3,630 matches
-
Ioan Hrisostom solicită ajutorul Papei Inocențiu I, nu apelează totuși la acesta ca la supremul arbitru. Aceasta reiese clar din conținutul scrisorilor. Faptul că Hrisostom se aștepta ca Papa să arate scrisorile sale prelaților apropiați lui este vizibil din utilizarea pluralului și din nota lui Paladie din 33 Age of Fathers, II, 80 apud P. R. Coleman Norton, op. cit., p. 284. 34 P. R. Coleman Norton, art. cit., p. 283. 35 P.G., LII, col. 536. 36 Stephens, op. cit., p. 335. 9
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
intimității către lume, extrovertirea ei nerăbdătoare, nervoasă, dar cu atît mai elocventă. Comunicarea se dovedește a fi acum posibilă, paradoxal, doar prin actul interiorizării, unicul mod în care singularul, odinioară probabil entuziasmat de alte forme de socializare, mai poate răspunde pluralului obștesc: „Eu mă tem/ dar nu cred în plural/ nici în mulțimile/ cu ochelari fără ochi/ purtînd la gît/ eticheta văzului./ Poate doar/ în pluralul/ care bate din aripi/ în interior” (Eu nu cred în plural).
O poetă din Israel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3186_a_4511]
-
atît mai elocventă. Comunicarea se dovedește a fi acum posibilă, paradoxal, doar prin actul interiorizării, unicul mod în care singularul, odinioară probabil entuziasmat de alte forme de socializare, mai poate răspunde pluralului obștesc: „Eu mă tem/ dar nu cred în plural/ nici în mulțimile/ cu ochelari fără ochi/ purtînd la gît/ eticheta văzului./ Poate doar/ în pluralul/ care bate din aripi/ în interior” (Eu nu cred în plural).
O poetă din Israel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3186_a_4511]
-
mod în care singularul, odinioară probabil entuziasmat de alte forme de socializare, mai poate răspunde pluralului obștesc: „Eu mă tem/ dar nu cred în plural/ nici în mulțimile/ cu ochelari fără ochi/ purtînd la gît/ eticheta văzului./ Poate doar/ în pluralul/ care bate din aripi/ în interior” (Eu nu cred în plural).
O poetă din Israel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3186_a_4511]
-
socializare, mai poate răspunde pluralului obștesc: „Eu mă tem/ dar nu cred în plural/ nici în mulțimile/ cu ochelari fără ochi/ purtînd la gît/ eticheta văzului./ Poate doar/ în pluralul/ care bate din aripi/ în interior” (Eu nu cred în plural).
O poetă din Israel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3186_a_4511]
-
Daniel Cristea-Enache Sora mea de dincolo vine cu un efect de trompe-l’oeil ce l-a derutat chiar și pe un critic de finețea lui Ovid S. Crohmălniceanu, care, utilizînd un plural generic, explica volumul Ilenei Mălăncioiu astfel: sîntem „chemați să veghem o agonie într-o ambianță spitalicească”. Aceasta ar fi presupus un direct al „relatării” lirice, cu focalizare dezordonată, haotică, în funcție de momentele spitalicești și de stările suferindului, precum și o pendulare a
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
că România dorește să-și păstreze portofoliul de comisar european pentru Agricultură, deținut de Dacian Cioloș. Șeful statului s-a arătat impresionat că premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a ținut un discurs în limba română. În continuare, vorbind la persoana I plural, Băsescu s-a referit la situația din Ucraina. Uniunea Europeană să pregătește să înăsprească sancțiunile pentru Rusia dacă Moscova nu va respecta o listă cu patru solicitări formulată de Bruxelles, a explicat Băsescu. Cele mai importante declarații ale președintelui Traian Băsescu
Băsescu, despre comisarul României: Am un acord cu Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28914_a_30239]
-
specialitate a constatat că 62% dintre cele aproape o mie de persoane care au răspuns au declarat că franceza este o limbă dificilă, dar 64% au refuzat ideea simplificării ortografiei. Peste jumătate din respondenți consideră că inamicul numărul unu este pluralul substantivelor compuse. Pe ultimul loc, acordul participiului (23%). Amuzant e că Bernard Pivot, care face de ani buni concursuri publice de scriere corectă, era convins că tocmai acesta din urmă reprezintă cea mai mare dificultate. Ca să evite scrierea incorectă, 88
„Atât de dificilă, încât nu trebuie schimbată“ () [Corola-journal/Journalistic/3046_a_4371]
-
parte, pentru a însămânța câte un bob de porumb pe urma lăsată de un țăruș, numit și pociumb. Paul Georgescu era și el șchiop, aflat toată ziua în compania lui Stancu, la redacție, la restaurant și la cafenea. între noi, pluralul "pociumbii" îi indicau pe cei doi care tăiau și spânzurau pe atunci în lumea literelor și a presei. E cinstit să spunem că Stancu, pe atunci, era socotit câinele rău al regimului, atacând în dreapta și în stânga, cu un zel exagerat
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
dăscălime, în schimb, latura peiorativă e atît de puternică încît cuvîntul e adecvat doar unui discurs polemic și pamfletar. Pînă la urmă, examinarea termenilor în cauză devine o pledoarie pentru un stil mai neutru, mai puțin sentimental, în care tot pluralul generic profesori s-ar potrivi mai bine.
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
Khershaw (1997) conform căreia matricea comparativa ar trebui să fie aceea generată de nazism vs stalinism și în concordanță cu istoricul francez Pierre Milza (1991) pentru care Europa a cunoscut fascisme, consider că regimurile comuniste au fost și ele la plural: stalinism, maoism, național-comunism etc. Acesta din urmă, de exemplu, a fost specific României în timpul lui Ceaușescu. Prin urmare, pentru istoria noastră recentă, tema de reflecție ar putea fi reformulata în termenii legionarism vs național-comunism. Subiectul poate fi privit din perspectiva
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
puternică de a folosi acest tipar gramatical pentru a crea desemnări expresive, adesea bazate și pe o extindere de sens, metaforica sau metonimica, prin hiperbola sau litota. Substantivele, create prin articulare cu articol hotărît sau nehotărît, la singular sau la plural, sau doar prin plasarea în contexte tipice, se comportă ca niște etichete stabile, desemnînd categorii umane aparent bine delimitate: supărații, adevărații, talentații, fițoșii etc.: ,e plină țara asta de talentați" (motociclism.ro/forum); ,nu e bine să stereotipizam; rozul nu
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
Zafiu Sînt puține trăsăturile gramaticale specifice limbajului familiar-argotic; majoritatea sînt simple tendințe ale uzului sau inovații ludice. Una dintre acestea este trecerea la singular - cu intenție, pentru a obține un efect de de-familiarizare - a cuvintelor folosite de obicei la plural. Bani, de exemplu, este o formă de plural mai frecventă în uz decît singularul ban, deoarece cuvîntul denumește entități cît se poate de numărabile și care în genere apar în mai mult de o unitate (aceasta avînd de altminteri valoare
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
majoritatea sînt simple tendințe ale uzului sau inovații ludice. Una dintre acestea este trecerea la singular - cu intenție, pentru a obține un efect de de-familiarizare - a cuvintelor folosite de obicei la plural. Bani, de exemplu, este o formă de plural mai frecventă în uz decît singularul ban, deoarece cuvîntul denumește entități cît se poate de numărabile și care în genere apar în mai mult de o unitate (aceasta avînd de altminteri valoare minimă!). Chiar cu sens generic, se folosește mai
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
frecventă în uz decît singularul ban, deoarece cuvîntul denumește entități cît se poate de numărabile și care în genere apar în mai mult de o unitate (aceasta avînd de altminteri valoare minimă!). Chiar cu sens generic, se folosește mai mult pluralul - a avea bani, a cîștiga bani, a da bani etc. -, deși există și formulări cu singularul, chiar fixate în unele proverbe (,Banul e ochiul dracului", ,Banul face și desface" etc.). Expresivitatea colocvială actuală preferă atribuirea de sens colectiv singularului, printr-
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
AC 44, 1992, 5). În anumite construcții, substantivul ban este determinat de un cantitativ invariabil ca formă, un substantiv cu valoare adjectivală sau adverbială: grămadă (familiar) sau grup, grupă (argotic). Cum cantitativele în discuție se combină în mod obișnuit cu plurale, construcția cu singularul apare și mai surprinzătoare și expresivă: ,băncile de stat din care se putea fura un ban grămadă" (Evenimentul zilei = EZ 3353, 2003, 1); ,|știa au banu' grup" (RL 893, 1993, 5). Aceleiași tendințe de utilizare prin sinecdocă
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
are destul succes și răspîndire: ,Mai fac ceva în plus pe lîngă ce li s-a solicitat, mai pun o floare, o măslină, o atenție, să se bucure clientul", (EZ 2466, 2000, 3). Un alt cuvînt folosit în genere la plural este plete; singularul pleată, atestat în limba populară și în contexte poetice (la Eminescu apare extrem de des forma plete - ,Zburător cu negre plete...", dar uneori și singularul: Cu creștetele albe, preoți cu pleata rară"), este revalorificat în scop ludic-expresiv: ,nu
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
perechi de ochi: ,hai să vadă și ochiu nostru moaca ta" (motociclism.ro); contradicția semantică dintre singularul formei și pluralitatea sensului e generatoare de umor. Există și fenomenul invers: cuvinte folosite în mod normal la singular sînt trecute intenționat la plural. Substantivul muncă, de exemplu, în construcții în care are sensul de ,serviciu, slujbă", apare folosit în glumă la plural: ,ajung la 6.30, că-i în drumul meu de la munci acasă" (motociclism.ro, 2005). În acest caz, s-ar putea
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
pluralitatea sensului e generatoare de umor. Există și fenomenul invers: cuvinte folosite în mod normal la singular sînt trecute intenționat la plural. Substantivul muncă, de exemplu, în construcții în care are sensul de ,serviciu, slujbă", apare folosit în glumă la plural: ,ajung la 6.30, că-i în drumul meu de la munci acasă" (motociclism.ro, 2005). În acest caz, s-ar putea presupune și o aluzie la sensul în care, etimologic, termenul se folosește normal la plural (munci ,chinuri", semnificație păstrată
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
folosit în glumă la plural: ,ajung la 6.30, că-i în drumul meu de la munci acasă" (motociclism.ro, 2005). În acest caz, s-ar putea presupune și o aluzie la sensul în care, etimologic, termenul se folosește normal la plural (munci ,chinuri", semnificație păstrată în limbajul religios, ca în expresia a supune la munci); sau, mai banal, pluralul poate sugera pluralitatea ocupațiilor. Oricum, trecerea la plural nu e un accident sau o inovație izolată, regăsindu-se în mai multe texte
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
ro, 2005). În acest caz, s-ar putea presupune și o aluzie la sensul în care, etimologic, termenul se folosește normal la plural (munci ,chinuri", semnificație păstrată în limbajul religios, ca în expresia a supune la munci); sau, mai banal, pluralul poate sugera pluralitatea ocupațiilor. Oricum, trecerea la plural nu e un accident sau o inovație izolată, regăsindu-se în mai multe texte redactate în stil colocvial: ,Ce nașpa e la munci, că nu mai ai timp de postat aberații. Mai
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
presupune și o aluzie la sensul în care, etimologic, termenul se folosește normal la plural (munci ,chinuri", semnificație păstrată în limbajul religios, ca în expresia a supune la munci); sau, mai banal, pluralul poate sugera pluralitatea ocupațiilor. Oricum, trecerea la plural nu e un accident sau o inovație izolată, regăsindu-se în mai multe texte redactate în stil colocvial: ,Ce nașpa e la munci, că nu mai ai timp de postat aberații. Mai sunt 4 ore și 25 de minute până la
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
dimineatza....offf" (roportal.ro); ,când vii acasă la ora 21 de la munci, parcă nu-ți mai arde de altceva în afară de ceva SF" (forum.softpedia.com). În treacăt fie zis, exemplele din internet par să indice în acest caz preferința pentru pluralul munci a textelor românești din Republica Moldova - încă una din micile diferențe inevitabile în uz în limba vorbită în două țări: ,sînt recrutați în formațiuni paramilitare sau la munci forțate" (migratie.md); ,moldovenii aflați ilegal la munci în Cehia" (ibid.); ,opt sute
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
sau chiar ca un adjectiv invariabil: politica UE, păgubiții SAFI, membrii APADOR, liderul MISA, implicarea CIA etc. În mod similar era (și este încă) folosit substantivul mass-media, căruia normele vechi îi fixau o încadrare morfologică pe criterii etimologice (ca neutru plural), ceea ce făcea ca articularea și flexiunea sa să devină imposibile: intervenția mass-media. Interesant e că acest tipar se extinde și la substantive care ar putea să realizeze foarte ușor flexiunea, pentru că - deși sînt denumiri ale unor instituții și produse, funcționînd
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
acceptate de ediția din 1982 a DOOM). Din păcate, protestele unora dintre vorbitorii iritați se bazează doar pe amintirile din școală și pe o înțelegere prea puțin relativizantă a noțiunilor de corectitudine și greșeală. Cred că toată lumea știe că extinderea pluralului în -i la feminine care au singularul în -ă este o tendință mai veche a limbii române, care a produs forme pe deplin acceptate (școli, roți, limbi, lămpi etc.). E la fel de adevărat că, în alte cazuri, tendința a avut doar
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]