1,721 matches
-
cărbune activ obținut din semințe de Rosa canina (Figura 3.6) indică trei moduri distincte de adsorbție (Gürses și al., 2006). Regiunea 1 corespunde adsorbției Albastrului de metilen, în principal prin schimb ionic. În regiunea 2 adsorbția are loc prin polarizarea electronilor π la ciclurile moleculelor de colorant anterior adsorbite. Nu se observă nici o modificare a semnului încărcării suprafeței, deși valoarea potențialului zeta este scăzută (-6,0 mV). În regiunea 3 panta izotermei este redusă deoarece adsorbția trebuie să împiedice respingerile
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
suspensie apoasă prin spectroscopie de absorbție și fluorescență (Lopez Arbeloa și al., 1998; Martinez Martinez și al., 2004; 2005a). Orientarea coloranților adsorbiți în spațiul intercalat al argilelor a fost de asemenea investigat prin absorbție în vizibil cu lumină polarizată și polarizare fluorescentă (Lopez Arbeloa și Martinez Martinez, 2006; Martinez Martinez și al., 2005b). Adsorbția Albastrului de metilen pe anumiți silicați a fost utilizată pentru a determina aria suprafeței specifice, care descrește în ordinea: bentonit > sepiolit > tuf zeolitic > caolin (Inel și Tumsek
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
prag de potențial (c; pragul de deschidere a canalelor de calciu de tip L, de cca. -55 mV), care este atins printr-o depolarizare spontană treptată (b; depolarizarea diastolică lentă, cu durata de ~600 ms), pornind de la un maxim de polarizare membranară (a; potențialul maxim diastolic, de cca.65 mV). In cadrul potențialului de acțiune propriu-zis depolarizarea (d) este mai lentă decât în fibrele ventriculare contractile, cu sau fără depășirea valorii zero (overshoot), dar fără repolarizare rapidă parțială (spike = vârf) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de descărcare (fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a serviciilor oferite să majoreze veniturile sale. Astfel, caracteristicile procesului de globalizare și rezultatele acestui impact asupra comportamentului economiilor naționale și asupra deciziei lor investiționale sunt: Caracterul asimetric al interdependenței și rezultatele acesteia sistemul mondial actual este caracterizat de o polarizare viguroasă În ceea ce ține de utilizarea potențialului economic. Respectiv, procesul globalizării se desfășoară anume În aceste condiții, care nu reprezintă altceva decît o sursă potențială de riscuri, conflicte, probleme și litigii. Este evidentă situația că, deși vom neglija presiunea politică
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
urbanizare - În ultimele cîteva decenii a fost Înregistrată o migrare acută de la sate și orașe mici către orașele mari. Această migrare este strîns legată de perturbările demografice globale, de modificările tehnologice și structurile mondiale. Fenomenul În cauză conduce la intensificarea polarizării intereselor economico-financiare a unor regiuni a țării, eliminîndu-le pe altele. Regiunile Însărăcite prin diminuarea continuă a densității populației conduce la efecte economice nedorite: excluderea regiunii din lista teritoriilor potențiale de atragere a investițiilor; reducerea fluxurilor financiare alocate pentru menținerea și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
guvernare prezidențială și RP a condus la prăbușirea democrației în atît de multe țări ale Americii Centrale și de Sud6. Deși este dificil să se individualizeze efectele diferitelor forme constituționale din amalgamul de condiții adverse care au fost cauzele principale ale polarizării politice și ale crizei, țările democratice ar trebui să evite varianta sud-americană. Impulsionat de optimismul său în legătură cu revoluțiile din Franța și America, Thomas Jefferson a afirmat odată că ar fi de dorit ca fiecare generație să aibă revoluția ei. Acea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de persoane, dar pot fi regăsite, în forme specifice, în ansamblurile teritoriale ale numelor de locuri. Aceste ansambluri teritoriale de toponime sunt comparabile cu cîmpurile lexicosemantice ale vocabularului comun (mai ales în ceea ce privește gruparea pe categorii sociogeografice, subordonatoarea geografică tip hiperonimie-hiponimie, polarizarea în jurul unor toponime dominante). Sistematizarea numelor de persoane este mai simplă, dar mai riguroasă decît cea a numelor de locuri și decît organizarea lexicului comun în ansamblul său. Fiind mai apropiate de cuvintele comune care denumesc aspecte geografice și avînd
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de natură să completeze viziunea asupra numelor de locuri în sine sau în raport cu ansamblul general al vocabularului în care se încadrează. Cele mai relevante ni se par, din acest punct de vedere, omonimele toponimice, polionomiile toponimice, tautologiile toponimice, toponimele multiple, polarizările toponimice, lanțurile și arborii urbanonimici. Aceste fenomene (și altele comparabile) demonstrează, pe de o parte, că numele proprii au, pe lîngă particularitățile care le diferențiază de cuvintele comune, multe similitudini cu acestea din urmă, fiind supuse în ultimă instanță legilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
străvechi ar justifica, în opinia noastră, folosirea în mai multe cazuri a „glosării“ unor toponime actuale cu numele antice ale locurilor respective. De exemplu: Celei-Sucidava, Cenad-Morisena, Chilia- Lacostromo, Rîșnov-Cumidava, Orșova-Dierna, Geoagiu- Germisara, Isaccea-Noviodunum, Mogoșești- Rusidava, Recica-Romula, Măcin-Arrubium, Mehadia- Praetorium, Turda-Potaissa. Polarizarea este una dintre formele cele mai evidente și mai active de ordonare a masei toponimice dintr-un areal toponimic, care constituie, alături de alte fenomene (diferențiere, extensie, restrîngere etc.) fundamentul cîmpului toponimic din acel spațiu, reflectînd deopotrivă configurația geografică a zonei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de ordonare a masei toponimice dintr-un areal toponimic, care constituie, alături de alte fenomene (diferențiere, extensie, restrîngere etc.) fundamentul cîmpului toponimic din acel spațiu, reflectînd deopotrivă configurația geografică a zonei deservite denominativ și gradul de antropizare al spațiului geografic respectiv. Polarizarea înseamnă concentrarea toponimelor dintr-un orizont spațial în jurul unor nume „dominante“, cel mai frecvent hidronime (nume de ape), oronime (nume de munți) sau oiconime (nume de localități). Centrul polarizator devine nucleul cîmpului toponimic, iar celelalte nume componente ale cîmpului sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nume „dominante“, cel mai frecvent hidronime (nume de ape), oronime (nume de munți) sau oiconime (nume de localități). Centrul polarizator devine nucleul cîmpului toponimic, iar celelalte nume componente ale cîmpului sunt toponime secundare, puse în relație de subordonare (diferențiere, extensie, polarizare, restricție, substituție) prin diferite modalități (determinanți, delimitatori lexicali, elemente derivative), ca părți ale complexului geografic denominativ. Concepția aceasta este fundamentată de școala toponimică ieșeană (condusă de Dragoș Moldovanu) în vederea structurării lexicografice a numelor de locuri în Tezaurul Toponimic al Romîniei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și Orăștie) sunt date de romîni poate însemna pe de o parte că au fost create înaintea venirii slavilor, respectiv a maghiarilor, sau la începutul conviețuirii cu ei, iar pe de altă parte că se păstrează, cu transferurile și cu polarizările lor inerente, pînă astăzi. După aspect ele nu par vechi, dar dovezile indirecte le confirmă vechimea. Ponderea covîrșitoare a toponimelor formate în limba romînă, constatată încă de la primele grupuri mai numeroase de atestări și, în continuare, pe parcursul diferitelor epoci istorice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
primul rînd maghiarii și germanii), care pe deasupra repre zentau autoritatea stăpînitoare, să nu poată „contribui“ mai consistent la „umplerea golului denominativ“, presupus, prin absurd, de lipsa atestărilor anterioare. Pînă și diminutivarea de la puținele toponime străine din zonă, deci crearea prin polarizare a altor nume de locuri, au realizat o romînii, cum este cazul lui Sibișel, derivat de la Sebeș (< magh. szebes, „repede“), sau al lui Căltăbășel, derivat de la Căltăbău (< germ. kalt, „rece“ + Bach, „pîrîu, gîrlă“). Unele „neconcordanțe“ gramaticale, care sunt de fapt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
24 de kilometri, afluent de dreapta al Arieșului, al orașului aflat în apropierea sa și al unui sat de lîngă Adamclisi, în județul Constanța, numit așa, probabil, de populația migrată din zona originară a Abrudului. Au fost for mate, prin polarizare, Abrud-Sat (component al orașului omonim), Depresiunea Abrudului și Măgura Abrudului. Atestările, începînd cu secolul al XIII-lea, se referă, pentru o lungă perioadă la minele din zonă și la așezările din jurul lor și abia în secolul al XIX-lea la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ca în erdő-ovó, „paznic de pădure“ > ardău), iar ș transformat în s prin analogie cu alte nume terminate în -său (Otăsău, Beregsău etc.). Ampoi Este numele unui rîu lung de 57 de kilometri, afluent de dreapta al rîului Mureș. Prin polarizare, s-au format Ampoița (pîrîu și sat), Calcarele de la Ampoița (rezervație geologică), Cheile Ampoiței și Pietrele Ampoiței. Hidronimul continuă, foarte probabil, anticul Apullum, care desemna un oraș pornind de la numele tribului apulli, care trăia în zonă. Transferul de la un nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
praepositus (Proștea Mică, Proștea Mare); din magh. remete, „pustnic, sihastru, călugăr“ (Remetea, Remeți, Rimetea, Rîmeți). Amaradia Este numele unui rîu lung de 106 kilometri, cu o suprafață a bazinului de 870 de kilometri pătrați, afluent de stînga al Jiului. Prin polarizare, de la acesta, au fost create: Amărăzuia (afluentul său, lung de 23 de kilometri). Amaradia Pietroasă (pîrîu de 41 de kilometri, afluent al Jiului), Dealul Amaradiei (în Pie montul Oltețului) și Șesul Amaradiei (altitudine 200 m, în Sub carpații Gorjului). Este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
potrivită unui nume de rîu, dar, prin intermedierea transferului de la un loc aflat cîndva în proprie tatea persoanei denumite astfel, este plauzibilă. Ardeal Este numele uneia dintre cele trei mari provincii istorice (state, înainte de Marea Unire) componente ale Romîniei. Prin polarizare, au fost create numele de sat Ardealu (în județul Tulcea), Plaiul Ardeleanului (culme în Subcarpații Vrancei), Pîrîul Ardelenilor (afluent de stînga al pîrîului Apa Mare), Ardeloaia (vîrf în Obcina Feredeului) sau Ardeluța (sat în județul Neamț). Nicolae Drăganu mai consemnează
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
s-a realizat de către cancelariile austro ungare, cu concursul „diseminator“ al cronicarilor romîni, cărora le era mai simplu să folosească un nume pentru cea de-a treia țară a romînilor, alături de Moldova și Muntenia. Toponimele similare, menționate mai sus, sunt polarizări sau reflexe fonetice ale numelui Ardeal mai ales în varianta maghiară, dat fiind că aceasta era limba administrației. Indiferent dacă este o adaptare a unui nume străvechi (așa cum au propus unii cercetători) sau un supranume al acestui nume mai vechi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
trebuie să colaboreze strîns cu geografii și cu istoricii. Argeș Este numele unui rîu, afluent de stînga al Dunării, lung de 350 de kilometri, și al unui județ aflat pe cursul său inferior. De la acest toponim au fost formate, prin polarizare, numele Argeșani (localitate în județul Argeș), Argeșel (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului, și sat în județul Argeș), Curtea de Argeș (munici piu), Gruiurile Argeșului, Lunca Argeș-Sabar și Argeșul Vechi (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului). Herodot consemnează rîul sub numele Ordessόs
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o raritate în toponimia romînească este Călcaza (rostit popular Călcadza), care desemnează un loc în „moșia“ satului Vîrciorova din județul Caraș-Severin și o baltă în moșia satului Ilovăț (județul Mehedinți). În teritoriul satului Vîrciorova există și două nume formate prin polarizare de la Călcădza: Izvoru Călcădzî și Crovu cu Călcadză. Dicționarul geografic al Romîniei, publicat în 2008, nu-l consemnează, considerîndu-l probabil neînsemnat geografic și de uz restrîns. Informatorul care l-a indicat (pentru Dicționarul toponimic al Banatului) a precizat că în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
exemple de omonime topice cu etimoane diferite, nu întotdeauna ușor de precizat, fără documentare istorică, de teren și lingvistică. Bîrlad Toponimul desemnează în prezent un municipiu din județul Vaslui și un rîu, afluent al Siretului, precum și cîteva nume rezultate prin polarizare de la primele: Culoarul Bîrladului, Podișul Bîrladului, Bîrlădeanca (o colină din zonă), Bîrlădel (afluent al Siretului). Consemnarea într-un document rusesc de la 1174 a numelui unei localități Berlad, aflată undeva în afara Rusiei (principele Andrei de Suzdal îl trimitea pe David Rostislavici
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
munte“. Bîrzava Este numele unui rîu, lung de 154 de kilometri, afluent de stînga al Timișului, al unui pîrîu, afluent de stînga al Mureșului, al unei culmi din Depresiunea Ciucului și a două sate din județele Arad și Harghita. Prin polarizare au fost create toponimele Bîrzăvița (culme în Munții Zarandului; rezervație în Munții Semenicului; „vîlcea“, afluent de stînga al Bîrzavei; „vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Miniș) și Cîmpia Bîrzavei (parte a Cîmpiei Banatului). Unii specialiști consideră că numele rîului continuă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Ciulnița, Cervenița, Oravița etc.) Blahnița Este numele unui rîu, lung de 56 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, și al altuia, lung de 53 de kilometri, afluent de dreapta al Gilortului. De la unul dintre hidronime au fost formate, prin polarizare, numele satelor Blahnița de Jos și Blahnița de Sus din județul Gorj, precum și toponimul Cîmpia Blahniței. Nicolae Drăganu și Iorgu Iordan consideră că Blahnița și Blașnița trebuie puse alături de Vlăhița, Vlașca, Vlăsceni, Voloșcani, Vlăsia etc., care sunt formate pe baza
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]