2,913 matches
-
Ionescu-Nișcov); Stanislaw Lem, Solaris, Cluj-Napoca, 1974 (în colaborare cu T. Roll). Repere bibliografice: Mircea Opriță, „Prețul secant al genunii”, TR, 1966, 21; Ion Bălu, Viitorul enigmatic, VR, 1966, 7; Popa, Dicț. lit. (1977), 475; Manolescu, Literatura SF, passim; Paul Miclău, Pluralitatea poetică în caligramele lui Adrian Rogoz, VR, 1982, 10; Cosma, Romanul, II, 226-227; Dicț. scriit. rom., IV, 76-79; Dicț. analitic, III, 549-552; Opriță, Anticipația, 112-120, 480-484. Il.M.
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
a valorilor dominante este prezumția omogenității sau cvasiomogenității contextului cultural. Și, dacă această supoziție are valabilitate pentru societățile simple, este clar că pentru cele puternic diferențiate, în analiza impactului sistemului axiologic asupra personalității, e nevoie să ne referim și la pluralitatea influențelor macro-, medioși microgrupale. Aici ambianța culturală este diferențiată în ambianțe social-politice. Cercetări concrete au validat în detaliu această teză. În straturile mai puțin înstărite din SUA, spre pildă, mamele nu acordă aceeași importanță fericirii ca în cele aparținând claselor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
culturale, după care se realizează, mai concret, ajustările și integrările tradiționalului cu modernul, sunt greu de deslușit și cercetări consistente în acest domeniu lipsesc. Unele date experimentale, ca și observațiile empirice ne sugerează că avem de-a face cu o pluralitate de strategii subiective, în funcție de o serie de factori. Se pot desprinde însă și anumite tendințe statistice. Printr-o investigație proprie privind impactul modernității asupra tradiționalului am pus în evidență existența a două tipuri de asimilare a valorilor moderne: tipul dominant
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lui Dumnezeu, fără să sufere nici o modificare, se revarsă, ca să spunem așa, provocînd emanația mai multor ființe care se găsesc într-un raport de purcedere descendentă. Progresiva lor îndepărtare de izvorul divin se configurează ca o degradare de la unitate către pluralitate și diferențiere. Degradarea are trei trepte precise: Intelectul, Sufletul universal și lumea sensibilă, ce atinge capătul acestui transfer acolo unde intră în contact cu materia, care nu este realitate sensibilă, ci non-ființă absolută. Prin natura sa, Sufletul risipit în lume
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dintr-o incintă, depășire a limitelor. Comparația pe care o folosește autorul este cea a unui fluviu ce și-a depășit matca, și care abia astfel acționează mai mult. Noțiunea de transcendență se dovedește fericită pentru întemeierea unei estetici a pluralității, sau a unei teorii a operei plurale, care încheie de altfel cartea. Prin receptare plurală, însă, Genette nu se referă la faptul că o operă de artă nu produce niciodată același efect, ci analizează un desen precum celebrul iepure-rață al
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
este însăși noțiunea de transcendență, respinsă de nominalistul anglo-saxon. Pentru Goodman, a citi Don Quijote al lui Cervantes sau a-l citi pe cel al lui Pierre Menard este același lucru. Genette, pe de altă parte, concepe o subtilă teorie a pluralității și diferenței chiar în înșelătoarea identitate, pe care o numește "efectul Menard". În primele rînduri ale Introducerii lui Genette găsim ceea ce lesne ar putea trece drept retorică a modestiei: un fel de scuză a autorului pentru curajul de a se
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
adeziunea necondiționată la linia Unui partid, sau a Altuia, sau a Celuilalt. Faptul că toate partidele se împărtășesc de la o perpetuare inerțială a manipulării și a capitulării cetățeanului în fața unui aparat de conducere represiv și atotputernic aruncă o umbră asupra pluralității lor și îl transformă pe fiecare, insesizabil, în Partid. Alegătorii se mențin și sunt menținuți la nivelul unui semitotalitarism al opțiunilor, care ajunge să viruseze chiar actul care garantează libertățile democratice, revalidat fiind o dată la patru ani. Pronosticarea - tot mai
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
numai una e legitimă, dar și pe aceasta ei pot s-o desfacă, dacă nu le place, chiar și dacă s-au născut copii dintr-însa...” (Călători străini..., vol. I, p. 405). Firește că nu putea fi vorba de o pluralitate simultană de căsătorii, ci de „contractarea” unor relații nelegitime. 59. Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 558; vezi cercetarea fundamentală a lui Ștefan S. Gorovei, Petru Rareș (1527-1538; 1541-1546), București, 1982. 60. Vezi Tereza Sinigalia-Voica Maria Pușcașu, Mănăstirea Probota, București
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
recuperat imediat distanța printr-o sinteză În trei volume 2. Energia elegantă a unui istoric și orientalist polonez, Stefan Stasiah, avertiza deja, pe vremea Societății Națiunilor, că e de negândit unitatea viitoare a Europei fără unificarea reacției ei plurale față de pluralitatea Asiei 3. Numai neputința de a percepe fenomenul, probabil, ne-a dăruit În schimb cu narcotice de melanj infantil-protocronist. Ca să ne limităm la menționările lui Honigberger 4, unul dintre puținele momente publice ale fostei Asociații de studii orientale scotea la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
grupa în raport cu relația dintre două persoane sau dintre o persoană și grupul de persoane sau lume. În sensul acesta, pornind de la modurile de relaționare interpersonală sau, mai precis spus, de „apropiere interpersonală”, L. Binswanger distinge trei tipuri de apropiere: dualitatea, pluralitatea și individualitatea. În funcție de acestea, se diferențiază cele patru modele de viață distinse de L. Binswanger: a) modul de a fi în iubire (Mit-einander-sein-in-der-Leibe) sau „modus amoris” este relația dualistă pozitivă între „Eu” și „Tu”, o relație de tipul „de la mine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Actul de a reprezenta este văzut, mai degrabă, ca un act de extragere din procesul social a unui set informativ, a unor simboluri și narațiuni rezonante (M. Conkey, 2001). Concluzia lui M. Lorblanchet (1999) este că arta paleolitică răspunde unei pluralități de motivații, după locuri și circumstanțe: magie de vânătoare, de fecunditate, șamanism, ceremonii de inițiere și, de ce nu, reproducerea unor evenimente reale. Observăm că cea mai mare parte a teoriilor fac apel la comparațiile etnografice, dar chiar și în prezent
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
la baza opțiunii, nu conține măsurile concrete, în orizonturi de timp specificate și responsabilități. Un nou concept a ocupat un loc important în paradigma dezvoltări sociale: planul de acțiune. Planul de acțiune reprezintă o operaționalizare a strategiei prin formularea unei pluralități de obiective/subobiective care, împreună, să ducă la atingerea obiectivului global, stabilirea fazelor de acțiune, a termenelor de realizare și a responsabilităților. Subobiectivele sunt întinse pe perioade de timp, cu ținte intermediare. Exemple: Strategia antisărăcie adoptată în 1998 de Comisia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trei”, „cele patru” și „cele șapte” nu erau alese la întâmplare. Găsim aceste semnificații la un alt mare pitagoreic: Filolaos 9. Existau „numere triunghiulare” sau „cubice” și „numere pătrate” (p2). Monada era „principiul tuturor lucrurilor” și dyada genera multiplul și pluralitatea ambiguă; dar triada readucea perfecțiunea pierdută; tetrada, care conferă lucrurilor extensiunea matematică cu „trei dimensiuni”, este un „număr sacru”, căci cuprinde toate numerele care, adunate, dau decada, „temelia a tot ce ființează”, demiurgul Universului; pentada este aspectul exterior al lucrurilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
despre om și despre lume. Hlynka și Yeaman (1992) au conturat trăsăturile acestei gândiri postmoderne enunțând „patru idei axiomatice” pe care Wilson (1997) le-a reformulat în expresiile simple care urmează 229. Gândirea postmodernă ar reprezenta: a) o angajare în pluralitatea perspectivelor, a înțelesurilor, a metodelor și a tuturor valorilor; b) o căutare continuă pentru a aprecia dublele sensuri ale rostirii, ale interpretărilor alternative, chiar și ale celor neintenționate sau ironice; c) o critică (sau o „distrugere”) a marilor Mituri (les
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai ales, a ceea ce explică fiecare; această „distrugere” privește marile teorii ale științei, precum și miturile noastre religioase, naționale, culturale și profesionale ce servesc „explicării moderne” a motivelor pentru care lucrurile sunt așa cum sunt; d) o demonstrație că, întrucât există o pluralitate de perspective și numeroase căi de cunoaștere, există, fatalmente, și multiple adevăruri. Aceiași Hlynka și Yeaman (1992) au sugerat și un „demers tetrafazic pentru a deveni un bun postmodernist”. De fapt este un fel de ghid autoironic, un „pseudomanual al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deprinderi motorii sau cognitive, reflexe condiționate - conținuturi inaccesibile conștiinței, ce nu pot face obiectul unor reactualizări intenționate. Cercetările dirijate spre bazele biochimice ale procesului, legate în special de psihofiziologia învățării (Fessard, 1970; Ungar și Chapouthier, 1971), au evidențiat, de asemenea, pluralitatea mecanismelor mnezice argumentată de existența memoriei de scurtă, medie și lungă durată. Rezultatele experimentelor învățare-memorare au argumentat că eficiența învățării este dependentă nu doar de dificultatea conținuturilor de memorat, ci și de anumite variabile proprii subiectului. Caracteristicile subiectului ce condiționează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiului față de părintele adoptiv. Alta, exemplificată de profesorul de muzică: posibilitatea salvării de ratare. Virtualul nucleu al unei drame e iubirea dintre Andrei și fiica profesorului, Ada, atrasă și de Mihai, spre care Andrei, complexat de infirmitatea lui, o împinge. Pluralitatea surselor de dramatism (politico-ideologică, etico-ideologică, etnică, erotică) generează în Passacaglia mai multe nuclee dramatice, reunite arbitrar într-o singură piesă. O unică idee, politico-filosofică, sudează piesa și scenariul de film Puterea și adevărul (1973): rămânerea în urma vieții a unui conducător
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
proza literară, se admite că ar fi caracteristice trăsături și practici precum deconstrucția, intermitența vieții ficționale, descentrarea, eclectismul, scepticismul generalizat, absența oricărei pretenții de obiectivitate și adevăr, solipsismul și narcisismul auctorial, destructurarea deliberată și mereu surprinzătoare a formei, în general pluralitatea și mobilitatea infinită a formelor artistice și a procedeelor narative (de pildă, schimbarea frecventă a naratorului, a registrului stilistic, a timpului ori locului narațiunii, destructurarea până la aneantizare a cronologiei ficționale etc.), fantezismul fără limite, subminarea funcției de reprezentare a realului
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
1994, 15; Barbu Cioculescu, Un centenar discontinuu, RL, 1994, 15; Gheorghe Grigurcu, Camil Petrescu sub zodia contradicției imperturbabile, RL, 1994, 15; Eugen Simion, Un martir al lucidității, CC, 1994, 4-5; Irina Petraș, „Neted ca moartea”, ST, 1994, 4-5; C. Trandafir, Pluralitatea perspectivelor, ST, 1994, 4-5; Gheorghe Glodeanu, Poetica autenticității, ST, 1994, 4-5; Liviu Petrescu, Camil Petrescu și poezia pură, CC, 1995, 6-8; Al. Balaci, „Jurnalul” lui Camil Petrescu, CC, 1994, 6-8;Mircea Popa, Camil Petrescu și tehnica romanului, VR, 1994, 7-8
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în care perspectiva istorică este corelata cu cea estetică. Autorul procedează la o periodizare a liricii germane, subliniază interdependentele cu poezia românească interbelică, ajunsă pe atunci la un nivel european, distinge înrâuririle exterioare și tradiția endogena, descrie diversitatea tematica și pluralitatea formelor de expresie, stabilește liniile majore de evoluție ale liricii germane din România în perioada contemporană. Critic mereu avizat, la curent cu noutățile din teoria și critica literară, în Lesezeichen (1986) el își amplifica aria de cuprindere. Pe langă studii
MOTZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
faze sunt identificate în acest proces: primul modernism, definit printr-o poetică dominată de aspirația spre cunoașterea științifică, modernismul târziu („înalt”) și postmodernismul, care validează în plan literar o transformare de epistemă, de la un model al totalității la unul al pluralității. Cu eseurile din Studii transilvane. Coduri etice și estetice la scriitorii transilvăneni (1998) P. revine la o cercetare „sectorială” a prozei românești. Diagrama prozei transilvane, de la Ioan Slavici și Liviu Rebreanu la Horia Bădescu și Tudor Dumitru Savu, văzuți sub
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
de ingeniozitatea unghiurilor de examinare și a conexiunilor stabilite. Romanului îi este reafirmat caracterul proteic, îi sunt relevate elasticitatea și fluiditatea poeticii, iar aceste însușiri sunt analizate în diacronie, cu ilustrări proeminente sau cu deosebire pertinente tocmai în ce privește reformularea canonului. Pluralitatea și mobilitatea formelor romanului nu îl descurajează pe autor de la strădania de a demonstra unitatea, pe care diversitatea de forme nu o estompează. Pe fundalul acestei unități se profilează - remarcă eseistul - „atât înnoirile impuse sistemului epic de către un creator, cât
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
cauzală a posibilului acțional 80 Capitolul 5. Analiza eficienței 83 Eficacitatea 84 Costul 89 Eficiența 93 Capitolul 6. Analiza structurală 96 Două modele de sistem: funcțional și structural 96 Tipuri de analiză structurală 99 Sistemul și structurile sale potențiale: principiul pluralității structurale 109 Capitolul 7. Relațiile dintre sisteme 113 Sisteme și suprasisteme 113 Sisteme și subsisteme 123 Relații de vecinătate: acomodare, dominare, cooperare, concurență 126 C. Conștiința ca factor explicativ 131 Capitolul 8. Rolul conștiinței în explicația sociologică 131 Revoluția copernicană
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de intersecție între mai multe sisteme. Pentru a putea fi complet înțeles, el trebuie privit ca element component al unei mulțimi de sisteme. Se poate formula în legătură cu această proprietate un principiu al analizei funcționale: principiul apartenenței multiple și, complementar, principiul pluralității perspectivelor funcționale. Integrarea unui fenomen oarecare presupune așadar, în mod necesar, analiza interacțiunii dintre sisteme. Explicațiile funcționale din perspective diferite ale aceluiași fenomen nu vor fi, în consecință,exclusive, ci complementare. O explicație funcțională completă poate fi realizată doar prin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
justifică un mod de organizare socială, integrează indivizii în societatea existentă, sprijină identitatea etnică. În fine, ea este un instrument al vieții individuale, un mijloc de compensație și împăcare resemnată cu dificultățile vieții, de reducere a incertitudinii și anxietății. Principiul pluralității perspectivelor implică o distincție extrem de utilă între analiza funcțională parțială, care scoate în evidență consecințele pentru un fenomen social ale apartenenței acestuia la un anumit sistem, și analiza funcțională globală, care consideră apartenența simultană multiplă a unui fenomen social, modelarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]