814 matches
-
tinereții. Și e semnificativ că Bacovia reface toate iluziile omului modern, culminând cu ideea că s-ar putea pune în locul iubirii creștine poema roză a iubirii viitoare. Dar el nu pretinde nicăieri că ar fi ajuns să scrie o asemenea poemă, așa cum se vor iluziona noii profeți ai artei moderne. Și, se pare, tocmai prin asta e mai modern decât toți. Marea lui "invenție" în poezia românească (și europeană) e negativul stilistic. Efect a ceea ce am numit "complexul Bacovia"" (ibid., pag
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a românilor intra, în cămășoiul de forță, pe porțile institutului de alienați al doctorului Șuțu". Și a mai plâns și la moartea poetului. După 1900, experimentează râsu-plânsu, țara "plină de umor" începea să fie tot mai tristă. Bacovia scria în poema Amurg de toamnă: "Și gem, și plâng, și râd în hî, în ha...". Autorul Nopții furtunoase gândea "apocaliptic", sub puterea absurdului. Cetatea deveni, în cele din urmă, Tâmpitopole, degradată sub toate aspectele. La Bacovia, apocalipsa e a nevrozelor, a nebuniei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
liricilor. S-ar putea să fie particularitatea cea mai pregnantă a tipului de modernitate cultivat de Vieru" (monografia recenzată, p. 66). Tot la M. Dolgan, Theodor Codreanu găsește inedită comparația "frapantă" pe care o face cu poetul francez Alain Bosquet: "Poema din 1984 a lui Alain Bosquet Unde e pâinea? Seamănă izbitor cu celebrul Formular vierean. Mihail Dolgan crede că e vorba de vădite influențe tacite. Se știe că poezia Formular a avut ecou, la vremea ei, în Franța, Finlanda, Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu în captivitatea "nebuniei" semnat de Theodor Codreanu (Universul, Chișinău, 2011) n-a fost o surpriză. Se poate afirma cu îndreptățire la ora aceasta că, trecând printr-o enormă cantitate de informații, domnia sa și-a dedicat viața cu onestitate autorului poemei Luceafărul. Sunt câteva cărți de referință în eminescologie, începând cu Eminescu Dialectica stilului din 1984, până la această ediție definitivă, care valorizează documentație din Dubla sacrificare a lui Eminescu, în două ediții, și a celor următoare: De ce a fost sacrificat Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cele mai adânci mistere: Se poate ca bolta de sus să se spargă,/ Să cadă nimicul cu noaptea lui largă,/ Să văd cerul negru că lumile-și cerne/ Ca prăzi trecătoare a morții eterne...210 (s.a.). În structura solidă a poemei Luceafărului, cerul și marea vor fi entități similare: Un cer de stele dedesubt/ Deasupră-i cer de stele și vor deveni încet-încet sursele primare ale luminii iscate din lumină, care, izvorând îl înconjor/ Ca niște mări, de-a-notul211. Corespondența cer-pământ (apă) exprimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
artistică, avându-și izvorul în suferința cauzată de prematura moarte a iubitei. Întocmai ca în viziunea religios-folclorizantă, înălțarea iubitei la cer este o imagine emblematică, dominată de viziunea morții. În fapt, zborul este o pendulare între vis și moarte. În poema Din străinătate, vorbind de presupusa lui moarte, care-i va da ghețoasele-i fiori, poetul se vede zburând În visuri fericite [...] către nori268. La fel, în Mortua est!, unde se regăsesc aceleași reverberații ale morții și unde asocierea se face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Eminesciana; 32) * PERPESSICIUS. Eminesciana. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Dumitru D. Panaitescu. Iași: Junimea, 1983, 663 p. (Eminesciana; 33) * CIOBANU, Nicolae. Eminescu. Structurile fantasticului narativ. Iași: Junimea, 1984, 215 p. (Eminesciana; 34) * CUȚITARU, Virgil. Metamorfozele lui Hyperion. Studiu asupra poemei Luceafărul. Iași: Junimea, 1983, 200 p. (Eminesciana; 35) * TIUTIUCA, Dumitru. Creativitate și ideal. Iași: Junimea, 1984, 255 p. (Eminesciana; 36) * LOVINESCU, E. Mihai Eminescu. Ediție critică, prefață, note, variante, bibliografie și indice de Ion Nuță. Iași: Junimea, 1984, XLVI, 385
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
îi conține embrionul viziunii lui poetice.”3 Altfel spus, trebuie cercetată acea poezie care „încadrată cronologic între bucăți de debut, seamănă mai puțin cu acestea și mai mult cu opera viitoare, tipărită din voința poetului.”4 Pentru G. Călinescu această poemă cu trăsături speciale ar fi Melancolie. Pentru Vladimir Streinu este Floare albastră (publicată în „Convorbiri literare” la 1 aprilie 1875Ă. Criticul reproduce integral frumoasa și misterioasa poezie, una din cele mai 1 Pagini de critică literară, vol. III, p. 172
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
al strofei finale, de fapt în jurul cuvântului cu care începe. „Totuși este trist în lume” sau „Totul este trist în lume”? Criticul conchide că e vorba de tulburătorul totuși, căci logicul deși nu lipsește, fiind filigranat în structura intimă a poemei de la un capăt la celălalt. Tălmăcirea ideatică a Florii albastre în viziunea lui Vladimir Streinu este splendidă: „...deși poetul consimte la dulcea injoncțiune a iubitei de a se retrage din lumea inumană a „stelelor”, a „norilor” și a „cerurilor înalte
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
poeziilor lui de debutant, dar nu fără o diferență de timbru muzical și fără a o relua în opera întreagă sub forma spectaculoasei oscilații eminesciene între ideea de moarte și viață care îi conține toate valorile proprii.”1 Iată de ce poema poate fi socotită embrion al marii creații eminesciene, păstrând asemănări cu opera începuturilor dar marcând încă mai numeroase și mai adânci deosebiri. Analiza ideaticostilistică a poeziei, de certă rigoare și stringentă coerență, reprezintă tocmai cuvenita demonstrație, valabilă, credem, și pentru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o reușea 1 Pagini de critică literară , vol. I, p. 78-98 2 idem, p. 81 3 ibidem, p. 82 52 mai ales când, simțind că se sentimentalizează, ca mijloc de trezire, se ciupea singur.”1 La Ion Pillat (Caietul verde, Poema într-un vers sau Versificația de vacanță, Biserica de altădată, Umbra timpului, Balcică este detectată identitatea personală: „... se pare că nimeni la noi nu poate fi identificat ca poet al copilăriei pierdute și al timpului trecut fără veste, decât Ion
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
te întreba care e lumea percepută în lumina ta: "E ziuă și întuneric...", Creierele ardeau la flacăra de soare.../ Pustiul tot mai larg părea...", "Muzica sonoriza orice atom.../ Dor de tine și de altă lume". "Aud materia plângând". "Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare.../ În oglinda larg ovală încadrată în argint". Lumea noastră trecută prin simțurile sale, triste, obsedate, claustrofobe. Și totuși de unde vine lumea aceasta? Din mintea lui, din alambicul creativ al minții sale, într-un moment de liniște
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1190. Dacă în persană pain-daeza înseamnă grădină înconjurată de un zid, paradisul e văzut astfel în hortus conclusus al abațiilor medievale. Aici copacul plutitor, axis mundi, reprezintă înțelepciunea și nemurirea 1191. Pe stradă urle viața, și moartea Și plângă poeții poema lor vană...1192. Reprezentările paradisului în epocile omenirii este destul de diferită, fiind bazată de la imaginea empirică și concretă a edenului până la cea virtual abstractă determinată de numerologie, relațiile armonice muzicale sau cromatice ale podului curcubeu. Pietre-n cale, mereu pietre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
relație privilegiată cu sferele divinului și subconștientului. El este identificat cu darurile zeului Hypnos, fiul nopții primordiale și frate a lui Eros și al lui Thanatos. El este o fereastră prin care putem evada măcar cu privirea Fereastra e-o poemă de plumb și de scântei...1299 Somnul apare astfel ca o divinitate ambivalentă și adeseori visul poate deveni premoniție, având acea posibilitate descrisă de noi de a ne aduce informația universală atemporală și non spațială cu rol inițiatic. În rețeaua
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lui Chaucer sau Dante prefigurează illuminarea conștientă a timpurilor moderne. 234 Asemenea tuturor școlilor misterelor, învățăturile druizilor se concentrau asupra purificării înainte de a trece la comuniunea cu zeii prin transmigrație și reîncarnare, continuând gândirea pitagoreică și cristică. 235 Liviu Pendefunda, Poema misterelor, 2007. 236 Liviu Pendefunda, Poema misterelor, 2007. 237 Piesele lui Aristofan conțin elemente de viață cotidiană, ceremonii religioase, mistere, abstracții personificate, Limita lui Prometeu de Eschil utilizează alegoria sfârșitului, tragediile lui Euripide sunt un comentariu la înțelesul ascuns al
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
conștientă a timpurilor moderne. 234 Asemenea tuturor școlilor misterelor, învățăturile druizilor se concentrau asupra purificării înainte de a trece la comuniunea cu zeii prin transmigrație și reîncarnare, continuând gândirea pitagoreică și cristică. 235 Liviu Pendefunda, Poema misterelor, 2007. 236 Liviu Pendefunda, Poema misterelor, 2007. 237 Piesele lui Aristofan conțin elemente de viață cotidiană, ceremonii religioase, mistere, abstracții personificate, Limita lui Prometeu de Eschil utilizează alegoria sfârșitului, tragediile lui Euripide sunt un comentariu la înțelesul ascuns al miturilor primordiale, la fel Metamorfozele lui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
selbst. 575 Falii fragmente inițiatice în timp și spațiu, perfectibile cavalerilor astrali, mijloc de călătorii instantanee ale viselor între inimi. Faliile aparțin ideii de zbor, aripi sau chiar solzi trecerea spiritului uman prin elementele eterice. 576 Liviu Pendefunda, Falii 20, Poema Visului, 1985. 577 Dumnezeu ține roata creației în mâinile sale. 578 "O, locuință a Luminii și a Frumuseții, cât am iubit frumusețea ta și locuința slavei Domnului meu, a Făuritorului și Stăpânului tău! Pentru tine suspin pe parcursul rătăcirii mele prin
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cântec de leagăn, Laus Ptolemei, 1968. 708 Etienne de Sénacour, Obermann 709 ros de remușcări pentru ura și indolența sa, Dumnezeu a creat somnul, Baudelaire, Les Fleurs du mal. 710 Ion Vinea, Steaua somnului 711 Liviu Pendefunda, Nirvana, Falii 8 Poema trupului, în curs de apariție . 712 "Doamne, cine este ca tine !" Sfântul Augustin, Confesiuni, Liber quintius, caput V: 1, Editura Nemira, București, 2003. 713 Noul Testament, Ioan 10: 7 714 Septuaginta, Vol 1 Gen 9: 13-17, Editura Polirom, Iași, 2004. 715
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
viziune a sentimentelor, Jurnalul național, 2009. 899 id, "Vedere în acțiune", Necuvintele, Jurnalul național, 2009. 900 Vasile Nicolescu, Transfigurare, Magnolii și fum, Editura Minerva, București, 1986. 901 Richard Eberhart (poet american 1904-2005), Eclipsa, traducere de Liviu Pendefunda. 902 Liviu Pendefunda, Poema Focurilor, Legenda, Editura Contact int'l, 2000. 903 Liviu Pendefunda, Ucigașii de gânduri, Vrăjitorii Marelui Vid, Moonfall Press, 1994. 904 Nichita Stănescu, Cine sunt eu ? Care-i locul meu în cosmos?, Necuvintele, Jurnalul național, 2009. 905 David Hume 906 Liviu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Legenda, Editura Contact int'l, 2000. 903 Liviu Pendefunda, Ucigașii de gânduri, Vrăjitorii Marelui Vid, Moonfall Press, 1994. 904 Nichita Stănescu, Cine sunt eu ? Care-i locul meu în cosmos?, Necuvintele, Jurnalul național, 2009. 905 David Hume 906 Liviu Pendefunda, Poema Focurilor, Legenda, Editura Contact int'l, 2000. 907 Id., Al treilea clopot, Editura Timpul, Iași, 2009. 908 Rabindranath Tagore 909 Dante Alighieri, (1265-1321). 910 Dr. Carl G. Jung, Psihanaliza comportamentală. 911 Johann Sebastian Bach, The Well Tempered Clavier 912 Gabriel
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
925 Liviu Pendefunda, Gerneya aurorei, Convorbiri literare, iunie 2009. 926 Vasile Lovinescu 927 Apuleius, Metamorfoze, Editura Leda, 2005. 928 Ovidiu, Fastum 929 citat de Jorge Louis Borges, Cărțile și noaptea, Editura Junimea, Iași, 1988. 930 Liviu Pendefunda, Vindecare în nor, Poema focurilor, 1996. 931 Gabriel Donna, Aurora Boreală, Poeme romantic, București, 1942. 932 Ion Alexandru Angheluș, Cai de lut, Contact int'l 1992. 933 Superrvielle 934 Alexandru Philipide 935 Lucian Blaga, Lângă un fluture 936 André Gide 937 Liviu Pendefunda, Fantasticul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
București, 1966. 962 Liviu Pendefunda, Lumină să devină, Sideralia, Editura Litera, 1979. 963 Id., Stelele umbrite, Legenda, Editura Contact int'l 2000. 964 Grigore Alexandrescu, Reveria 965 Dimitrie Anghel, În furtună, Poezii, Editura pentru literatură, București, 1968. 966 Liviu Pendefunda, Poema Focurilor, Legenda, Editura Contact int'l, 2000. 967 Ion Pillat, Ocean polar, Poezii, Editura Eminescu, 1983. 968 Dimitrie Anghel, Metamorfoză, Poezii, Editura pentru literatură, București, 1968. 969 Liviu Pendefunda, Poema Focurilor, Legenda, Editura Contact int'l, 2000. 970 B. Fundoianu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
furtună, Poezii, Editura pentru literatură, București, 1968. 966 Liviu Pendefunda, Poema Focurilor, Legenda, Editura Contact int'l, 2000. 967 Ion Pillat, Ocean polar, Poezii, Editura Eminescu, 1983. 968 Dimitrie Anghel, Metamorfoză, Poezii, Editura pentru literatură, București, 1968. 969 Liviu Pendefunda, Poema Focurilor, Legenda, Editura Contact int'l, 2000. 970 B. Fundoianu, Vin norii ca clipe, Poezii, Editura Minerva, București, 1978. 971 Al. Macedonski, Ningea..., Opere, Editura pentru literatură, București, 1966. 972 Dimitrie Anghel, Liniște, Poezii, Editura pentru literatură, București, 1968. 973
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
135-137. 1004 Victor Hugo 1005 Lucian Blaga, Umbra lui Dumnezeu, Corăbii cu cenușă. 1006 Cassian Maria Spiridon, Carul Timpului, Helicon, 1996. 1007 Mihai Eminescu, Lacul. 1008 George Bacovia, Crize, Jurnalul național 2009. 1009 Liviu Pendefunda, Oglinda din fântână, Falii 8, Poema monadelor sau a trupului, în curs de apariție. 1010 Mihai Eminescu, Sara pe deal. 1011 Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. 1012 la fel ca și lucrarea Venus și Marte a aceluiași pictor. 1013 Daniel Corbu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Les structures anthropologiques de l'imaginaire (red. Gilbert Durand), Dunod, Paris, 1995. 1059 Plinius 1060 Să-ți dea Dumnezeu din roua cerului... (Geneza XXVII,28), și cerurile lui picură rouă (Deuteronomul, XXXIII, 28). 1061 Liviu Pendefunda, Ros Lucis, Falii 7 Poema Dorului, Biblioteca Convorbiri literare 2008. 1062 id, Albedo sau începtul creației, Falii 8 Poema Monadelor și a trupului, Timpul, Iași, 2010. 1063 id, Xanthosis în oglinda timpului, Falii 8 Poema Monadelor și a trupului, Timpul, Iași, 2010. 1064 Charles Baudelaire
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]