2,275 matches
-
iunie 2014, s-a desfășurat la Brăila, în cadrul Școlii Gimnaziale „C. Sandu-Aldea”, a treia ediție a Festivalului Național „Ana Blandiana”. Manifestările culturale au fost binecuvântate de prezența invitaților de onoare, scriitorii Ana Blandiana, Romulus Rusan și Nicolae Băciuț. Tematica festivalului, POETICA ARBORELUI EXISTENȚIAL, a fost abordată de către 1218 de participanți din 35 de județe și 88 de localități. In urma jurizării, au fost acordate 102 premii și mențiuni. Lucrările premiate au fost publicate în trei antologii: „Poetica Arborelui” (poeme), „Urma Rădăcinii
EDIŢIA A III-A, 2014 de GABRIELA VASILIU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360498_a_361827]
-
lumii,(vezi tablourile lui Octavian Popescu). Iar tablourile lui Eugen Coța reproduc tot ce a dat Dumnezeu acestor locuri, convins că-i aparțin, dar înnobilându-le pe cât poate.Majoritatea acestor lucrări rezonează cu concepția și viziunea asupra naturii și cu poetica artiștilor.De fapt ei reconstruiesc o nouă lume, ei sunt învierea și viața cum se specifică în sfânta Scriptură.Acești artiști se situează întru natură, nu o privesc din afara ei,iar cum este Cornel Vana o și modelează apropiindo de
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]
-
fără simt artistic, publică volume pe interese personale și favoruri, conștienți de lipsă de valore și de banii aruncați. Criticii: lipsiți de sensibilitate și de capacitatea de a aprecia valoarea, se limitează la “bravo” sau jignire, uitind că o analiză poetica înseamnă atât semnalarea deficienților de compoziție, stil, idée, cât și evidențierea aspectelor deosebite și/sau impresiile personale. Cititorii: neputincioși în alegerea a ceea ce le place, deoarece nu sunt educați în înțelegerea artei moderne și nici nu se regăsesc în stilul
POEZIA MODERNĂ – VÂRFUL TENDINŢELOR ARTEI ŞI MODEI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360048_a_361377]
-
tuturor celor blestemați cu sensibiliatate și tărie, care nu-și trâmbițează amarul, găsindu-și refugiul în discreția favorizantă regenerării... „de ce nu ar fi timpul un cântec trist suspendat pe un lăstar cu boabe coapte și gust de viață răgușită” (ars poetica, Dorina Neculce ) Poemele Dorinei Neculce manifestă tendința de a-și apropia narațiunea prin exploatarea parataxei. Poeta descoperă alte perspective ale vieții pe care le filtrează estetic, transformându-le în artă: omul pare depersonalizat, e propria lui aparență, poartă conștiința damnării
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
graiul nostru. Au urmat și alții care au fost îmbiați de prezidiul uman cât și de ce al muzelor, astfel: Gheorghe Ioniță, premiul pentru poezie lirica “NICOLAE LABIȘ”; Marica Hagianu Viorica a câștigat Diplomă de onoare “CETATEA LUI BUCUR” pentru imagistică poetica și premiul publicației “FALEZE de PIATRĂ”, Dan Herciu, premiul “LUCIAN BLAGA” pentru poezie, Manuela Carmen Măcelaru, premiul “ION ALEXANDRU” pentru poezie. Un moment aparte l-a reprezentat premiul “CETATEA LUI BUCUR” pentru metaforă poetica Premiile “Artur Silveștri” pentru poezie: Daniela
DECERNAREA PREMIILOR CONCURSULUI NAŢIONAL LITERAR “CETATEA LUI BUCUR” de MARIAN DRAGOMIR, CĂLIN DENGEL în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359618_a_360947]
-
să muște”. Autoarea studiului menționează faptul că izvorul inspirației lui Grigore Vieru se află în vechimea și bogăția limbii, „dar și în straturile folclorice ale culturii românești.” Întreaga creație a poetului se înscrie - după părerea autoarei studiului, - în sfera ars poetica, „fiind o poezie a identității de limbă și de credință”, ca întreaga creație a Poetului Grigore Vieru. Pentru cine a ostenit Grigore Vieru „în ocna cuvintelor” („Formular”)? Pentru ce? „Măream vorbele / Până când sunau / Ca un clopot bisericesc” )”Ocheanul”). „Acest clopot
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CRISTINA MARIA NECULA - POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI - COMORI DE MIR Autor: Cristina Maria Necula Publicat în: Ediția nr. 486 din 30 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Harul divin al creației poetice păstrează, în „vers curat, de poezie” din volumul Descătușări - Fărâme de azimă
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
unui tratament aplicat greșit; acest caz de malpraxis a favorizat boala de care suferă în prezent, encefalomielită demielinizantă cu parapareză dreaptă). A publicat articole de specialitate în revistele culturale: Caietele Eminescu, Caiete Critice, Literatorul, Argeș. Referință Bibliografică: Cristina Maria NECULA - POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI - COMORI DE MIR / Cristina Maria Necula : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486, Anul II, 30 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cristina Maria Necula : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
frumoasă poezie, Ediție critică de Mirela - Ioana Borchin, Editura Eurostampa, Timișoara, 2015. Proza: - Scrisori la un prieten, scrisori literare, 2001; - Basme și povestiri feerice, proza fantastică, antologie de autor, 2003; - L'histoire d'une nevrose, proza scurtă, 2007. Eseu: - Metaforă poetica, 1975; - Embleme ale realității, 1978; - Poetica non-imanenței, 2009. Traduceri: - Pierre Loti, Doamna Crizantema, 1998; - Coriolano González Montañez, Călătoria, 2010; - Roșa Lentini, Tsunami și alte poeme, 2011; Câteva opinii: „De pildă: câtă lume își dă seama că Eugen Dorcescu e unul
EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340345_a_341674]
-
Ioana Borchin, Editura Eurostampa, Timișoara, 2015. Proza: - Scrisori la un prieten, scrisori literare, 2001; - Basme și povestiri feerice, proza fantastică, antologie de autor, 2003; - L'histoire d'une nevrose, proza scurtă, 2007. Eseu: - Metaforă poetica, 1975; - Embleme ale realității, 1978; - Poetica non-imanenței, 2009. Traduceri: - Pierre Loti, Doamna Crizantema, 1998; - Coriolano González Montañez, Călătoria, 2010; - Roșa Lentini, Tsunami și alte poeme, 2011; Câteva opinii: „De pildă: câtă lume își dă seama că Eugen Dorcescu e unul din mării noștri poeți contemporani... Cu
EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340345_a_341674]
-
ale țărilor aflate sub o mai pronunțată autoritate pontificală. Ideologia perioadei a fost puternic marcată de raționalismul lui René Descartes, de metafizica lui Baruch Spinoza, de scrierile lui Montaigne și ale englezului Francis Bacon. Principiile clasicismului francez se inspiră din Poetica lui Aristotel, deja comentată și asimilată de gândirea Evului Mediu ori de umaniștii italieni. Lui Boileau îi revine meritul de a fi ordonat și grupat aceste principii în celebra sa Artă poetică. Curentul se definește ca o mișcare artistică, preponderent
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
Ed. Arhip Art - Sibiu, 2010, *55 de poeți contemporani* - LIRA ÎN PATRU PUNCTE CARDINALE - Cartea tinerilor scriitori - contemporani, Ed. Rovimed Publishers, Bacău, 2010 - Alte volume scrise în colaborare cu alți scriitori - 2006-2007 - Antologiile revistei SINGUR - POEZIE , Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2010 - POETICA@ - Ed. Art Book, Bacău, 2011 ALTE CONVORBIRI - INTERVIURI - Volume în colaborare: “Mărturisirea de credință literară” - ED. Carpathia Press -2006 - carte-document - “Nu suntem singuri”- Convorbiri - ED. Carpathia Press, 2006 “Al cincilea patriarh” - volum documentar, Editura Intermundus, 2007 Cronici cu privire la volumele publicate
ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340487_a_341816]
-
își are poeții ei” - cronică în revista online Lira 21 și în revista literară „Cetatea lui Bucur” - Semnele Timpului - 2011 - Melania Cuc - „Dorul de lumină ca o rugăciune” - cronică în revista Cetatea lui Bucur - Semnele Timpului - 2011- Al. Florin Țene - „Poetica timpului real în transcendentul imaginar”cronică în rev. „Confluențe românești”, Bruxelles - Zeița fără chip - Ana Blandiana - „Între realitate și poveste” - România literară, ian. 1985, fragment în coperta a patra la volum - Case cu ferestre luminate - Elena Armenescu - „Lumina interioară” -Luceafărul
ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340487_a_341816]
-
citit Leș Fleurs du Mal - publicarea, accidentala după cei mai mulți, a primelor traduceri din Baudelaire sub semnătură lui Vasile Pogor, în numărul 3 al Convorbirilor literare din 1870. Pentru gustul și detașarea ironică a traducătorului - ca să nu o discutăm pe cea poetica - ilustrativa este replică acestuia în legătură cu înființarea Convorbirilor, comparabilă cu cea a lui Verlaine despre “decadisme”: “Poate o denumire potrivită ar fi Convorbiri literare, spune Iacob Negruzzi; Bravo, răspunde Pogor de departe: Convorbiri literare nu zice nimic. Cela n'engage a
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
transcris, la rândul sau Arghezi transcrie din Baudelaire idei critice. Totuși le vedem, originare și regenerate după lungă lor evoluție, apărând dintr-un unic și vast creuzet care este spiritul arghezian, într-o aparentă, revoluta înstrăinare de sine: discursul de poetica. Modernitatea, până la clasicismul ei, lasă să răsune în poetica lui Arghezi hamletianul strigat al lui Rimbaud de a fi modern. Proiectarea și reflectarea ei din lumea lui Eminescu îi gravează originalitatea românească, inexprimabila. În mărturisirea poetica, Arghezi sugerează, insinuează, construiește
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
critice. Totuși le vedem, originare și regenerate după lungă lor evoluție, apărând dintr-un unic și vast creuzet care este spiritul arghezian, într-o aparentă, revoluta înstrăinare de sine: discursul de poetica. Modernitatea, până la clasicismul ei, lasă să răsune în poetica lui Arghezi hamletianul strigat al lui Rimbaud de a fi modern. Proiectarea și reflectarea ei din lumea lui Eminescu îi gravează originalitatea românească, inexprimabila. În mărturisirea poetica, Arghezi sugerează, insinuează, construiește, cu o naturalețe a apropierii de obiect care are
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
întânlesti aici nicio moneda, Pentru că, neavând aur și argint, Țăranii și-au gravat anual chipul Pe boabe de mei, de grâu, de porumb, Care nu ni s-au păstrat. În poezia celebra Trebuiau să poarte un nume poetul rotește ideea poetica pe un spațiu liric larg, descoperind element după element, totalul geniului eminescian. El își începe poezia cu versul Eminescu n-a existat, pentru ca ulterior versurile să demonstreze că sufletul poetului există în totul și-n toate de pe cuprinsul pământului românesc
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
exprimă potrivit gândirea. Paradoxistul face un paradox și din negăsirea expresiei adecvate pentru gândul sau paradoxist. Acesta este destinul literaturii, să caute mereu expresivitatea. Nu spunea oare, Mihai Eminescu “unde vei găsi cuvântul să exprime adevărul?” Nu era fundamentală în poetica explicită a lui Tudor Arghezi căutarea “cuvintelor potrivite?” Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339492_a_340821]
-
Zidirea prin care se ajunge la perfecțiunea existenței de Mirela Teodorescu Aristotel a fost cel mai important critic literar al Antichității, lucrarea sa Poetica lansând idei care au fost influente timp de multe secole, unele dintre ele fiind folosite și în zilele noastre. Aristotel recunoaște implicit că frumosul este un bun independent atât de interesul material, cât și de cel moral. Vorbind despre profesorul
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
de comunicare, știința informației, filozofie, psihologie, sociologie. Un domeniu mai nou abordat îl constituie știința neutrosofiei, alături de profesorul Florentin Smarandache, inițiatorul și teoreticianul acestui concept. Critică literară, hermeneutică Aristotel a fost cel mai important critic literar al Antichității, lucrarea sa Poetica lansând idei care au fost influente timp de multe secole, unele dintre ele fiind folosite și în zilele noastre. Aristotel recunoaște implicit că frumosul este un bun independent atât de interesul material, cât și de cel moral. Pe aceste valori
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
vina pe altcineva?”, „Mușamalizeaz-o”. În paralel, textual se arată: „Cel mai trist loc de pe pământ e locul de muncă”. Bancurile antologate au o tematică vastă: blonde, brunete, Bulă, Ion și Măria, Scufița Roșie, Albă ca Zăpada, soacra, femeia, bărbatul etc. Poetica bancului paradoxist este următoarea: „Deoarece Dumnezeu nu reușește să urmărească chiar totul, a creat bătrânele, băncile și bancurile”. Despre brunete: „O brunetă merge la mama ei și îi spune: „- Mamă sunt însărcinată! / - Ceee??!! Unde ți-a fost capul? / - Pe pernă
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
exprimă potrivit gândirea. Paradoxistul face un paradox și din negăsirea expresiei adecvate pentru gândul sau paradoxist. Acesta este destinul literaturii, să caute mereu expresivitatea. Nu spunea oare, Mihai Eminescu “unde vei găsi cuvântul să exprime adevărul?” Nu era fundamentală în poetica explicită a lui Tudor Arghezi căutarea “cuvintelor potrivite?” Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
exprimă potrivit gândirea. Paradoxistul face un paradox și din negăsirea expresiei adecvate pentru gândul sau paradoxist. Acesta este destinul literaturii, să caute mereu expresivitatea. Nu spunea oare, Mihai Eminescu “unde vei găsi cuvântul să exprime adevărul?” Nu era fundamentală în poetica explicită a lui Tudor Arghezi căutarea “cuvintelor potrivite?” Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
altfel, doar adevăratele amante - cele iubite.”(Daniel Aranjo); ,,Constantin Frosin, Românul perfect bilingv, și în plus dublat de o vastă cultură, de un vocabular francez foarte bogat și mai ales de o sensibilitate estetică” (Jacques Bouchard); ,,prin întreaga sa activitate poetica și literară din ce in ce mai auzită/cunoscută, el se situează că un cuceritor al acestei Europe, la care noi toți aspiram, reunind culturi nu atât diferite, cât complementare” (Joël Conte); ,,versiunea pe care o publică Constantin Frosin (a poemului ,,Luceafărul”- Hypérion - de
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
vina pe altcineva?”, „Mușamalizeaz-o”. În paralel, textual se arată: „Cel mai trist loc de pe pământ e locul de muncă”. Bancurile antologate au o tematică vastă: blonde, brunete, Bulă, Ion și Măria, Scufița Roșie, Albă ca Zăpada, soacra, femeia, bărbatul etc. Poetica bancului paradoxist este următoarea: „Deoarece Dumnezeu nu reușește să urmărească chiar totul, a creat bătrânele, băncile și bancurile”. Despre brunete: „O brunetă merge la mama ei și îi spune: „- Mamă sunt însărcinată! / - Ceee??!! Unde ți-a fost capul? / - Pe pernă
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]