1,123 matches
-
C va desemna entitățile: A, B, C, A+B, A+C, B+C, A+B+C. Astfel de sume cumulative sunt formate cu operatorul semantic star [*] (engl. star operator). O semantică similară a fost propusă pentru evenimente (predicate verbale): GV plural denotă suma cumulativă a evenimentelor (cf. Kratzer, 2008, urmând o analiză propusă de Krifka, 1989). Operația sumă este extinsă la perechi ordonate formate din membri ai Domeniului entităților (denotat de GD plural) și ai Domeniului evenimentelor (denotat de GV la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a fost propusă pentru evenimente (predicate verbale): GV plural denotă suma cumulativă a evenimentelor (cf. Kratzer, 2008, urmând o analiză propusă de Krifka, 1989). Operația sumă este extinsă la perechi ordonate formate din membri ai Domeniului entităților (denotat de GD plural) și ai Domeniului evenimentelor (denotat de GV la plural). Enunțul din (22)a are reprezentarea semantică din (22)b: (22) a. Ion și Maria au căzut. b. [[*a căzut]] = {<Ion, a căzut 1> + <Maria, a căzut 2>, <Ion + Maria, a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a căzut 2>, <Ion + Maria, a căzut 1 + a căzut 2>} Același operator star implicat în formarea de sume cumulative în domeniul nominal ar acționa și în domeniul verbal, formând sume cumulative ale evenimentelor. Astfel, și nominalul plural, și verbul plural sunt concepute ca având referință cumulativă, ca la Krifka (cf. principiul universal al lui Krifka: "În limbile naturale, predicatele simple sunt, în general, cumulative")9. Conform analizei lui Kratzer pentru limbi ca engleza (care s-ar putea extinde și la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cumulative")9. Conform analizei lui Kratzer pentru limbi ca engleza (care s-ar putea extinde și la română), există cel puțin două mecanisme de pluralizare. Unul este cumulativitatea lexicală, care pare a fi universal. Celălalt este reprezentat de trăsătura flexionară [plural]. Trăsătura [plural] este întotdeauna interpretabilă și denotă întotdeauna operatorul star, care se poate aplica mai multor categorii lingvistice (substantiv, verb). Trăsătura [plural] își are originea întotdeauna într-un GD10 și pluralizează proiecțiile nominale sau verbale, în funcție de locul acestei trăsături în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Conform analizei lui Kratzer pentru limbi ca engleza (care s-ar putea extinde și la română), există cel puțin două mecanisme de pluralizare. Unul este cumulativitatea lexicală, care pare a fi universal. Celălalt este reprezentat de trăsătura flexionară [plural]. Trăsătura [plural] este întotdeauna interpretabilă și denotă întotdeauna operatorul star, care se poate aplica mai multor categorii lingvistice (substantiv, verb). Trăsătura [plural] își are originea întotdeauna într-un GD10 și pluralizează proiecțiile nominale sau verbale, în funcție de locul acestei trăsături în GD. Această
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mecanisme de pluralizare. Unul este cumulativitatea lexicală, care pare a fi universal. Celălalt este reprezentat de trăsătura flexionară [plural]. Trăsătura [plural] este întotdeauna interpretabilă și denotă întotdeauna operatorul star, care se poate aplica mai multor categorii lingvistice (substantiv, verb). Trăsătura [plural] își are originea întotdeauna într-un GD10 și pluralizează proiecțiile nominale sau verbale, în funcție de locul acestei trăsături în GD. Această ipoteză a lui Kratzer se bazează pe ipoteza lui Sauerland, privind marcarea semantică a trăsăturilor Φ (2008). Conform lui Sauerland
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
întotdeauna într-un GD10 și pluralizează proiecțiile nominale sau verbale, în funcție de locul acestei trăsături în GD. Această ipoteză a lui Kratzer se bazează pe ipoteza lui Sauerland, privind marcarea semantică a trăsăturilor Φ (2008). Conform lui Sauerland, într-un GD plural format dintr-un determinant și un substantiv plural există o proiecție de număr a substantivului și una a determinantului: (apud Kratzer, 2008) Trăsătura [plural] cea mai de sus nu este interpretabilă în GD. Presupunând că trăsătura [plural] nominală este întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau verbale, în funcție de locul acestei trăsături în GD. Această ipoteză a lui Kratzer se bazează pe ipoteza lui Sauerland, privind marcarea semantică a trăsăturilor Φ (2008). Conform lui Sauerland, într-un GD plural format dintr-un determinant și un substantiv plural există o proiecție de număr a substantivului și una a determinantului: (apud Kratzer, 2008) Trăsătura [plural] cea mai de sus nu este interpretabilă în GD. Presupunând că trăsătura [plural] nominală este întotdeauna interpretabilă și poartă întotdeauna operatorul plural (aplicabil mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ipoteza lui Sauerland, privind marcarea semantică a trăsăturilor Φ (2008). Conform lui Sauerland, într-un GD plural format dintr-un determinant și un substantiv plural există o proiecție de număr a substantivului și una a determinantului: (apud Kratzer, 2008) Trăsătura [plural] cea mai de sus nu este interpretabilă în GD. Presupunând că trăsătura [plural] nominală este întotdeauna interpretabilă și poartă întotdeauna operatorul plural (aplicabil mai multor categorii), atunci trăsătura [plural] cea mai de sus trebuie să se mute din GD înainte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
într-un GD plural format dintr-un determinant și un substantiv plural există o proiecție de număr a substantivului și una a determinantului: (apud Kratzer, 2008) Trăsătura [plural] cea mai de sus nu este interpretabilă în GD. Presupunând că trăsătura [plural] nominală este întotdeauna interpretabilă și poartă întotdeauna operatorul plural (aplicabil mai multor categorii), atunci trăsătura [plural] cea mai de sus trebuie să se mute din GD înainte ca interpretarea semantică să aibă loc. Mutându-se cât mai puțin posibil, ar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un substantiv plural există o proiecție de număr a substantivului și una a determinantului: (apud Kratzer, 2008) Trăsătura [plural] cea mai de sus nu este interpretabilă în GD. Presupunând că trăsătura [plural] nominală este întotdeauna interpretabilă și poartă întotdeauna operatorul plural (aplicabil mai multor categorii), atunci trăsătura [plural] cea mai de sus trebuie să se mute din GD înainte ca interpretarea semantică să aibă loc. Mutându-se cât mai puțin posibil, ar putea deveni un centru verbal flexionar imediat mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
număr a substantivului și una a determinantului: (apud Kratzer, 2008) Trăsătura [plural] cea mai de sus nu este interpretabilă în GD. Presupunând că trăsătura [plural] nominală este întotdeauna interpretabilă și poartă întotdeauna operatorul plural (aplicabil mai multor categorii), atunci trăsătura [plural] cea mai de sus trebuie să se mute din GD înainte ca interpretarea semantică să aibă loc. Mutându-se cât mai puțin posibil, ar putea deveni un centru verbal flexionar imediat mai jos de GD-ul său. În acest fel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Mutându-se cât mai puțin posibil, ar putea deveni un centru verbal flexionar imediat mai jos de GD-ul său. În acest fel, un GD și-ar crea propria sa proiecție de acord, posibil deasupra altei proiecții verbale. Când trăsătura [plural] iese din GD-ul său, se obține un operator star care pluralizează nodul soră al GD-ului. (apud Kratzer, 2008) Prin urmare, pluralizarea are două surse: trăsătura flexionară [plural] și cumulativitatea lexicală, conform lui Kratzer. Sunt contexte în care GV
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sa proiecție de acord, posibil deasupra altei proiecții verbale. Când trăsătura [plural] iese din GD-ul său, se obține un operator star care pluralizează nodul soră al GD-ului. (apud Kratzer, 2008) Prin urmare, pluralizarea are două surse: trăsătura flexionară [plural] și cumulativitatea lexicală, conform lui Kratzer. Sunt contexte în care GV ce denotă un singur eveniment are formă de plural (Ion și Vasile au ridicat dulapul împreună) și altele în care GV ce denotă mai multe evenimente are formă de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
This government has broken its promises. c. *These government have broken their promises. (vezi și Pollard și Sag, 1994) (ii) alte tipuri de exemple cu acord semantic sunt cele care implică un transfer semantic. În exemplele de mai jos, substantivul plural este recategorizat semantic ca singular, printr-un transfer semantic de tip metonimic (felul de mâncare comandat > persoana care a comandat): (38) a. The hash browns at table nine is/*are getting angry. "Persoana de la masa nouă, care a comandat chiftele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singular. Valorile INDEX ale sintagmei coordonate sunt determinate de proprietățile sintagmei ca întreg: dacă sintagma coordonată se referă la un singur individ, ea are numărul INDEX singular, iar dacă se referă la mai mult de un individ, are numărul INDEX plural (vezi și cap. 6. Acordul sintagmelor coordonate). Prin conceptele INDEX și CONCORD se formalizează ceea ce se numește, independent de cadrul teoretic utilizat, acord formal și acord semantic. Ipoteza celor două seturi de trăsături este importantă pentru HPSG datorită modului cum
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iii) acordul verbului-predicat reflectă se face întotdeauna pe baza trăsăturilor INDEX ale numelui. Prin urmare, presupunând că în toate limbile colectivele de tipul guvern, familie, echipă etc., care în engleză se pot acorda la plural, au valoarea de număr INDEX [plural], rămâne de explicat de ce acordul la plural nu este posibil în limbi ca româna. Este de preferat să găsim o explicație sintactică, nu una care ține de conceperea diferită a entităților colective în română și engleză. (iv) trebuie să reajustăm
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
seturi de trăsături poate fi constatată la pronumele posesiv de persoana I și a II-a. Acesta are trăsături referențiale de număr și persoană și trăsături formale de gen și număr: (44) mei - număr refererențial singular; persoana I; numărul formal plural; genul formal masculin Trăsăturile formale sunt implicate în acordul cu substantivul (copiii mei). Astfel, posesivul ar două trăsături de număr, una referențială și una formală, valuată prin acord. 5.5. Ipoteza morfologiei postsintactice Bobaljik (2008) susține că acordul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la sănătoasa) și anafore rezumative (Asta încercam să îți spun). Apare astfel o diferență de formă între pronumele neutre cu antecedent nominal și cele fără antecedent nominal. În ceea ce privește trăsătura de număr, și controlorul, și ținta au două valori: singular și plural. Acordul în număr în interiorul grupului nominal se face în primul rând pe baze formale, acordul semantic fiind foarte rar (ex. Dinamo, calificați..., vezi infra, (42)). În limba română, trăsăturile de gen și număr sunt marcate sintetic, prin același afix (-ă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
rar (ex. Dinamo, calificați..., vezi infra, (42)). În limba română, trăsăturile de gen și număr sunt marcate sintetic, prin același afix (-ă de la bunică marchează genul feminin și numărul singular, desinența -e de la adjectivul albe marchează genul feminin și numărul plural etc.). 2.2. Cazul 2.2.1. Marcarea cazului în grupul nominal În general, cazul este marcat la primul element cu trăsături phi din grupul nominal, dar sunt anumite configurații în care cazul este marcat la mai mult de un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
gen, număr și caz, iar persoana este inerentă, referențială. 2.3.1. Pronumele posesiv Posesivul are trăsături de gen, număr, persoană și caz (ex. mea - feminin, singular, persoana I, N/Ac; mele - feminin, singular, persoana I, G/D; tăi - masculin, plural, persoana a II-a, toate cazurile). Trăsăturile de gen și număr variază în funcție de trăsăturile nominalului cu care se acordă posesivul (casa mea, copiii tăi). Trăsătura de persoană este întotdeauna referențială, interpretabilă, ea nu se verifică prin raportare la un nominal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se facă formal, dacă substantivul are trăsături formale specificate. Substantivele colective cuplu și guvern au trăsătura morfosintactică de număr +singular, ceea ce blochează acordul la plural. Acordul la plural al determinantului acești este blocat deoarece un determinant cu trăsătura de număr +plural trebuie să se combine cu substantive care au trăsătura formală de număr +plural. Acordul la plural al pronumelui înșiși este blocat pentru că nu se poate stabili o relație de coreferențialitate între un substantiv care este formal la singular (guvern) și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formă de singular), iar Fetești, Carpați, Statele Unite ale Americii etc. sunt toponime +plural. Între numărul formal și cel referențial al unor nume proprii pot exista neconcordanțe: Rapid și Dinamo au formă de singular, dar denumesc echipe, deci au sens colectiv, plural. Fetești are formă de plural, dar se referentul este singular (un oraș). Statele Unite ale Americii are formă de plural, iar referentul său este singular (uniunea de state denumită Statele Unite ale Americii), însă poate fi și plural (țara denumită Statele Unite ale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sa. Contrastul cu româna se explică prin diferența de trăsături dintre articolul românesc și cel englezesc. În engleză, articolul definit nu are trăsătura de număr, iar numeralul ordinal nu marchează morfosintactic (desinențial) trăsătura de număr. În consecință, combinarea cu entități +plural nu este blocată. În română, numeralul ordinal este marcat pentru singular, blocând combinarea cu substantive la plural. O posibilitate de a exprima ordinea pentru nominalele +plural este folosirea articolului definit cel la plural, urmat de prepoziția de și de numeral
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
numeralul ordinal nu marchează morfosintactic (desinențial) trăsătura de număr. În consecință, combinarea cu entități +plural nu este blocată. În română, numeralul ordinal este marcat pentru singular, blocând combinarea cu substantive la plural. O posibilitate de a exprima ordinea pentru nominalele +plural este folosirea articolului definit cel la plural, urmat de prepoziția de și de numeral: (67) a. Pentru aceasta, intrați toți întru bucuria Domnului nostru; și cei dintâi, și cei de al doilea, luați plata. (www.basilica.ro, text religios) b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]