceea... Învățătorul trecu lângă fereastră și, stând în picioare alături de măsuța cu vaza Gallé, reașeză - a plictiseală sau a nimic - cele cinci flori artificiale, distribuite în deschiderea largă, circulară, a vazei. - Și ce-i de făcut? continuă cu glas ce nu mai aștepta răspuns. - Nimic. Nu cred însă că-l vor ține mult. A fost un simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
trecut: plete și barbă, iar moda pleacă și vine. La fel cu fustele domnișoarelor, când lungi, când scurte. - Nu ține numai de mentalitate ci și de imaginație. - Toate astea pentru a găsi o ieșire din monotonie, altfel ar fi nesfârșită plictiseală, însă cum imaginația nu poate fabrica infinite modele, acestea se repetă, dovedind, implicit, și sărăcia noastră de iluzii. În momentul acela își trase mâna de sub omoplații mei, și, sprijinită în cotul drept, își ridică într-o rână trupul, că, aplecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
comentau”, acum fără teamă, erau prea bătrâne ca puterea să le mai ia în seamă, din care cauză se credeau curajoase, încântate de prezența lor în timpul social al acelor zile. Venea uneori și domnul Pavel, mai mult ca să-și ucidă plictiseala; luat cu vorba, încerca să „urce” conversațiile lor de „tip pragmatic”, la nivelul „principiilor”, cum ar fi glumit domnișoara Marga Popescu, în zona ideilor ce guvernau acele sfâșielnice timpuri, dar nu reușea, căci ele dovedeau o inexplicabilă inapetență pentru asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Europei. Maică-sa stătea tăcută, asculta sau nu, era grea de spus - bătea cu degetul mijlociu al mâinii drepte pe lemnul lucitor al mesei, un fel de tact, nu se știe al cărei melodii, sau era numai un semn de plictiseală, ori nerăbdare, și când ieșirăm, amurgul tocmai căzuse peste oraș, venit din întinderea fără sfârșit a câmpiei. Doamna și domnul Pavel ne așteptau în curte, la masa rotundă cu fotolii de răchită, deasupra cărora bătea un bec, balansându-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ce pași te vor purta către victoria ce așteaptă la capătul drumului... fir-aș al dracului să fiu! - n-o să Învăț nimic până când examenul nu se va afla la cinci zile depărtare...), m-am lăsat de-a binelea copleșit de plictiseală și de lene. N-aveam chef nici de citit, nici de dormit; așteptam numai, tolănit pe un șezlong de pânză sub bolta de viță din curtea din față, să-mi vină o idee care să mă pună În mișcare. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iscată de comandant, eram câțiva băieți la zbor. Străini nu se aflau printre noi; asta Însemna că afacerea lui Titel mergea destul de prost. Numai așa, din prietenie, ne foloseam de parașută, ca să apuce și el să-și scoată investiția. Începuse plictiseala și cam aveam de gând să ne tragem către casele noastre: soarele prinsese să ardă prea tare, ne Încingea scăfârliile și ne Îndemna la lene. Tocmai când ne luam tălpășița, apare Mișu cel peltic și fără de gust. Ținea În mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din cea a Ălui de Sus. Nu-mi spune mie nimic; nu mă Întreba nimic pe mine; nu știu și nu vreau să știu.” „Păi bine, bre, mata nu vezi cu cine Îți duci viața pe umeri?” Iedul căscă a plictiseală de-i trosniră fălcile. Apoi se arătă deosebit de interesat de spinarea neagră cu țepi ce da ocol Eleșteului. Făcea valuri mari care goneau vietățile spre adăposturi. Bolboroselile apei ajunseseră plescăituri de fiară care se linge pe bot. „Nu duc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fie preocupați de aplicarea unor practici de colectare a datelor care să asigure rate de participare și de răspuns cât mai mari (tabelul 2.13). Evitarea aplicării de chestionare sociometrice lungi și care includ întrebări similare sau redundante, ce produc plictiseală și disconfort. Informarea clară a participanților cu privire la ceea ce se așteaptă din partea acestora în cadrul cercetării. Administrarea chestionarelor trebuie să se realizeze astfel încât participanții să fie tratați cu respect. Stabilirea clară a modului în care datele și rezultatele studiului vor fi folosite
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mult decât atât, există riscul ca atitudinea dumneavoastră să se transmită (pe altecanale, dintre care cel mai semnificativ este cel nonverbal) și publicului. Vorbitorii cu experiență știu că, orice ar face, o stare negativă proprie pe care o au (propria plictiseală vis à vis de subiect ori oboseala, tensiunea, stresul etc.) va fi preluată de către ascultători. Dimpotrivă, dinamismul, satisfacția și implicarea vorbitorului în ceea ce prezintă au aceleași șanse de a fi stimulatori în plus pentru a asculta un mesaj. Figura 3
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de ascultare, ne propun o relație directă, cauzală între circumscrierea unor obiective de către receptor și ascultare. Se precizează, de altfel, că, în lipsa acestui deziderat, oamenii ascultă fără a ști cu exactitate pentru ce fac acest lucru, ceea ce-i conduce la plictiseală și iritare. Cercetările în domeniu demonstrează că eficacitatea ascultării crește atunci când obiectivele sunt identificate și specificate; sunt propuse astfel patru tipuri de ascultare: - ascultăm ca să înțelegem; - ascultăm ca să reținem; - ascultăm ca să analizăm și să evaluăm conținutul; - ascultăm ca să dezvoltăm relații
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
zi. Este imposibil din punct de vedere biologic, dar și social să ne imaginăm o lume a perfectei egalități în care oamenii au aceiași înălțime, același nivel de inteligență și trăiesc cu toții același număr de ani. Urmarea ar fi o ,,plictiseală" totală, în care fiecare om al planetei ar trăi în același tip de cutume,ar crea aceleași instituții și ar consuma zilnic aceeiași cantitate de oxigen. Diferența fundamentală, dată în mod natural, de tip biologic, se transmite și se transformă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
arată că: În cursul unei săptămâni, capacitatea de lucru este mai redusă În primă și ultima zi; cea mai mare productivitate a Învățării se Înregistrează dimineață, Între orele 9-11, după care se constată o scădere treptată (instalându-se oboseală, neatenția, plictiseală și chiar starea de somnolență); se poate vorbi de reduceri importante ale capacității de Învățare la sfarsitul semestrelor, precum și imediat după testări. Desigur, perioadele de maximă și minimă productivitate a Învățării variază de la persoană la persoană, În funcție de numeroși factori:deprinderi
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
e, de fapt, o topire în Dumnezeu. Se întâmplă rareori ca sentimentul acesta al Vidului, al Abisului să înspăimânte. Dar se întâmplă, totuși. Într-o zi „splendidă” de iarnă, Cioran ajunge într-un sat unde e „uluit și zguduit de plictiseala care domnea, care plutea în aer, care emana pe străzi” (II, 255). Continuă: „Nu s-ar putea trăi într-o atare părăsire, în acest deșert cultivat, în acest infinit denaturat de agricultură. Nu, n-aș putea suporta această confruntare zilnică
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu drogul lui; al meu e scepticismul. M-am otrăvit cu el. Dar această otravă îmi dă viață și, fără ea, mi-ar trebui ceva și mai puternic, și mai nociv” (II, 157). Cât despre ură, iată: „Ura e leacul plictiselii” (II, 313). Vorbim însă nu despre astfel de soluții, ci despre extaz. Nu despre salvarea eului, ci despre topirea lui în absolut. Nu despre vindecarea de plictiseală, ci, dimpotrivă, despre coborârea în hăurile ei, până acolo unde sinele se iluminează
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]