2,904 matches
-
autohtone, romanice, cu care slavii au intrat în contact și au coabitat un timp. Cele mai importante obiective în care au fost descoperite vestigii slave, din secolele VI-VII, sunt concentrate în regiunile estși sud-carpatice mai ales în zonele de podișuri și câmpii împădurite. S-au făcut descoperiri la Hliboca și Socol-Cernăuți (Bucovina), la Rașcov-Hotin, Hucea-Bălți, Dănceni și Hansca-Chișinău (Basarabia), Botoșana II (jud. Suceava), Cucorăni (jud. Botoșani), Davideni II (jud. Neamț), Crucea lui Ferenț (jud. Iași), Dodești (jud. Vaslui), Coroteni (jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
izvoare istorice: cronica ungară a Notarului anonim (Anonymus) și cronica rusă a lui Nestor. După cronica lui Anonymus, în stânga Tisei, existau unele ducate (voievodate): voievodatul lui Menumorut, între Someș și Mureș, cu centrul la Biharea, cel condus de Gelu, din Podișul Transilvaniei, la sud de Someș, și cel din Banat, între Mureș și Dunăre, condus de Glad. Toate aceste formațiuni statale sunt supuse rând pe rând de unguri. Menumorut, aflat în reședința sa, răspunde ungurilor lui Arpad, cu o "inimă bulgărească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în sudul Dunării, în urma prăbușirii limesului danubian, în 602, slavii s-au stabilit în regiunea balcanică. Dar o parte însemnată a slavilor au rămas în nordul Dunării, în timp ce din sud și din est o parte a lor au pătruns în podișul Transilvaniei, intrând în contact cu comunitățile romanice. Încă de la constituirea primelor așezări slave în Dacia, ele au stabilit legături cu elementele autohtone, ce se vor intensifica și se vor transforma într-o veritabilă conviețuirela nord de Dunăre, ea avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mică. În Grecia, regrecizarea s-a făcut din orașele mai mari de pe coasta de răsărit spre interior și apus. În Dacia, reromanizarea s-a înfățișat ca o coborâre din cununa de munți spre interiorul Transilvaniei și, apoi, spre câmpiile și podișurile care înconjoară cetatea muntoasă a Daciei. La venirea ungurilor, românii erau coborâți în văile Transilvaniei și erau, de pe atunci, numeroși (majoritari), căci Anonymus îi amintește întâi pe români".37 Pe de altă parte, procesul de asimilare a slavilor nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
arheologică, sub forma unor concentrări masive de populație. Pe teritoriul locuit de români au fost identificate numeroase așezări omenești, peste 2000 de așezări și necropole (cimitire), răspândite pe întreaga suprafață a țării, sub formă de concentrări demografice, aflate la câmpie, podiș și regiunea subcarpatică. Așezările corespundeau unor uniuni teritoriale, având ca unitate de bază satul (obștea), unde se desfășura viața economică și se defineau deja structurile sociale și politice. Este vorba despre așezări rurale fortificate sau deschise, cetăți, complexe monastice, așezări
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe cursul inferior al Jijiei și pe Bahlui și Prut, în județul Iași, întinsă pe o suprafață cu diametrul de 50 km, iar în partea ei de nord-vest, până la Siret, se afla o grupare de numai zece așezări. În sudul Podișului Central Moldovenesc, între Prut și Bârlad, cuprinzând sudul județului Vaslui (Tutova) și nordul județului Galați (Covurlui), se afla o grupare teritorială cu mare densitate de locuire, alcătuită din 40-50 de așezări. Între cele două mari concentrări demografice, situate în zona
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o aglomerare de așezări, distribuite de-a lungul Văii Carasu, între Cernavodă și Constanța. Apoi, grupări (aglomerări) de sate și orașe (cetăți) pe malul drept al Dunării și pe țărmul Mării, între Tomis și regiunea Cadrilaterului (sudul provinciei). În platoul (podișul) dobrogean, aflat în partea de mijloc a regiunii, așezările sunt mai rare în perioada aceasta. Pe teritoriul Munteniei, între Dunăre și Olt, situația demografică este asemănătoare cu cea din Moldova: întâlnim mari concentrări alcătuite din zeci de așezări, alături de mici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au mai dat și alte lupte, la cetățile de la Dăbâca, Cluj-Mănăștur și Morești s-au constatat, în urma investigațiilor arheologice, distrugeri, cauzate de atacurile repetate ale ungurilor și pecenegilor, de la începutul secolului al X-lea. Țara lui Gelu, situată în podișul Transilvaniei, corespunde constatărilor arheologice: o grupare politică teritorială alcătuită din 20 de așezări, aflate între Someș și Mureș.20 Cronica lui Anonymus, datată secolul XII, și cronicile maghiare ulterioare, din secolul al XIV-lea, amintesc despre existența în Transilvania, la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Oașului, Țara Hațegului, Țara Făgărașului, Țara Loviștei, Țara Bârsei, Țara Vrancei, Vlașca. Asemenea formațiuni prestatale, fixate teritorial, dar cu granițe elastice, erau prezente în perioada aceasta pretutindeni, la deal și munte, în depresiuni și pe cursul apelor, în zonele de podiș și de câmpie, în lunca marilor râuri și a Dunării. Cu predilecție, ele acopereau văile apelor. Teritoriul dintre Carpați și Dunăre va cunoaște viitoarele județe medievale, cu denumiri precum Argeș, Gorj, Ialomița, Prahova, ceea ce dovedește că vetrele lor de existență
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
reducerea așezărilor localnicilor din Bărăgan și Bugeac, începând din prima jumătate a secolului al XI-lea, iar în perioada următoare (secolele XII-XIII), acestea au devenit foarte rare deoarece autohtonii, sub presiunea nomazilor, s-au retras în regiunile de deal și podiș, unde se puteau apăra mai lesne.28 Prin pătrunderea turanicilor, apoi a mongolilor, întinse teritorii au fost dezafectate vreme îndelungată agriculturii, iar câmpia Bărăganului și stepa Bugeacului au avut o redusă populație până în epoca modernă. Pe lângă aceasta, populația ce locuia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de sate, în secolul al XIV-lea, apoi valea Sucevei, zona Rădăuților-partea de vest și nord-vest a Moldovei, în schimb, estul și sud-estul (Basarabia, Bugeacul) erau mai puțin locuite. Alte zone populate la est de Carpați erau, în secolele XIII-XIV, Podișul Central Moldovenesc, colinele Tutovei, ținutul Bârladului, iar între Prut și Nistru, zona de la est de Lăpușna, din apropierea Nistrului, împrejurimile Orheiului. Să precizăm că în preajma acestuia (Orheiul) se afla un centru militar, administrativ și politic al Hoardei de Aur. Situația demografică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
procesul de liricizare ce caracterizează acest gen pe întreg spațiul carpato-dunărean”. Un bogat capitol inventariază motivele existente în cântecele funebre din Moldova. În Valea Șomuzului Mare (I-II, 1991), C. realizează o monografie nu doar a spiritualității zonei situate în Podișul Sucevei, ci și a coordonatelor ei etnografice. Investigarea etnografică și folclorică a cincizeci de localități, de-a lungul a mai bine de două decenii, a determinat lărgirea ariei de cercetare, mulți locuitori din zonă fiind urmașii unor băjenari din Transilvania
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
ar fi larga răspândire a viciului opiomaniei în rândul turcilor. Un viciu puternic favorizat de prohibiția religioasă a consumului de alcool (o „abominabilă lucrare a diavolului”, conform Coran, V, 92) și din belșug alimentat de întinsele culturi de mac din podișul Anatoliei (existente și astăzi). Una dintre regiunile Anatoliei se numea chiar Afyon-karahisar. Turcii obișnuiau să numească afionul, tutunul, cafeaua și vinul „cele patru coloane ale cortului voluptății”. „Musulmanii - spune Lazăr Șăineanu - au o mare pasiune” pentru afion, care se bea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în afara satului preț de trei zile, pentru a-și dovedi utilitatea pentru trib, încălcaseră regula singurătății și se întîlniseră acolo unde nu îi mai puteau ajunge conștiința Preotului și privirile indiscrete. Jorlee o apărase pe fată, expunîndu-se atacului creaturilor din podiș. Nu numai că supraviețuiseră, dar băiatul, deși pe vremea aceea era doar un puști plăpând, reușise să spulbere o întreagă familie de policorni. Fusese prima demonstrație a uluitoarei forțe pe care mintea lui o degaja atunci când se afla în preajma fetei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ar fi putut fi lesne observată și de aceea adunaseră cu migală bolovani pe care se cocoțau încercînd astfel să se distribuie semisferic. Privite de sus însă pietrele păreau doar un fenomen natural, obișnuit de altfel pe solul pietros al podișului. Quinții se apropiară și mai mult de ceata de policorni, așteptând momentul potrivit pentru atac. De la locul său, Abatele încerca să își canalizeze întreaga energie mentală spre Kasser. Bătrânul împărat învățase atât de bine supraviețuirea pe Kyrall încît Abatelui i
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
părți decât în propria sa judecată eronată. Mai nou, intervenise comunicarea aceea ciudată a Alaanei, care spunea că undeva pe Kyrall există o conștiință extrem de asemănătoare aceleia a lui Rimio de Vassur, o voință imensă care răzbate de undeva din podiș. Știa că Rim nu mai putea fi în viață, dar apariția unei asemenea conștiințe, despre care Alaana, care vedea mințile umane aidoma lui, spunea că e aproape identică cu aceea a lui Rim, nu putea fi numai o coincidență. Nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Că nu știm nici măcar dacă au reușit. Habar nu avem dacă vreunul a putut să schimbe mintea umană doar prin forța gândului său, modelând creierul celorlalți... Xtyn începu să râdă. - Înseamnă că tu, Arrus, și cu ceilalți patru Făurari din podiș reprezentați expresia ultimă a experimentului acela. - Nu e nimic de râs... - Cum să nu fie! Tonul tânărului se calmă brusc. Iartă-mă! Nu am dorit să te jignesc, dar am sperat... Ei bine, nici eu nu știu ce am sperat să găsesc
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Kyrallul doar pentru el. - Vorbești mereu despre asta, rosti agale Arrus așezîndu-se pe o piatră al cărui luciu arăta că, înaintea lui, acolo trebuie să fi stat sute de alți Făurari. Te-ai gândit vreodată că, dacă ai să cureți podișul de toate animalele acelea, nu vei face decât să pregătești terenul pentru administrația imperială, pentru oricine va fi stăpânind psiacul? Singura morală pe care ne-au lăsat-o primii coloniști a fost aceea că planeta asta ar fi trebuit să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să se așeze. - Stai, nu asta am vrut să spun. Adică exact asta încercam să-ți explic. Cred că există cineva care ne citește gândurile. Nu știu cum o face, dar mă gândesc foarte serios să-i rog pe prietenii mei de pe podiș să-mi dea un veșmânt de-acela de-al lor, care să mă pună la adăpost. Aș vrea să încerci să porți și tu unul. Femeii îi revenise sângele în obraji, dar ochii îi erau umezi și părea gata să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
explorările ei mai lungi, ajunsese într-o peșteră bizară fiindcă detectorul ei de metale semnalase prezența unei structuri masive. Nu se pricepea la nave, dar era evident o fregată spațiala veche, abandonată într-o cavernă săpată în chip artificial sub podiș. Tocmai dădea să o exploreze când în peșteră pătrunseseră doi băștinași. Ea abia dacă avusese timp să se ascundă. Cei doi fuseseră prea preocupați de discuția dintre ei ca să o bage în seamă. Îi atrăsese însă atenția modul în care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
viteză. - Stai să înțeleg, bolborosi Abatele. Îmi spui că ai văzut un bărbat... un băiat, care se mișca aidoma unui quint? Femeia încuviință din cap. - Și era îmbrăcat ca un băștinaș? - Nu numai că era îmbrăcat ca unul din locuitorii podișului, dar sunt sigură că și crescuse acolo. Nici chiar în timpul mișcărilor celor mai bruște mantia lui shu nu a făcut vreo cută inestetică. Numai un kyrallian își poate controla astfel veșmântul. - E tulburător ceea ce-mi spui. Unde e locul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Făurarule, atunci când un om tânăr și întreg ca mine, având de ales între fata asta și babornița care-i stă alături, decide să plece în pustie? Ce fel de bărbat e ăsta? Ai pleca alături de el în luptă, departe, în podiș? Mulțimea izbucni în râs. Încurajat, Xtyn continuă: - Dar nu e momentul să ne veselim acum. Vă rog doar să priviți la semnificația profundă a alegerii noastre. Faptul că astăzi o voi cruța pe Insa, dar și pe Elek, arată că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mamei mele? - Sunt Essen, din tribul Ulanni, și am tot dreptul să distrug arborele ăsta, rosti bărbatul arătând spre trunchiul firav al unui copac negru. Xtin privi mai atent. Copacul era doar închircit, rămăsese mic fiindcă fusese încercat de vânturile podișului, dar trunchiul său arata că e destul de bătrân. Se apropia de vremea rodirii. - Nu are sens. O să luăm noi copacul. Străinul îi privi neîncrezător. - Și ce-o să faceți cu el? - II vom planta în livada noastră. - Îți bați joc de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fi vrut să se apere de o insectă imaginară. - A fost, prietene, a fost. Ăsta e cuvântul. Nu știu să existe vreo lege care să-mi interzică... - Ești pe pământul tribului meu, rosti Xtin pe un ton războinic. - Sunt pe podiș, și aici nimeni nu domnește. Triburile au în posesie doar văile. - Și cine spune asta? se repezi Lonis apropiindu-se de străin. Speriat, Essen, cu un gest fulgerător, scoase de sub mantie trei cuțite pe care le aruncă repede în fața lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu detectară nici cel mai mic semn că de ei s-ar fi putut apropia florile cântătoare. Privi repede cerul, dar nu văzu nici o anomalie care să anunțe atacul iminent al unor lentile... Abia când se uită spre versantul dinspre podiș își dădu seama de ce fuseseră chemați în rand. Coborând în șir poteca povârnită, de ei se apropiau cam o sută de luptători Ulanni. - Ei, acum ce mai ai de zis, viteazule Vartil? Crezi că mai pasă cuiva de vechile învățături
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]