2,366 matches
-
va fi provocat sărăcie și mizerie în Franța; el nu a pus Europa mai puțin în mișcare. Naționalismele europene au avut nevoie de acțiunea lui și de filozofia lui Hegel, pentru ca organisme timide să încolțească gândul hegemoniei și să creeze pluralismul nefast al Europei. Napoleon, accelerând ritmul Franței, a accelerat decadența ei. Indirect, el a aruncat în spatele Europei Germania și a făcut țării sale un cadou fatal. Este tragedia istorică a marilor personalități, care, ridicând națiunile la un nivel anormal de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
justiției! Proletariatul modern este un vulcan de ură, izbucnirile lui sânt tot atâtea trepte înspre putere. Ura este virtutea politică prin excelență. Cine susține contrariul uită că lumea s-a divizat în atâtea părți, nu mai pentru ca să nu dispară ura. Pluralismul este baza metafizică a urii. El este justificarea individuației, fără de care ura este inconceptibilă. Metafizicile moniste, de la indieni la Schopenhauer și Eduard von Hartmann, au conceput ideea de anulare a individuației prin iubirea universală. Fără ură însă, numai înțeleg ce
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o țară cu prea multă, cum e Franța, n-ar putea realiza niciodată o identitate efectivă de regim. Același curent este reacționar într-o țară și revoluționar într-alta. Într-una se bazează pe rentieri și în alta pe șomeri. Pluralismul și divergența națiunilor explică de ce nu sânt valabile decât soluțiile specifice. Dacă ar fi posibilă o soluție universală - precum crede comunismul -, atunci conflictele internaționale s-ar diminua într-o măsură neașteptată. Lupta pentru hegemonie s-ar termina în favoarea aceleia care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
gânduri. România are enorm de învățat de la Rusia. Supremația noastră spirituală și politică în sud-estul Europei trebuie să ne fie obsesia politică de fiecare zi. De vom continua să ne izolăm în mediocritatea noastră, o să înspăimîntăm lumea cu atâta ratare. Pluralismul balcanic nu poate duce la nimic. Fără un centru de gravitate care să cadă într-o țară cu un destin politic în ascensiune, divergența acestor state gelatinoase va da naștere la fricțiuni nesemnificative. Numai o forță poate să constituie din
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
generalul Nicolae xe "Rădescu"Rădescu 4, iar al doilea tratează un moment de maximă Înfruntare politică, așa-numita „grevă regală” din vara lui 19455. Cele două lucrări ne facilitează cunoașterea a ceea ce am numi „perioada de tranziție”, când mai exista pluralism politic și, deși aflați În ascensiune, comuniștii Încă nu controlau În Întregime scena politică. O foarte interesantă ediție de documente aparține Arhivei Ministerului de Externe, ce a publicat un voluminos corpus de documente - primul dintr-o serie - despre relațiile româno-israeliene6
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
decisă la xe "Moscova"Moscova, comunizarea era concepută, Într-o primă fază, ce a durat până În 1948, prin acțiunea unor alianțe de tipul „frontului popular”, controlate și conduse de comuniști. Fără prea multăîndemânare, comuniștii Încercau să transmită o imagine de pluralism, pentru a da o anume legitimitate unui regim bazat exclusiv pe voința ocupantului sovietic. În acest context, se va păstra o fragilă viață democratică, partidele democratice Își vor continua activitatea, dar totul sub o puternică cenzură. Acesta este conținutul politic
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
poate simbolic faptulcăobținerea controlului absolut al comuniștilor În Federație are loc aproximativ În aceeași lună cu... abdicarea forțată a regelui și proclamarea Republicii Populare Române. Anul 1948 este unul de cotitură, când o serie de evenimente pregătesc suprimarea completă a pluralismului politic, ce va avea loc la Începutul lui 1949. De fapt, este o mișcare comună pentru tot blocul comunist. Decizia a fost luată, Încă din septembrie 1947, la o conferință comunistă la vârf, ce a avut loc În orășelul polonez
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
când Partidul Comunist Român - devenit din februarie Partidul Muncitoresc Român (P.M.R.), prin asimilarea forțată a Partidului Social-Democrat - va renunța la așa-zisa politică de alianțe cu forțele progresiste din sânul burgheziei, orientare ce Îi permitea o politică de un anume „pluralism”. În politica și societatea românească nu se mai aude decât o singură „voce”. În ce privește comunitatea evreiască, Începe lupta Împotriva organizațiilor sioniste. Dacă În noiembrie 1948 mai au loc contacte Între Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi, membru al Biroului Politic al P.M.R.
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
reluându-și activitatea legală imediat după 23 august 1944. Reorganizarea lor a fost rapidă și se poate vorbi de reapariția tuturor grupărilor care au existat În perioada interbelică. Poate una dintre caracteristicile cele mai evidente ale mișcării sioniste renăscute este pluralismul ideologic și organizatoric ce explică fragmentarea Într-un număr mare de organizații. Deosebirile de abordare teoretică a problemelor evreiești erau- ca și În alte țări, de altfel - foarte mari Între diversele tendințe sioniste. Cu toate diferențele ideologice, aceste grupări erau
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
comunist, care, printre alte atribuții, era și secretar-general adjunct al Frontului Democrației Populare. Acest organism - cunoscut În România În special prin inițialele sale F.D.P. - era una dintre creațiile de tip frontist ale Partidului Comunist, ce trebuiau să atenueze imaginea lipsei pluralismului politic În România. Organizația avea un simplu rol conjunctural, activitatea sa fiind legată exclusiv de momentele electorale 1. Trebuie spus că această hotărâre a fost luată Într-un moment În care era clar că noua Putere instalată devine singura „voce
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
în tranziție 152 Mass-media și mecanismele democrației 152 Mass-media și voluptatea eșecului 155 Capitolul 8 - Spre o teorie explicativă a tranziției 158 Opțiunile strategice ca factori explicativi ai eșecurilor tranziției 158 Elemente pentru construirea unei teorii a tranziției 174 Principiul pluralismului structural 174 O paradigmă simplistă a economiei tranziției 174 Teoria dublei tendințe structurale: economia „normală” de piață și economia „de pradă” 175 Corupția ca formă a economiei de pradă 180 Modelul explicativ al eșecurilor tranziției 183 Două opțiuni strategice ale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cerințe ale Occidentului la principii juridice abstracte discutabile prezentate într-o manieră mitologică sau opresivă, cu inhibarea oricăror discuții sub amenințarea taxării drept mentalități comuniste. Elemente pentru construirea unei teorii a tranzițieitc "Elemente pentru construirea unei teorii a tranziției" Principiul pluralismului structuraltc "Principiul pluralismului structural" O paradigmă simplistă a economiei tranzițieitc "O paradigmă simplistă a economiei tranziției" Devine tot mai evident că lipsește o conceptualizare adecvată a tipului de economie în perioada de tranziție. Paradigma explicativă curentă se bazează pe principiul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
la principii juridice abstracte discutabile prezentate într-o manieră mitologică sau opresivă, cu inhibarea oricăror discuții sub amenințarea taxării drept mentalități comuniste. Elemente pentru construirea unei teorii a tranzițieitc "Elemente pentru construirea unei teorii a tranziției" Principiul pluralismului structuraltc "Principiul pluralismului structural" O paradigmă simplistă a economiei tranzițieitc "O paradigmă simplistă a economiei tranziției" Devine tot mai evident că lipsește o conceptualizare adecvată a tipului de economie în perioada de tranziție. Paradigma explicativă curentă se bazează pe principiul unicității structurale și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
într-o direcție structurală anume. Un sistem social complex nu este caracterizat însă printr-o singură structură, ci prin două sau mai multe tendințe structurante care se contracarează sau se susțin reciproc. Este ceea ce am denumit în altă parte principiul pluralismului structural (Zamfir, 1999). Considerarea doar a unei structuri lasă neexplicate o mulțime de fenomene care reprezintă produse ale altor tendințe structurante. Într-o societate în schimbare, pluralismul structural este mult mai evident. Economia societății noastre în proces de tranziție oferă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
contracarează sau se susțin reciproc. Este ceea ce am denumit în altă parte principiul pluralismului structural (Zamfir, 1999). Considerarea doar a unei structuri lasă neexplicate o mulțime de fenomene care reprezintă produse ale altor tendințe structurante. Într-o societate în schimbare, pluralismul structural este mult mai evident. Economia societății noastre în proces de tranziție oferă un exemplu tipic pentru insuficiența perspectivei structurii unice și capacitatea explicativ superioară a principiului pluralismului structural. Pentru descrierea mai adecvată a economiei tranziției, cred că ar trebui
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care reprezintă produse ale altor tendințe structurante. Într-o societate în schimbare, pluralismul structural este mult mai evident. Economia societății noastre în proces de tranziție oferă un exemplu tipic pentru insuficiența perspectivei structurii unice și capacitatea explicativ superioară a principiului pluralismului structural. Pentru descrierea mai adecvată a economiei tranziției, cred că ar trebui construită o altă paradigmă, compusă din mai multe structuri care s-au combinat: • o economie proprietate de stat prost reglementată, lipsindu-i controlul proprietarului, funcționând pe o piață
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
grupul din care face parte și Iliescu se mută în sediul MApN, stabilindu-și acolo „cartierul general”, iar seara se deplasează la Televiziune, pentru a da „Comunicatul către țară al Consiliului Frontului Salvării Naționale”, care avea zece puncte ce prevedeau: pluralism și pluripartitism, separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor omului, restructurarea economiei și agriculturii, integrarea României în Europa etc. Iliescu afirmă apoi că numele FSN a fost preluat după denumirea cu care un universitar român (numele acestuia, vom afla cu altă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care prevede: "Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați"24. Deosebit de importante sunt prevederile art. 4 pct. 2, care dispun că Uniunea "respectă egalitatea statelor membre în fața tratatelor, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor fundamentale politice și constituționale, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi supuse cerinței unei autorizări bazate pe criterii obiective și fără discriminare. In același context, se prevede că statele părți vor adopta măsuri adecvate pentru a facilita accesul persoanelor în cauză la mijloacele de informare în masă, pentru a permite pluralismul cultural. Prevederi mai detaliate vizează folosirea limbii materne de către persoanele care fac parte din minorități, în primul rând într-o formulare globală privind dreptul de a folosi liber și fără ingerințe limba minoritară, în particular si în public, oral și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tranziției din perspectiva finalității sale. Etapa de dezvoltare în care se află România este caracterizată, cel mai adesea, drept tranziție la economia de piață sau la economia socială de piață. Se adaugă, la aceasta, cerința consolidării statului de drept, a pluralismului politic și democrației parlamentare, respectul pentru drepturile omului, în genere pentru valorile democratice. În termeni concreți, după cum arată experiența și realitățile ultimilor ani, pe baza analizei evoluției agregatelor macroeconomice, tranziția reprezintă un proces sau, mai exact, un șir de procese
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
dintre conștient și spontan implică orientarea, conducerea (managementul) procesului de tranziție de la economia supercentralizată la economia descentralizată. În acest sens, s-au conturat până în prezent două tendințe practice: una specifică statelor din Europa Centrală și de Est (ECE) în care pluralismul politic a reprezentat prima schimbare radicală care și-a pus amprenta asupra managementului procesului de tranziție, și cealaltă, specifică Chinei, unde tranziția se desfășoară sub conducerea politică a unui partid unic, în baza unei strategii pe termen lung. Precizăm însă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
reguli noi în viața economică și socială<footprint Alan Greenspan, op. cit. footprint>. Ambele experiențe se dovedesc viabile. Pornind de la această realitate, care ar putea fi apreciată ca un paradox, formulăm concluzia că nu trebuie absolutizat managementul procesului de tranziție prin pluralism politic, pentru că se poate ajunge la rezultate favorabile și fără această premisă. Prin urmare, chiar o singură forță politică (numită partid comunist), transformată radical în interiorul său, poate asigura înfăptuirea unor mari schimbări, în cadrul unor strategii pe termen lung, și poate
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
prezintă economia cu piață concu rențială de la o țară la alta și, în cadrul fiecărei țări, de la o etapă de evoluție la alta, ea se caracterizează printr-o serie de trăsături specifice, dintre care considerăm că următoarele sunt deosebit de semnificative: a) pluralismul formelor de proprietate în cadrul cărora ponderea principală o deține proprietatea privată (dominarea proprietății private în economie asigură libertatea indivizilor în general și libertatea economică în special, libera inițiativă și spiritul creativ), și, totodată, un mediu economic liberal cu o mare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
economice tradiționale, asumându-și funcțiile moderne privind crearea și aplicarea cadrului legislativ, asigurarea premiselor pentru exercitarea liberalizării economice, întreținerea și supravegherea concurenței. Nucleul reformelor structurale îl reprezintă privatizarea proprietății, eliminarea monopolului proprietății publice, a altor tipuri de monopoluri și crearea pluralismului sistemului de proprietate a cărui bază este proprietatea privată sub diferitele ei forme. Reformele structurale au în vedere toate componentele mecanismului economic și nivelurile economiei, a căror funcționare este așezată pe un cadru instituțional-juridic adecvat statului de drept și compatibil
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în Europa de Vest, cât și în țările din Europa centrală și de est. În al doilea rând, este necesară o nouă educație a liderilor politici europeni cu privire la problemele specifice perioadei post-Război Rece, mai ales cele referitoare la cerințele economiei de piață, pluralismul politic, alegeri libere, practici democratice și drepturile omului. În al treilea rând, se pune întrebarea dacă U.E. și N.A.T.O., pot fi instituții capabile de rezolvare a securității europene în contextul existenței unei game atât de largi de probleme pe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]