1,541 matches
-
A și reunit prin crezul urii o Comuniune, Ce-și dovedi credința puterii din unire, Știind a stopa acum orice comenduire, De n-ar ține cont de voința-I Supremă, Și cam ipocrit prin lumi își plimbă trena, Chiar ne-Poanta reuși ' Ursul să trezească, Când Binele-n țară nu poate să dospească... Imagine de Surducan Ileana Referință Bibliografică: reușind Ursul să trezească... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1422, Anul IV, 22 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
REUŞIND URSUL SĂ TREZEASCĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372046_a_373375]
-
o confesiune a naratorului care reconstruiește imagini plastice, în stilul consacrat al punerii în realitate. Cartea cuprinde 46 de tablete și o Postfață ce cuprinde un mic interviu acordat de autoare ,în 1980, ziaristului Valer Ghioreanu. Despre autoare regretatul Petru Poantă scria:”Prof.Doina Mărghitaș este o folcloristă pasionată. Trebuie să remarcăm, mai întâi valoarea cântecelor( ... ) și includerea, în volum, a câtorva creații de autor, care dincolo de ritmica aparte, reprezintă același tezaur popular,“ iar Ion Arcaș preciza:”Scrisul documentat și frumos
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
atâtea poezii cântând FEMEIA, adică visul cel frumos al oamenilor dintotdeauna. Sclipirea talentului, aici, este VISUL. Numărul 3 are epigrame să ajungă la toată lumea! Poate pentru că am considerat că „producătorii” de la ALPI Iași, sau din lume, se adresează cu o poantă care să înveselească pe toți. Eu cred că românii din țară sunt mai necăjiți, mai săraci, mai impozitați decât oricare alții. Măria sa IMPOZITUL e la mare apreciere pentru guvernanți.. Răsplata creatorilor?, epigrame, epigrame și alte texte umoristice. Dar și de
MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC VICTORIE ÎN LUPTA DE PROMOVARE A CULTURII ŞI A LIMBII ROMÂNE! de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344795_a_346124]
-
E bine că am scăpat la ștevie și urzici! ÎNCEPUTUL SFÂRȘITULUI!?! Meciul scoabitaților, fază terminală! Nu înțelegeam rezervă lui Ponta, când era întrebat de nominalizarea noilor procurori. Demisul a scos, a câtă oară, arma secretă. ORDA. Acum, pisicul merge pe poante! Tata-socru sare și el! Clamează interesul național sau interesul personal în joc!?! Jenant! Tipic românesc. Momentul declanșator al neîncrederii a fost la emisiunea jurnalistei Oprah de Pitești, care l-a ținut în corzi de credeam că o să explodeze. Ce nu
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+13 !): 100 de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345756_a_347085]
-
ingineri etc., au pus bazele unei adevărate școli de epigramă, (această specie a poeziei lirice, de proporții reduse, de regulă un catren, care satirizează elementele negative ale unui om, sau a unei situații și care se termină printr-o inteligentă poantă ironică), înființând Cenaclul “Satiricon “. În literatura universală s-au evidențiat epigramiști ca Simonide, în Grecia, Voltaire, în Franța, Lessing în Germania, Pușkin în Rusia, iar în România s-au afirmat în domeniul epigramistic George Ranetti, George Topârceanu, Cincinat Pavelescu, Radu
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
Londra, scria epigrame ( “Epigrams “), mult mai târziu a fost tipărită cartea, la 1633. Cuvântul epigramă venind din francezul epigramme și latinescul epigramma, inițial înseamnă epi-deasupra și gramma inscripție, cuvânt care în final a luat sensul unei epici scurte cu o poantă la sfârșit. Această specie, (chiar dacă vine din Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii, fiind o mișcare ideologică și culturală când și prin epigrame se încerca, folosind abilitățile cognitive, de a scăpa de tutela auto-indusă atunci când cauza sa nu rezidă în absența
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
ține de ascuțime și de arta ingeniozității, având o structură binară ce-i conferă simetrie și opoziție între argument și contrargument, structură care naște o tensiune numită Ťepigramaticăť (mecanism epigramatic), descărcându-se printr-o Ťscânteieť surpriză ce poartă numele de poantă. Dar epigramă nu înseamnă doar catren, prozodie perfectă și poantă. Dacă poanta nu e motivată,pregătită ingenios de primele două-trei versuri, lipsește acea așteptare care intensifică surpriza din final,” scria Elis Râpeanu, doctor în epigramă. Subliniem afirmațiile unor istorici literari
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
binară ce-i conferă simetrie și opoziție între argument și contrargument, structură care naște o tensiune numită Ťepigramaticăť (mecanism epigramatic), descărcându-se printr-o Ťscânteieť surpriză ce poartă numele de poantă. Dar epigramă nu înseamnă doar catren, prozodie perfectă și poantă. Dacă poanta nu e motivată,pregătită ingenios de primele două-trei versuri, lipsește acea așteptare care intensifică surpriza din final,” scria Elis Râpeanu, doctor în epigramă. Subliniem afirmațiile unor istorici literari care stipulează în lucrări de anvergură, apărute în presa europeană
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
-i conferă simetrie și opoziție între argument și contrargument, structură care naște o tensiune numită Ťepigramaticăť (mecanism epigramatic), descărcându-se printr-o Ťscânteieť surpriză ce poartă numele de poantă. Dar epigramă nu înseamnă doar catren, prozodie perfectă și poantă. Dacă poanta nu e motivată,pregătită ingenios de primele două-trei versuri, lipsește acea așteptare care intensifică surpriza din final,” scria Elis Râpeanu, doctor în epigramă. Subliniem afirmațiile unor istorici literari care stipulează în lucrări de anvergură, apărute în presa europeană, faptul că
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
cunoștințele sale de spaniolă deveniseră deja atît de vaste încît orice hispanist cu veleități de traducător literar ar fi avut temeiuri serioase de invidie. Eugen Dorcescu, știm cu toții, este certat cu tot ceea ce înseamnă inautenticitate, lipsă de profunzime, joc gratuit, „poantă” anodină: ceea ce caută el în poezie este dovada unei anevoioase purificări interioare la capătul căreia se poate primi - sau nu - darul cuvîntului poetic revelator. Este firesc, în acest caz, ca afinitățile sale să se îndrepte spre acei poeți în care
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
un exemplu: în timp ce eu mi-am scris spiciul, soția a făcut curățenie, a făcut mâncare, a fost de două ori cu cățelul la plimbare și și-a scris și ea spiciul”. Ore în șir au curs valuri de glume și poante aplaudate la scenă deschisă. Multe jocuri organizate ne-au întreținut veselia toată noaptea. Plecând acasă cu florile de pe masă, așa cum este un alt obicei aici, am dus cu noi frumoase amintiri ale nunților canadienene. Elenă BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 24
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
Intr-o zi mi-a venit ideea de a strânge un număr de povestiri, tablete, schițe pe care le-am scris în ultimele decenii și să le micșorez. De la scurte la foarte scurte. Fiecare să rămână cu câteva rânduri, inclusiv poanta finală. ...Intâmplări spuse cu reducere de vorbe... Și iată, a venit o zi când implinesc un număr rotund de ani. Mi-am spus: „Eu nu-mi fac nici un cadou?! Ba da, aleg 50 de miniaturi și scot o carte de
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
de trombon și tobe afroasiatice, vuvuzelele de la antene cântă melodia pe care au învățat-o la grădiniță: ia mai cântă lăutare, jos cutare, sus cutare, apoi moluri, bazare, piețe, gospodine, miros de mici, alegeri, deputați, gogoșari, varză, prazul oltenes, ponta, poante, la i.c.r. se joacă filmul radiatorul, lumea e simplă, are pistoalele încărcate cu ură, frânghiile săpunite, cuțitele ascuțite cu vârfurile îndreptate spre amanții înșelați, așteaptă pe la colțuri numărătoarea inversă din apocalipsă, trăind, iubind, refuzând, pierzând, rătăcind, votând, e
SONET FĂRĂ RIMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346421_a_347750]
-
chiar și unul în brațele celuilalt. De peisajul de afară, nu se sinchisea nimeni, nu aveau timp preocupați de propriile lor gânduri, de căldură, de înghesuială, dar să mai și admire pe unde trecea trenul în mare viteză. Cu câteva poante și bancuri spuse mai mult din plictiseală de câțiva băieți, ajunseră într-un sfârsit la Costinesti. Căldura și oboseala călătoriei așternuse pe fețele lor o resemnare și o toropeală grea. După ce s-a terminat cu cazarea într-un pavilion rezervat
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
o deschidere de a trimite tineri la lectorate, ca noi aveam multe lectorate în străinătate. Ideea a fost să ia contact cu lumea științifică, alta decât la noi și mai ales tinerii că cei bătrâni trecuseră” . Pentru studentul echinoxist Petru Poanta, rectorul Daicoviciu a fost „Nasul” revistei, dar Păscu a preluat în primăvara anului 1969 proiectul de aprobare și editare a publicației din partea rectoratului fără probleme. Ștefan Păscu a trimis în vara lui 1969 o parte din redacția Echinox, ca o
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
din piesele lui Caragiale au trăsături negative, în diferite proporții, iar singurele caractere pozitive sunt copii lui Firicel. Trăsăturile negative ale prin- cipalelor personaje sunt evidențiate prin talentul remarcabil al interpreților, cât și a întregei echipe implicat în acest serial. Poanta eseului este impactul serialului asupra publicului. Canalul ProTV a prezentat periodic rating-ul audienței, din care reiese ocuparea unui prim loc. DAR, partea interesantă este aparenta respingere/indiferență din partea publicu- lui. Puteți face o experiență personală, așa cum am facut și
RA DU OLINESCU de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377785_a_379114]
-
Acasa > Poeme > Devotament > HOȚ DE FLORI Autor: Shanti Nilaya Publicat în: Ediția nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului E calea mea-ngustă ca o funie; joc... Și-i foc înainte, înapoi este foc Să pun pas pe poante? iluzia mă-nvinge Când strig și te strig, ahh, Iubire, mă frige! Un braț, o răcoare și altfel aș vrea Să merg azi, s-alerg...îmi e sete, aș bea... Mă uit și nu-i altul pe drum -fir îngust-
HOȚ DE FLORI de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376682_a_378011]
-
aceste meleagfuei. Sufixul -ete se găsește mai mult în Oltenia: brabete, ciuculete, juvete, gorobete... Lui M arin Preda i s-a părut că acest nume sună bine. De altfel când se zice: Ești un Moromete! Adică un sucit, pus pe poante, ascuns sufletește, dar cu mâncărici pe limbă. De fapt, luând exemplul lui Caragiale, pentru care a avut un mare respect, editându-i și opera la Cartea Românească, Marin Preda a dat nume sonore personajelor sale, asemenea dramaturgului. Ilie Moromete face
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
departe de toate ocările nevestei. Bătrânelul se trezește în sfârșit și pentru o perioadă nu se aude decât glasul ruginit al roților de tren. Doar țaca-paca și atât ! „ Cine face țaca-paca? m-a întrebat odată un elev ce auzise o poantă seacă de la taică-său. M-am prefăcut că nu știu să-i răspund ,să nu-i știrbesc din bucuria faptului c-a spus o glumă foarte bună. Păi știți că roata e un cerc.Și cercul are arie, PI-R pătrat
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
Mărturisire N-am aripi zborul să-ți adun sub ele, Nici coaste să te pot cuprinde câtă ești: Iubire, spirit liber, flori și stele Și tot o dată carte cu povești! N-am brațele destul de lungi s-ajungă, Să-nlănțuie pe poante dansul tău, O roată ce învârte sentimente, încă, În crezul sfânt lăsat de Dumnezeu. Nici pasul nu mi-e, știi tu, prea ușor Privesc la tine și mă-mpotmolesc, Cu tot ce sunt, mă-nalț și mă cobor, Și după
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
mai mult MărturisireN-am aripi zborul să-ți adun sub ele,Nici coaste să te pot cuprinde câtă ești:Iubire, spirit liber, flori și steleși tot o dată carte cu povești! N-am brațele destul de lungi s-ajungă,Să-nlănțuie pe poante dansul tău,O roată ce învârte sentimente, încă,În crezul sfânt lăsat de Dumnezeu.Nici pasul nu mi-e, știi tu, prea ușorPrivesc la tine și mă-mpotmolesc,Cu tot ce sunt, mă-nalț și mă cobor,Și după tine
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
amare. Mă refer strict la români. La cei din țara în care ne-am îngropat părinții și ne creștem copii și nepoții. Suntem la capătul unor dezbateri care n-au fost dezbateri. Dintre un albanez care și când respira făcea poante și un fost profesor parcă prins la copiat. Nu am perceput dacă sunt politicieni sau evadați de la balamuc. Pe peretele meu virtual, ca o dovadă de violență și prostie, tot felul de agramați, semidocți, vuvuzele ale galeriilor, pensionari visându-se
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
scrieri și interviuri, a avut în Biblioteca orașului și în școală și dascălii ei „a doua casă”. A urmat studii universitare și de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cadru propice pentru afirmarea pe tărâm literar. Are o fiică, Laura Poantă, la rândul ei o personalitate distinctă în Clujul de azi: medic, traducătoare, grafician, membră a Uniunii Scriitorilor din România, autoare a peste 15 studii de specialitate în cardiologie, medicină internă și semiologie. În prezent, doamna Irina Petraș este cea mai
IRINA PETRAȘ ESTE CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371723_a_373052]
-
Ioan Sârbu, director al Casei de Cultură „Ilarion Cocișiu”, prof. Horia Silivestru, consilier, care a acordat diploma de onoare, prof. Paul Hârțoagă, consilier), sora doamnei Irina Petraș, doamna profesor Varga și domnul profesor Varga, prieteni buni ai autoarei, fiica Laura Poantă, profesori și elevi participanți la Festivitatea de premiere a Concursului Regional „Odă primăverii” ediția 2017. O surpriză foarte plăcută a fost prezența la eveniment a doamnei profesor Ionela-Silvia Nușfelean, împreună cu patru eleve laureate ale concursului nostru, de la Palatul Copiilor Bistrița
IRINA PETRAȘ ESTE CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371723_a_373052]
-
Ce nu mai poți, bă tete? Trebuie să poți, că n-are cine! Bă, nu mai pot! Și... dacă mor? Lasă gluma, tete, că n-avem timp! Cu gura plină l-a luat și Gica: O luași de dimineață cu poantele, tete, parcă noi avem timp să te-ascultăm! Trebuie să te descurci, că...cine altul? Scoală puturosul ăla de băiat și apucați-vă imediat de treabă. Când ne-ntoarcem, să nu văd casa pe dos și orătăniile moarte de foame
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]