793 matches
-
întîlni în călătoriile sale se aseamănă toate în mod straniu. Insulele din prima și a cincea călătorie sînt descrise după același model: (5) [...] și ajunserăm, călăuziți de ursită, la o insulă tare frumoasă, plină de copaci mari, cu belșug de poame, bogată în flori, răsunînd de cîntece de păsări, udată de ape limpezi [...]. Debarcarăm îndată și ne duserăm să sorbim aerul curat din pajiștile adumbrite de copaci prin care se zbenguiau păsărelele [...]. Mă dusei să mă așez lîngă un izvor de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
funcționeze și să dea rezultatele scontate de către toți cei implicați. Beneficiile nu sunt evidente numai în primii ani de școală, ci sunt semnificative indiferent de vârstă sau an de studiu. IV. TIPOLOGII DE PĂRINȚI ȘI COPII „Copiii după părinți ca poamele după pom.” ăproverb românesc) Influențele sistemului familial asupra procesului de formare a copilului sunt hotărâtoare. Specialiștii în acest domeniu precizează că relația părinți copii deține un rol deosebit în fixarea deprinderilor comportamentale, dar și în asigurarea condițiilor psihologice normale. Relația
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Erau până acolo vreo zece kilometri, pe care i-am parcurs în vreo două ore. Mama lui Costică ne-a primit cu brațele deschise. - Hei, copiii, deocamdată, ca să vă odihniți după drum, intrați în vie și poposiți sub butuci. Mâncați poamă câtă doriți. Costică, arată colegilor tăi unde-s strugurii tămâioși! a zis doamna Mavropol. Am intrat în vie. Era tare îngrijită, nu vedeam pic de buruieni, toate corzile erau legate pe araci și strugurii, mari și rubinii de copți ce
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de struguri. Mi se lipeau degetele de la dulceața lor. Apoi Costică ne-a dus la un nuc din mijlocul viei și am desfăcut și mâncat nuci verzi. Din când în când, băgam în gură și câte o bobiță două de poamă. Când ne-am săturat, am adormit la umbra deasă a bătrânului nuc. Mai târziu, cred că era după amiază, mama lui Costică ne-a chemat la masă. Nu pot să uit: ne-a dat mămăligă cu brânză de oi de la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mai strălucesc stelele! O să-l roage pe naș Dinu, domnia sa stolnicul, să-l învețe să citească în stele. Nu, nu, că este păcat, acum trebuie să mă păzesc. Doamne, ajută mă, nici cu gândul să nu greșesc... În rai sunt poame de tot felul, și rodii, și roșcove... Iisuse Hristoase, ajută-mă să nu greșesc. Nici cu gândul... Lacrimi mari scăldau fața copilului, se uită în jur, zâmbi fericit, nimeni nu-l vedea, acum toți se uitau la neica Ștefan cum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
destul de mare Ca să pot să-nvăț măcar, De pe carte, o urare Și nu sunt destul de mare Ca să-ți dau un dar. Dar îți dau o sărutare Ici, pe obrăjor Și pe mâna asta care MAMA De Grigore Vieru Floricică, dulce poamă, Toată lumea are mamă. Melcul, iedul, ursulică, Puiul cel de rândunică. Fuge noaptea și dispare, La tot puiul bine-i pare Că din nou e dimineață Și-și vede mama la față. MAMEI De E. Dragoș Mamă, ești pe lume Tot
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
vecine; în nici o țară nu se făcuse atâtea încercări, cu așa puține mijloace, pentru a-i împiedica venirea sau cel puțin pentru a-i micșora puterea... Nu s-a cruțat nici o măsură igienică; toate măsurile de pază au fost întrebuințate; poamele, peștele fură oprite în piață; supravegherea pentru celelalte obiecte de hrană fu îndoită. Epidemia se arată la granița dinspre Moldova în 22 mai [st.v.] 1831, în Capitală se ivi la 22 iunie [st.v.] ..."83. Medicii însărcinați cu combaterea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
orașele și satele unde se va manifesta boala, locuitorii "de clasa de jos" și alții cu "viață neregulată" să fie evacuați "pe la osebite locuri", ce într-adins se vor hotărî pentru acest sfîrșit". De asemenea, "vînzarea zarzavaturilor celor stătute, a poamelor celor necoapte ce au început a se vinde și a șerbeturilor ce se vând pe drum și a bragii cu ghiață să se poprească cu totul... în tot cuprinsul județului, fiind foarte vătămătoare". Era oprită și vânzarea racilor de orice
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
satele vecine au venit în oraș din cauza acestei procesiuni. Dar, în urma aglomerației excesive de oameni, epidemia a început din nou să se întindă și a durat încă peste o lună. " Privitor la rolul alimentelor, m-am convins îndeajuns că consumarea poamelor crude, mai ales din familia cucurbitaceelor (cantalupi și pepeni, castraveți etc.) și strugurilor, în primul rând a semințelor de porumb pe jumătate coapte, care conțin mai mult zahăr decât amidon, predispune enorm la holeră. Mereu, când administrația locală, în urma situației
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe jumătate coapte, care conțin mai mult zahăr decât amidon, predispune enorm la holeră. Mereu, când administrația locală, în urma situației politice confuze de atunci, nu era în stare să obțină respectarea strictă a interzicerii de a aduce felurile dăunătoare de poame în oraș, a urmat o nouă înăsprire a epidemiei. " Dar nu numai factorul "calitate", ci și factorul "cantitate" a avut o mare influență asupra holerei. Fiecare abuz de consum a determinat adesea urmări grave atât pentru indivizi, cât și pentru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
barieri [ale orașului], la deosebite locuri ferite". Proprietarii erau obligați să-și curețe casele prin spoire, aerisire și scurgerea apelor stătătoare din curți. S-a recomandat oprirea vânzării cărnii sărate (pastramă, cârnați și pește sărat), asemeni și a zarzavaturilor stătute, poamelor necoapte sau putrede, porumbului fiert sau copt; în cazul agravării epidemiei, să fie oprită orice vânzare de fructe. Urmau apoi "băgările de seamă", cuprinzând mai multe dispoziții: pentru supravegherea măsurilor preconizate, doctorii "văpselelor" Capitalei trebuiau să facă inspecții de două
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
după o muncă grea, când omul era asudat, iar el nu trebuia să se depărteze prea mult de traiul cu care era obișnuit; b) individul urma să consume hrană ușoară, măsurată, cu pâine bine coaptă, nu caldă, eliminând pepenii verzi, poamele necoapte, fasolea, mazărea, lintea, mânătărcile uscate, laptele stricat sau acru, peștele sărat sau stricat, racii, carnea grasă de mascur, ferindu-se de tulburări digestive cu alimente sau băutură; c) a se evita oboseala prea mare; d) a nu se lua
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de seamă trimisă Ministerului de Interne, prefectul recapitula dispozițiile pe care le dăduse: "Am pus serioasă obligațiune poliției, invitând și de d. Primare ca, în aceeași zi, să îngrijească de curățirea tuturor stradelor, piețelor și curților particulare, să poprească vânzarea poamelor și a legumelor vătămătoare, să sechestreze familiile în care s-a declarat holera și să înființeze spitalul holeric comunal, să se avizeze la darea medicamentelor gratis pentru locuitorii săraci, să se îngroape în pământ digerările [excrețiile fecaloide ale] bolnavului... Și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nimeni să știe, fără ca nimeni să afle. țața Tinca stătea la masă cu badea Vasile. Mămăliga era cladă, aburii se înălțau ca rugăciunile spre cer, iar în străchinile smălțuite, pomana porcului era rumenă și răcorită de varza murată, rozalie ca poama văratecă. Bătrânii își făcuseră o cruce își înfipseră degetele în bucatele de frupt. Mecanic, Andrei le urma gesturile, bucuros că acum știe pe dianfară “Steaua sus răsare”. - Pocăitul!! - Pe el!! - Nu-l lăsați să scape. Cu bulgări, faceți bulgări, să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
lănguros. Apoi fug să-mpopuleze verdea noapte dumbrăvană Și vorbind mărgăritare culeg flori în a lor goană. Dintr-o tuf-ivește Satyr capu-i chel, barba-i de țap, Lungi urechi și gura-i strâmbă, cîrnu-i nas. - De sus își stoarce Lacom poamă neagră-n gură - pituliș prin tufe-o-ntoarce, Se strâmbă de râs și-n fugă se dă vesel peste cap. Albe trec în bolta neagră prin a trestiei verdeață. De o cracă pe-ape-ntinsă una-și spînzur-a ei brațe, Mișcă-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și în muri de frunzi lucinde, și în scări de flori pendente Și în poduri legănate de zefire somnolente - Dintr-un arbore într-altul edera trece măreț. Spânzură din ramuri nalte vițele cele de vie, Struguri vineți și cu brumă, poamă albă aurie, Și albine roitoare luminoasă miere sug; Caii lunei albi ca neaua storc cu gura must din struguri Și la vinul ce-i îmbată pasc mirositorii ruguri Și în sara cea eternă veseli nechezând ei fug. {EminescuOpIV 133} Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Adică livezi, crame cu toate cele trebuitoare pentru a face un vin de soi, pivnițe... Atunci ar trebui să ne revedem așa cam pe la un început de săptămână. Ei, ce zici? Vorba ceea: „Lungește, Doamne, boala pân’ s-o coace poama!” Nici vorbă. Asta ar însemna să nu terminăm treaba nici la Calendele grecești. Păi ce era să zic și eu la spusa ta? Auzi vorbă: „Cam pe la un început de săptămână”. Să nu crezi că nu ai dreptate, vere. Am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
am cam uitat pentru ce ne-am adunat, vere. Nici vorbă Ai și dovada? Cum să nu? Scoate-o la vedere! Tocmai mă gândeam la acei oameni din umbra istoriei care foloseau strugurii viței de vie sălbatică - ca și alte poame lăsate de Cel de Sus - doar ca aliment „încă din prima parte a preistoriei, adică din epoca pietrei cioplite” - după cum găsim scris în cartea „Podgorii ieșene” despre care am vorbit. Și nici nu bănuiau ce minuni ascund acele bobițe îngrămădite
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
rândul cărora intră și “patru pogoane și trei hirte la Copou” precum și “2 poloboace vin ot Copou în pivniță la mănăstire”. Întreabă-mă cine nu avea vii în Copou, dragă ieșene. Nu te întreb, fiindcă multă lume se îndulcea cu “poama” și vinul din Copou. Dintr-un zapis al lui “Sămion Gînga seimăn agiesc” aflăm că acesta a vândut patru pogoane de vie din Copou pe Valea Ursului lui “Toader Vîrnav trei vistiernic”. Iată că Alexandru Ioan Mavrocordat voievod cumpără la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
îndepărtate genuri sunt substanță, viețuitoriu. 2-a. Concepturile întocmai potrivite sunt cari au tot o sferă, pentru exemplu: om și mamifer biped sunt întocmai potrivite. 3-a. Subordinate concepturi sunt: din care unul se cuprinde sub sfera celuilalt, pentru ex.: poama și mărul sunt concepturi subordinate; iară concepturile coordinate sunt cari laolaltă luate hotărăsc cîtățimea cea din afară sau cea din lăuntru a vreunui obiect, p[entru] exemplu: logica și metafizica sunt concepturi coordinate a filozofiei teoretice. Din acestea urmează: 1
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lupta, l-au desfătat și orașele. Atunci a văzut orașe frumoase și necunoscute, care nu erau ca ale țării lui, chiar dacă erau mai mici. Orașele acelea străine în care a intrat aveau mult aur și argint, aveau cărnuri dulci și poame răcoritoare, aveau printre sclave dansatoare mlădioase și cântărețe gingașe și multe alte lucruri și făpturi care se aflau și în țara lui. Dar în orașele străine toate acestea se puteau prăda. Totuși nu-l încînta numai prădăciunea. Oamenii erau pretutindeni
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
picioare: - Ce arme au? Auta, tu ai văzut armele lor? - N-au arme, Mai-Baka. Nu le trebuie arme: sunt oameni pașnici. Mai-Baka îl privi neîncrezător și mirat: - Dar cu ce se apără? Cum vînează? - Nu vânează... mănâncă numai... legume și poame. De apărare n-au nevoie: sunt blajini, nimeni nu le face nimic. Mai-Baka se mai gândi un răstimp, apoi spuse: - Atunci sunt vrăjitori! - Da, un fel de vrăjitori dacă vrei să le spui așa, dar nu vrăjitori ca Tela, ci
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
muți. Numai unul spuse: - Slăvite, avem un slujitor care a văzut începutul nenorocirii și știe să povestească frumos. - Aduceți-l! În scurtă vreme, o barcă se duse și se întoarse cu acel slujitor. Pe o masă dintre jilțuri se aflau poame și vinuri, carne fragedă de păsări fripte pe jăratic, turte de grâu cu miere... Preoții se desfătau cu acestea, iar slujitorul adus se așeză pe punte cu picioarele îndoite sub el și începu să povestească: - Am văzut o stea căzută
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Nui așa. S o grămade oameni pe carei știu pacolo sau care vin să vorbească despre ciau mai făcuprin cluburi șalte chesti dastea. — Deci cât de des vine să te vadă băiatu ăsta? — Poate o dată la două săptămâni... depinde. Io poamă ca curu de dură. — Șa fost la Jammy Joe’s În noaptea crimei domnului Wurie? — Nuștu... uite, ies aproapen fiecare seară. Nu mănteresează cinei pacolo și cine nu. — Ai o viață socială bogată. Probabil te plătesc binen florăria aia. — Astai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și Edineț. Repere istorice 1777 Drochia a fost pentru prima dată menționată în cronicile anului. 1830 era o așezare de 25 de familii. 1847 potrivit documentelor oficiale, în acest an s-a construit prima întreprindere de prelucrare a strugurilor de poamă. 1875 au fost construite 2 mori. 1889 o gară construită în acest an, odată cu înființarea căii ferate Bălți Ocnița, a deschis noi legături spre lume și creștere industrială a orașului. în anul 1922, în cadrul reformei agrare din Basarabia, 43 de
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]