971 matches
-
care au altă religie decât a noastră! Înfrângerea naționalismului arab, sub loviturile combinate ale Occidentului și ale Arabiei Saudite, a fost înainte de toate aceea a creștinilor. "Faza a doua" va fi severă cu ei; iar odele închinate de ei Mediteranei pluraliste, confluențelor spirituale, solidarității în rugăciunea comună, vor fi din ce în ce mai poetice sau mai obscene, după gusturi. În imediat, Occidentul nu-i mai puțin periculos pentru ei decât islamul, acestea sunt cele două puteri care-i țin ca într-un clește. Mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
operează în și prin toate interacțiunile frecvente (asta e o condiție indispensabilă), împreună cu mâna vizibilă a intervenționismului de stat (alt rău necesar, la rândul lui temperat de structurile intermediare) sau împotriva sa. La noi, o spun uneori ricanând amar, românul, pluralist și flexibil cum îl știm, a inventat teoria și practica mâinilor invizibile: foarte multe mâini care-ți umblă prin buzunar, te pipăie și te jefuiesc. La noi, instituțiile/organizațiile/companiile publice și multe din cele private nu constituie un mecanism
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ceea ce e popular; culturile de clasă instituiau un univers clar și solid de principii și de reguli puternic ierarhizate și asimilate de subiecți. Această ordine ierarhică și ierarhizantă s-a dislocat ori s-a dezagregat în beneficiul sistemelor dereglementate și pluraliste, al clasamentelor imprecise și amestecate, lăsând pe seama individului ceea ce, până acum, se baza pe reguli și pe stiluri de viață comunitare. Rezultă de aici îndoieli și temeri individuale privind aspecte ale consumului care, în trecut, erau de la sine înțelese, organizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
din 24, 365de zile din 365, oamenii vor deveni în curând turbo-consumatori pe tot parcursul vieții, de la 1 la 100 de ani. Domnia papy-boomer-ilor anunță cumva sfârșitul culturii „împotriva bătrânilor”, dispariția dictaturii tinereții? Faza III instituie oare regimul tolerant și pluralist al tuturor vârstelor? Să nu confundăm logica comercială cu cultura trăită cotidiană: dacă este adevărat că epoca ostracizării „bătrânilor” a luat sfârșit, asta nu înseamnă că jeunismul dispare. Dimpotrivă, este valabilă reciproca: întrucât, dacă seniorii devin mai vizibili în publicitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de o parte, divertismentul poate produce unitate și coeziune socială, dar, pe de altă parte, el generează mai ales disociere, diseminare, eterogenitate socială, gusturile unora nefiind câtuși de puțin împărtășite de ceilalți. Via divertisment se constituie însuși universul relativist și pluralist al principiului „fiecare cu gusturile sale”. Cu câteva excepții, divertismentul reproduce nu atât o supremație a colectivului asupra principiului individual, cât o diviziune pașnică a socialului făcută din dispersia individualistă a gustului și a comportamentelor. Deși numeroase divertismente sunt trăite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
că inegalitățile vestimentare nu mai generează complexe, întrucât până și stilurile mai disparate au drept de cetate, iar importanța aparenței vestimentare se află în declin, sentimentele de ranchiună din acest domeniu s-au diminuat în mod semnificativ. În acest context pluralist și descentrat, oamenii - cu excepția adolescenților, totuși - nu mai încearcă nicio plăcere în a suscita invidia altora arborând ținute de ultimă tendință. Pentru cei mai mulți contează nu să provoace invidia, ci să poarte ce le place, ce le vine bine, ceea ce reflectă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Nu asistăm la o dispariție catastrofică a valorilor, ci la avântul moralelor în conflict, la înmulțirea sistemelor de valori, la diversitatea concepțiilor asupra binelui, care trebuie interpretate ca o aprofundare a autonomiei sferei morale, ca semn al unei societăți liberale pluraliste în care valorile și expresiile lor sociale s-au emancipat de sub autoritatea Bisericii și a tradiției 34. Pe de o parte, asistăm la slăbirea puterii democrației asupra ei înseși, pe de alta, la întărirea voinței de însușire de către societate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
nici superficialitatea, nici „profunzimea”, nici distracția frivolă, nici edificarea anevoioasă a sinelui. În cursul vieții omul se schimbă, iar noi nu așteptăm mereu aceleași satisfacții de la viață. Așadar, n-ar putea exista altă filosofie a fericirii decât una neuniformă și pluralistă: o filosofie mai mai curând eclectică decât sceptică, mai curând definitivă decât mobilă. În cadrul unei problematici „dispersate”, ceea ce trebuie să denunțăm este nu atât consumerismul însuși, cât extinderea sau dominația sa, care împiedică dezvoltarea diversității potențialităților umane. Prin aceasta, societatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
popoarelor europene. Sunt speranțele cu care am pășit În cel de-al III-lea mileniu. Cea mai grandioasă cucerire a civilizației de la sfârșitul celui de al doilea mileniu a fost elaborarea doctrinei drepturilor și libertăților omului, dezvoltarea bazată pe democrație pluralistă și statul de drept. În spiritul acestor prevederi acceptate de toate statele europene România poate sa-și exercite datoria de a sprijini și conaționalii din afara hotarelor țării aflați Într un stadiu Înaintat de deznaționalizare. A devenit posibil să se ia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Bucureștiul. Însă chiar dacă elementele competitive ale democrației românești se afirmă cu tărie, abilitatea acesteia de a se consolida va fi subminată atâta timp cât situația economică va rămâne la fel de deprimată. Anii `30 au demonstrat dificultatea Europei de a susține un sistem politic pluralist pe fundalul unui nivel de trai în scădere rapidă. În anul 2000, 92% dintre cele 6 milioane de pensionari din România trăiau sub limita de subzistență. Indicii ei de sănătate se situează printre cei mai scăzuți din Europa. În opoziție
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dezvoltată în România. Trecând de la proceduri la comportamentul politic, situația nu este deloc mai liniștitoare. PSD, succesorul de drept al FSN și PDSR, pare împăcat cu democrația la nivel procedural, dar manifestă tendințe monopoliste și este dispus să consolideze măsurile pluraliste numai sub presiune externă. Nivelul scăzut al presiunii opiniei publice în favoarea reformei și a reînnoirii reprezintă un motiv de autentică îngrijorare;” România duce încă lipsă de o cultură politică în cadrul căruia sprijinul pentru practicile și instituțiile democratice să aibă un
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ieșind din acest vechi discurs va putea aprecia corect noile realități. Soluția crizelor recente prin care trece tânăra democrație românească se află în adaptarea discursului la realitate, în deschiderea, în democratizarea lui. Numai un discurs deschis către realitate poate fi pluralist el însuși, adică să primească idei opuse, să tolereze limbajele disidente. Doar când locul monologului îl va lua dialogul, când puterea nu va mai fi autistă, vom avea garanția mult doritei păci sociale;” Studenții se află astăzi în prim-planul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
monstru omnipotent și ineficace, al cărui declin va ajunge la prăbușire odată cu criza din URSS. Drept urmare, revoluția se prezintă, pe de altă parte, ca o mișcare în două etape, faza secundă însemnând instaurarea economiei de piață și a regimului constituțional pluralist, odată cu descoperirea sau redescoperirea precarității, insecurității și șomajului și cu creșterea inegalităților sociale. După părerea noastră, este vorba despre o singură revoluție, un proces revoluționar complet care pleacă de la capitalismul autoritar și arhaic, mai puțin în Cehoslovacia, trecând prin socialismul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
KDU-ČSL este, în mod clar, democrat creștină. Aceasta corespunde nu numai principiilor care au stat la baza creării sale și al căror purtător ČSL s-a vrut a fi de-a lungul secolului XX, ci și reinserției sale în mediul pluralist în reconstrucție de după 1989. Această identitate este revendicată într-un anumit fel și prin intermediul temelor puțin vehiculate în societatea cehă, cum ar fi aceea a unei încadrări mai stricte a avortului. Pozițiile KDU-ČSL sunt la fel de conservatoare, de exemplu, față de homosexualitate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
critică, protestarea în cadrul organizației care încă inspiră, în ciuda declinului său, un anumit tip de loialitate care se opunea abandonului. Se poate observa similaritatea între comportamentul economic sau politic, mai ales atunci când este aplicat sistemelor concurențiale: economie de piață și democrație pluralistă. Doar în asemenea conjuncturi abandonul și critica pot să-și desfășoare clar funcțiile, adică să evidențieze declinul și eventual să impună organizației respective luarea de măsuri în vederea redresării. Într-adevăr, așa cum Brian Barry 53 și Hirschman însuși observaseră, alegerea între
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
un "continuator de facto și de iure". Rezultatul acestei situații este construirea unor "grupuri în căutarea unei idealități structural-organizaționale și ideologice" și nu a unor "partide adevărate"52. Din această cauză, în România "partidele politice au asigurat funcționarea regimului democratic pluralist, dar nu au putut deloc să contribuie la buna funcționare a acestuia. Partidele au fost ineficiente, iar sistemul de partide a jucat, în mod paradoxal, un rol entropic"53. Un "factor-cheie" în acest context a fost "numărul excesiv de mare al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
cea mai mare parte a țărilor, primele alegeri post comuniste manifestă ponderea acestei opoziții. În 1990, în Polonia, Cehoslovacia, Lituania, Letonia, Bulgaria, cele două partide (excomuniștii și anticomuniștii) obțin în ansamblu între 65% și 90% din voturi din primele alegeri pluraliste 10. Ungaria și Estonia fac excepție: în aceste țări, vechile partide comuniste ajung în poziția a treia la alegerile din 1990 și 1992. Dar aceasta nu schimbă deloc constatarea: excomuniștii și anticomuniștii sunt cei doi protagoniști principali. Dar această opoziție
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
anumit fel, această lărgire a înțelesului noțiunii de vinovat coincide cu structurarea partidelor politice a opoziției și cu nevoia politică de a face față unui partid excomunist văzut mereu ca puternic și posedând resurse pentru a câștiga alegerile libere și pluraliste. "Comunism sau democrație" era un slogan răspândit: linia de demarcare devine politică și nu numai morală ca la început. Această ultimă opoziție este, într-adevăr cea mai evidentă și permite analiștilor să vorbească de un clivaj, având în vedere importanța
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
desființează așadar "marele șlem" realizat în 1983 și în 1989: toate arondismentele se aflau atunci în mîinile dreptei. Situația e alta începînd din 1995, iar această evoluție a raportului de forțe electoral pare contradictorie cu evoluția sociologică a capitalei. Stînga pluralistă și noua burghezie În realitate, gentrificarea Parisului nu este în contradicție cu evoluțiile electorale. Din punctul de vedere al poziției lor profesionale și sociale, datorată mai întîi capitalului lor educațional și cultural, "burghezii boemi" sînt sociologic apropiați de aleșii stîngii
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
burghezie În realitate, gentrificarea Parisului nu este în contradicție cu evoluțiile electorale. Din punctul de vedere al poziției lor profesionale și sociale, datorată mai întîi capitalului lor educațional și cultural, "burghezii boemi" sînt sociologic apropiați de aleșii stîngii pariziene. Stînga pluralistă pariziană, de la Verzi la comuniști, trecînd prin grosul trupelor socialiste, se pliază bine preocupărilor privind mediul și ecologia, interesului pentru drepturile omului, opțiunilor antirasiste și liberale în privința moravurilor care par să caracterizeze aceste straturi sociale care nu sînt, în fond
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
113 Un spațiu urban pestriț 114 V. Parisul, oraș burghez, oraș de stînga? Paradoxurile electorale ale capitalei 118 Parisul, în mijlocul luptelor sociale și politice 118 Victoria stîngii la municipalele din 2001 120 Stînga confirmată 125 O tendință confirmată 125 Stînga pluralistă și noua burghezie 127 VI. Mizele melanjului social . 131 Melanjul social, o idee consensuală 131 Melanjul concretizat: fabulosul cartier al Améliei Poulain 132 Viața în mediu izolat a marii burghezii 138 Locurile de reședință ale membrilor Cercului Uniunii Interaliate 139
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
bipolară poate servi perioada Războiului Rece (1945 1990), în care Statele Unite și Uniunea Sovietică ultima compensând inferioritatea economică prin paritate nucleară în ciuda rivalităților, au asigurat stabilitatea sistemului. În timp ce Statele Unite și aliații săi europeni au creat o adevărată comunitate de securitate pluralistă (NATO-UE), Uniunea Sovietică a investit enorm în asamblarea unui bloc politco-militar și economic rigid (Pactul de la Varșovia, CAER). Cele două superputeri au evitat o confruntare directă, dar au purtat războaie prin procură în Africa, America Latină, Asia. De asemenea, prin întâlnirile
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
bazat tot pe dualitatea dintre un „Eu” și „Tu”; este „modus amicitiae”, un mod de comunicare marcat în primul rând de o coparticipare interpersonală directă și sinceră; c) modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cel cu lumea socială; în sensul acesta, pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivități ca mod de existență: - captarea mediului fizic, ambiental, prin următoarele mijloace: apucarea („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morale, este mult mai complexă și mai de neclintit decât s-ar fi prevăzut. Pentru ca tranzițiile să reușească și să ducă la apariția unor societăți deschise, sunt indispensabili câțiva factori. în primul rând, trebuie să se creeze un spațiu politic pluralist cu partide politice autentice. în al doilea rând, relația dintre putere și opoziție trebuie să se redefinească pornind de la înțelegerea faptului că existența unei opoziții puternice și dinamice este esențială pentru funcționarea sănătoasă a democrației. în al treilea rând, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de victime, colaboratori, criminali și spectatori. Istoricii și oamenii de cultură contemporani ce tratează această perioadă trebuie să evidențieze astfel de complexități. Acest efort nu este doar crucial, ci și extrem de urgent dacă se dorește construirea, precum și menținerea unor societăți pluraliste democratice viabile în această regiune. Deși obiectivul lucrării de față nu este acesta, intenția mea este de a oferi o perspectivă complexă asupra modului în care etnicii germani au devenit victimele atât ale politicilor sovietice, cât și ale celor românești
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]