9,563 matches
-
precum un larg abis, Se-ncheie al existenței joc de șah, Scris într-al eternității almanah... ~ Cristina P. Korys ~ ... Citește mai mult Pe aripi desprinse din nemurire,Ce se înalță spre nemărginireVise-n alb și frânturi rose de gânduriSe împrăștie, plutind pe cer, rânduri...Printre cioburi de stele și umbre vii,Răzbat, alunecând lent, dorințe miiși glasuri se aud cum le strigă-n zăriCu ecouri ce se sting în dulci chemări...Lumini ce străbat prin margini de lumeCălăuzesc mereu zboruri de
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
fragmente din cuvinte nerostite vreodată... Din lumina ce le-a călăuzit existența a mai rămas doar un fir călător prin timp! Pe aripi de nemurire, acesta le poartă în depărtări, oriunde nu au reușit a ajunge ele, cu pași lini plutind înainte, în zborul deasupra tuturor suflărilor, pătrunzând în orizonturi infinite, deschise treaptă cu treaptă urcând spre veșnicie... Făclia ce-o poartă maiestuos cu sine oglindește arzând clipe din negura timpului, când dorințe vii și cugete în lacrimi umpleau spirite, reînviindu
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
fragmente din cuvinte nerostite vreodată... Din lumina ce le-a călăuzit existența a mai rămas doar un fir călător prin timp! Pe aripi de nemurire, acesta le poartă în depărtări, oriunde nu au reușit a ajunge ele, cu pași lini plutind înainte, în zborul deasupra tuturor suflărilor, pătrunzând în orizonturi infinite, deschise treaptă cu treaptă urcând spre veșnicie... Făclia ce-o poartă maiestuos cu sine oglindește arzând clipe din negura timpului, când dorințe vii și cugete în lacrimi umpleau spirite, reînviindu
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
zâmbete și vise Peste momente de melancolii, Trăind printre poeme scrise În nuanțe tomnatice târzii... Drumuri amorțite de brume Șerpuiesc printre copaci dezgoliți, Făcându-și loc cu sârg în lume, Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți... Povești și euforii plutind Se zăresc prin sticla aburită, Iar împrejur, pași ușor zorind, Spre ziua ce-i încă nesfârșită... Peisaje sublime încântă, Suflete și chipuri înveselind, Tristeți, prin magii le descântă, Spectacolul toamnei desăvârșind! ~ Cristina P. Korys ~ ... Citește mai mult Cu priviri adânci
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
SE ÎNALȚĂ ECOURI..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016. În seri cu liniști reci și priviri de gheață, Când în zări se lasă perdele de ceață, Peste culmi și pași pierduți în depărtări Plutesc, în zbor, infinite întrebări... Peste pustiul lumii domină luna, Ce îi alină durerea și furtuna Zăcând ascunse-n colțuri din suflete, Și-umbrind seninul zilelor avute... În profunzimi de ochi scăldați în lacrimi vii Se pot citi fragmente de viață
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
mereu călătoare, Lasă-n urmă stele nemuritoare!... ~ Cristina P. Korys ~ (sursa foto: net) ... Citește mai mult În seri cu liniști reci și priviri de gheață,Când în zări se lasă perdele de ceață,Peste culmi și pași pierduți în depărtări Plutesc, în zbor, infinite întrebări...Peste pustiul lumii domină luna,Ce îi alină durerea și furtunaZăcând ascunse-n colțuri din suflete,Și-umbrind seninul zilelor avute...În profunzimi de ochi scăldați în lacrimi viiSe pot citi fragmente de viață, mii, Răsfrânte
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
îmi strecor mâna În părul tău cel mătăsos Am senzația că îmbrățișez marea... Când te cuprind în brațe Mă simt de parcă am cucerit Cel mai înalt versant al lumii... Când mă iei de mână Simt că îl ating pe Dumnezeu... (“Plutind pe aripi de înger”) Iar în poemul “Fără tine”, Marius Cioarec își continuă declarația de iubire în același registru: “Fără ochii tăi sunt orb Drumurile sunt doar colb cenușiu Fără ochii tăi Lumina lunii îmi pare șchioapă ... Fără glasul tău
POSTFAŢĂ LA UN MANUSCRIS AL IUBIRII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032]
-
actualitate stringentă cum ar fi Ucraina ci de bun simț precum corupție, locuri de muncă și investiții. Comparați cu ce ne comunică zi de zi, oră de oră politicienii noștri. Nu judec dacă este bine sau rău dar subiectele tratate pluteau în aer. Dacă recitiți precedentele trei lucrări publicate de mine în zilele trecute puteți constata că sunt similare. Aceleași probleme dar plasate în mileniul 4. Ce am comun cu donul Biden? Poate previziunea adică legarea activității actuale de viitorul mai
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 9 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383737_a_385066]
-
Acasa > Poezie > Delectare > PĂSĂRI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016 Toate Articolele Autorului PĂSĂRI Pe valuri albe, când plutește marea, În zborul ei se-adună păsări multe. Vin pescărușii, cu pretenții culte, Răzbună ziua și retează zarea. Din nordu-nfrigurat, cu legi oculte, Vin goelanzi, când cade înserarea Și, chiar nepusă dac-ar fi-ntrebarea, Răspunsul n-are cine să
PĂSĂRI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383763_a_385092]
-
clipei, de timpul trecător. Nevrând să mă zărească, îl rog timid, în gând Să-mi lase clipa vie; în cioburi să n-o spargă, Când noaptea se așterne iar gându-i... visător. Intre pământ și ceruri aș vrea să mai plutesc... Deși sunt ca o stea de-o clipă, căzătoare, In zbor spre neființă, Timpule, te rog, Eternități de-o clipă dă-mi voie să trăiesc! Am construit iluzii, crezând că Veșnicia, De mâna voi întinde, îmi va cădea în palmă
LUMI POSTUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383776_a_385105]
-
Uneori, afluenți năzuroși cu preaplinul pasager Te obligă vremelnic să-ți ieși tulburat din vad Clocotește atunci străfundul nămolos, stingher Până-ți aduni apele din nou, trecute ca prin iad. După zile-ntunecate ajungi la liniștea supremă Când îndrăgostiții visători plutesc deasupra ta Știu o noapte ireală, când împodobită cu diademă Luna cobora în ape limpezi, fără pudoare se scălda. Urca apoi din nou pe cer și raza-i magic împletită În ramurile salciei, aplecată peste ape încunună Cu măreție împărătească
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
întunecate și luminoasa energie divină, atrasă de această biserică, a influențat și determinat, atât destinul bisericii, cât și destinele celor implicați. Încleștare care a determinat acea ciudată și dramatică împletire a lor. Or, tocmai această intensă energie divină, care a plutit și plutește deasupra bisericii, începând cu anul 1641 și până în prezent reprezintă strălucitoarea sa AURĂ SPIRITUALĂ protectoare, pe care, de-a lungul veacurilor, mulți au vrut (și vor încă) s-o stingă. Aura CULTURALĂ Acolo, în muzeul din sala gotică
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
luminoasa energie divină, atrasă de această biserică, a influențat și determinat, atât destinul bisericii, cât și destinele celor implicați. Încleștare care a determinat acea ciudată și dramatică împletire a lor. Or, tocmai această intensă energie divină, care a plutit și plutește deasupra bisericii, începând cu anul 1641 și până în prezent reprezintă strălucitoarea sa AURĂ SPIRITUALĂ protectoare, pe care, de-a lungul veacurilor, mulți au vrut (și vor încă) s-o stingă. Aura CULTURALĂ Acolo, în muzeul din sala gotică, am aflat
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
ajută eroii. Faptul că autoarea raportează orice situație, orice caracteristică umană la natură, este deosebit de interesantă. Și aici nu intră neapărat, dimensiunea spirituală, Divinitatea, Creatorul, în mod direct, ci natura creată, fără mijlocitori, natura pur și simplu. Jocul frunzelor care plutesc pe apă, amintește aici de jocurile copilăriei, când, după ploaie, copiii construiau bărcuțe de hârtie sau din frunze și le dădeau drumul la vale, o dată cu șuvoaiele de apă. E un joc tare frumos și orice copil a fost fericit, urmărind
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
când mă întreabă cineva ce mai fac, îi răspund împrumutând (sau plagiind, dacă vreți, că termenul e la modă), cu o mică modificare (a secolelor), cuvintele marelui Om și Român PETRE ȚUȚEA: „Mă simt asemenea unui vultur în zbor, care, plutind cu aripile larg deschise, urinează deasupra secolului al XXI-lea cu un dispreț creștin!” Cu scuzele de rigoare pentru lungimea excursului, îmi închei aici discursul, remarcând faptul că în partea finală a poeziei „Scrisoare către domnul Mihail Bulgakov”, poetul Mircea
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
-Știi când mă simt eu fericită, Gigi? -Când? -Atunci când ne plimbăm seara pe Faleză. Pun capul pe umărul tău, mă agăț de brațul tău și visez...Văd valurile Dunării argintii cum sclipesc printre sălciile cu frunze de aur. Atunci plutesc pe gânduri moi, de mătase și mă simt ca un fulg...ușoară...ușoară... -Prostii! Dunărea nu are valuri de argint.Valurile ei sunt de plumb, vineții, pline de zoaiele Europei. N-ai fost atentă! -N-ai fost atent, tu, prostule! N-
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
ale tale, în solul pe care calc. Pentru că eu calc pe altă rocă nu pe cea pe care ești tu. Acum închide ochii și te voi duce undeva. Acolo vei afla ce se întâmplă cu tine ! Se ridică în aer. Plutea ! Se simțea minunat ! Ar fi râs în hohote, dar de ce să râdă, cu cine să râdă ? Așa a început totul !? Era atât de singur aici. Așa credea el. Dar vocea aceea neplăcut de subțire se făcu prezentă. - Nu - i așa că
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
vârtej, alt ciclu...(vorba vânzătorului savant), alte suflete colorate. Ca niște balonașe de săpun. Cum se mai zvârcoleau! Cum mai săreau în sus! Ca în mașinăria aia de la Loto. Zburau...zburau ca nebunele spre un câmp luminos...Când ajungeau acolo pluteau liniștite...Și în lumina ’ceea puternică, străluceau ca niște curcubee zâmbitoare... Până când se repezea vârtejul în ele, le răsucea, le amețea și le arunca în jos, în hăuri de beznă, unde Marele Întuneric, stăpânul haosului le murdărea cu duhori infecte
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
mă supăr. Strig mereu după ei: --Oameni buni, nu mai alergați, nu vă mai lăsați biciuiți de limbile ceasului! Opriți-vă și priviți în caleidoscopul cu suflete! Să vedeți Vârtejul care vă răsucește, vă amețește și nu vă lasă să plutiți cu sufletul liniștit în câmpul Luminii. Acea Lumină care vă dă culoare și strălucire! Năstase MARIN- Galați, iulie 2007 Referință Bibliografică: CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1385, Anul IV, 16 octombrie 2014. Drepturi de
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
sculă, Se pare că nea Jebe nu venise, A început lansarea mea de vise. Când Pucă ori când Pâcă fluierau, Nici pe Ahoe nu-l mai cunoșteau, Efectul Coandă fiind cam ignorat, Poeții s-au pus pe versificat. Iubita-fee a plutit ușor Deasupra capetelor supergeniilor, Cate fumau în draci ți beau la fel, Era cred mâna lui Mefistofel. Pălăvrăgeala fără rost s-a întrerupt, Nenorociții îndeajuns au supt, Afară, strigă șeful-pompier, Ziceai că este însuși Robespierre. Iubita mea plutea mereu mai
CĂDEREA BABILONULUI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383806_a_385135]
-
Iubita-fee a plutit ușor Deasupra capetelor supergeniilor, Cate fumau în draci ți beau la fel, Era cred mâna lui Mefistofel. Pălăvrăgeala fără rost s-a întrerupt, Nenorociții îndeajuns au supt, Afară, strigă șeful-pompier, Ziceai că este însuși Robespierre. Iubita mea plutea mereu mai sus și m-am trezit de vorbă cu Iisus. Nu știu cum s-a terminat Seara aceea de Shabat, Rele timpuri am ales De ghicit și de cules, Valurile aduc lent Spumă grea de detergent, Doar epavele mai gem În
CĂDEREA BABILONULUI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383806_a_385135]
-
în timp ce-n pacea codrului Madona Își lăcrimează ochii . Templul din Altona Era pustiu, totul era normal, Copiii se făceau, creșteau, Doar violina-și continua cântarea, O tânguire care tulbură și marea, Ea era blondă, ochii verzi-albaștri, Bijuterie pentru călătoru-n aștri, Pluteam cu ea, cer și pământ, totuna, Era lumina, eu eram furtuna. BMM Domnul Smithson Trezit la miezul nopții, domnul Smithson Își căută ciorapii, mâna sa dădu peste altă mână Care răspunse cu o strângere caldă, Se miră oarecum, vecinul nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
și foc, în timp ce-n pacea codrului Madonaîși lăcrimează ochii . Templul din AltonaEra pustiu, totul era normal,Copiii se făceau, creșteau,Doar violina-și continua cântarea,O tânguire care tulbură și marea,Ea era blondă, ochii verzi-albaștri,Bijuterie pentru călătoru-n aștri, Pluteam cu ea, cer și pământ, totuna, Era lumina, eu eram furtuna.BMMDomnul SmithsonTrezit la miezul nopții, domnul Smithsonîși căută ciorapii, mâna sa dădu peste altă mânăCare răspunse cu o strângere caldă,Se miră oarecum, vecinul nu obișnuia să vină noapte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
Înot pe spate, voios, O durere din adânc, ... Din care adânc? Nu suntem oare, frunze Sau trestii gânditoare? Adânc este doar Oceanul, Spun, „quia absurdum est” , Un protest, dar ce folos? Mă apropii de mal, Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul. Citește mai mult Noah 7Numărat, judecat, pedepsit,Înot pe spate, voios,O durere din adânc, ...Din care adânc? Nu suntem oare, frunzeSau trestii gânditoare?Adânc este doar Oceanul,Spun, „quia absurdum est” ,Un protest, dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
pedepsit,Înot pe spate, voios,O durere din adânc, ...Din care adânc? Nu suntem oare, frunzeSau trestii gânditoare?Adânc este doar Oceanul,Spun, „quia absurdum est” ,Un protest, dar ce folos?Mă apropii de mal,Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul.... XIII. NOAH 6, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Noah 6 Înainte râurile erau femei, iar marea era bărbatul iubit, acum lucrurile s-au inversat. Aparent nu s-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]