738 matches
-
viticol Pîncești din regiunea Bacău”.6) Cei porniți pe „Calea lui Bachus” aveau deci de ce să-și amintească de zeu. Numele înșeală: unele măresc, altele micșorează. Galaction povestește că atunci cînd a citit primele articole ale lui Anton Bacalbașa, care polemiza cu Hasdeu, și-a zis: „trebuie să fie un munte de om! Spătos, cu pumnii de fier și cu niște mustăți de arnăut! Adevărat Bacalbașa!...” Cînd l-a văzut aievea, a fost contrariat: „nu era mai înalt decît noi, elevii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cînd tu te crezi primul și ceilalți te clasifică al treilea sau al patrulea) de cineva pe care îl considerai scos din luptă! Pentru interbelici, Bacovia era o întruchipare a sincerității. în ochii lor, sinceritatea era prima lui calitate. Remarcîndu-i-o, polemizau cu nesinceritatea din acea epocă, începînd cu cea a oamenilor politici și o vizau și pe cea a unei părți dintre scriitori. Mulți din cei ce o doreau n-o găseau nici în ei înșiși: era o aspirație greu de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ieri (un Paul Goma, un Dorin Tudoran, un Mircea Dinescu și încă doi-trei, nu mai mulți, disidenți) și-au schimbat semnul și sensul. Nu cine strigă acum în gura mare ne impresionează, nu cei care cer, mereu, câte ceva, care mărșăluiesc, polemizează, protestează, vituperează... Sunt prea mulți ca să ne mai surprindă. Ne șochează, în schimb, cei care tac, cei care nu cer, cei care nu vituperează. Sunt atât de puțini, încât au ajuns să pară niște excentrici. Iar ceilalți, grosul nonconformismului conformist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
bombardamentului cu nume de opere și operete, baritoni și cântăreți „autentici“. Dispreț față de populime. Dispreț față de oricine nu e de acord cu ei. Căci există, mai des decât ar fi necesar pe fața pământului, soiul ăsta de intelectual care nu polemizează cu cei pe care-i consideră inferiori. El dă sentințe. El știe. El aruncă fulgere acuzatoare de pe un piedestal pe care naiba știe cine l-a pus să se suie. Paradoxul face că intelectualul de soiul descris aici se simte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
să se întoarcă în Israel. Imaginea asta a lui Abulafia, foarte diferită de mainstream, de canon, a devenit pentru ei o problemă enormă. În plus, ei nu-l cunoșteau așa de bine ca mine pe Abulafia, deci nici nu puteau polemiza cu mine. S.A.: Pentru că știai mai bine decât ei nu numai manuscrisele lui Abulafia XE "Abulafia" , ci și comentariile asupra lor, precum și multe altele... M.I.: Că știam mai mult decât ei, asta era clar. Dar din punct de vedere al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
mare de intrări pe Google, azi, opt ianuarie 2007, la șaptesprezece ani după căderea cu zgomot a regimului comunist, nici Besançon nu a fost tocmai o vedetă, în anii când și-a scris cărțile importante, nici Hannah Arendt (care a polemizat cu Monnerot, nici Jeanne Hersch, nici chiar Jean François Revel, deși acesta avea spinarea tare și încasa bine. Dar marginalizat sistematic și cu soția concediată, pur și simplu (lucra la Radio France), de către de Gaulle (adică "ai săi", în fond
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și aspectele lui (ibidem, p. 198). Ca retor ce se dorește a fi și inspirat, Guțan ține o pledoarie pentru discernământ și impetuozitate. Citatul care urmează este lung, dar ilustrează perfect tânjirea securiștilor de a discuta ori chiar de a polemiza cordial, de parcă organul care îi patrona ar fi fost o instituție spirituală: Țin să reamintesc tovarășilor, a intra în Securitate, a purta epoleți albaștri, a fi investit cu puteri de a urmări, a cerceta, de a trimite în judecată oameni
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
fost bătuți acei oameni, cum trebuiau să se umilească pentru un vârf de țigară, cum erau batjocoriți etc.”. În discuțiile pe marginea cărților menționate anterior am avut adeseori polemici - mi-aduc aminte de o generație de prin 2003, când am polemizat acut pe mărturia discutabilă a lui Constantin Noica - Rugați-vă pentru fratele Alexandru; seminarul se terminase de mult, era târziu, dar studenții nu voiau să plece - stăteau acolo și polemizau, deși depășisem timpul alocat cursului și seminarului. Nu voiau să
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
aduc aminte de o generație de prin 2003, când am polemizat acut pe mărturia discutabilă a lui Constantin Noica - Rugați-vă pentru fratele Alexandru; seminarul se terminase de mult, era târziu, dar studenții nu voiau să plece - stăteau acolo și polemizau, deși depășisem timpul alocat cursului și seminarului. Nu voiau să plece, trebuiau să rezolve cumva problema și dilema, să se încheie polemica, ceea ce era un semn foarte bun pentru mine ca dascăl. Însemna că reacționau extraordinar la ideea de memorie
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Foarte puțini stăpâni de blog își dau numele real, majoritatea preferă poreclele, pseudonimele, măștile. Este o lume a identităților protejate, pe de o parte, ori renegociate, pe de altă parte: identitatea nu mai este una singură, subiectul devine multiplu. Marchiza polemizează cu valetul, contele cu majordomul, poetul cu inginerul, studentul cu rectorul, și tot așa. Carnavalul presupune, să ne reamintim, un timp al exploziei și al desfătării, dar și unul al exorcizării, în care ierarhiile sociale, politice, religioase, culturale nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Ioan Chiș, "Istoria penitenciarelor din România", în Revista de Știință Penitenciară, nr. 2(25)/1996, p. 31. 246 Radu Popescu, Istoriile domnilor Țărîi Rumînești, în Cronicari munteni, Editura Albatros, București, 1973, p. 175. 247 Octav Gorescu, op. cit. 248 El a polemizat cu Cesare Beccaria, care propunea centralizarea sistemului punitiv și înființarea unei administrații centrale de stat, Mavrocordat argumentînd la fel ca și bunicul său că trecerea preoților în poziții nesemnificative în pușcării le va arunca pe acestea într-o barbarie și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lui Aristotel despre suflet, idei care astăzi stau deopotrivă la baza teoriilor moderne ale instinctului. Sufletul înseamnă o activitatea concretă și nu ceva care se află în afara corpului, ca ceva care "din afară" să contribuie la punerea acestuia în funcțiune. Polemizând cu platonicii, Aristotel spune că "se gândesc bine și corect cei ce afirmă că sufletul nu poate exista în afara corpului și că sufletul nu este corp. Incorect este să se spună că sufletul se poate separa sau diviza de corp
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reținută pentru totdeauna în istoria cunoașterii științifice. Sursă a numeroase erori ale activității psihice, în inconștient se nasc germenii unei activități care trebuie separate cu obligativitate de activitățile conștiente. În ceea ce privește distincția dintre fenomenele psihice și cele de conștiință, Leibniz a polemizat la acea vreme cu Locke, susținătorul punctului de vedere cartezian după care sufletul se manifestă și este dependent de conștiință. Diferit de aceștia, Leibniz susține că sufletul se manifestă și gândește dincolo de tot ceea ce este dependent de manifestarea conștiinței. Prin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
discipolii acestuia, fapt care nu l-a împiedicat să mai publice două lucrări, prima, cu titlul, Evoluția inteligenței animalelor, apărută în 1883 și, cea de a doua, Evoluția inteligenței umane, apărută în anul 1888. În ambele lucrări el încearcă să polemizeze cu criticii săi, să le arate că în aprecierile lor folosesc procedee nepermise. Adică, spunea el, aceștia fac o greșeală fundamentală atunci când pornesc de la considerarea conștiinței omului civilizat de astăzi, pe care o compară fără pricepere cu diverse aspecte ale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
împotriva instituțiilor culturale din Bucovina și a influenței exercitate de Aron Pumnul. După etimologismul promovat ca normă în scrierea limbii române de cărturarii Școlii Ardelene, Aron Pumnul pleda pentru fonetismul absolut, la fel de impropriu sistemului limbii române. De fapt, Eminescu nu polemiza cu D. Petrino, ci "dialoga peste capul măruntului partizan mai curând cu părintele căruia îi vizează metodic scrierile, de la O cercetare critică... (1867) până la Observări polemice (1869)"200. Trimiterile sunt explicite în corpul articolului, în care Eminescu apreciază "stilul bun
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Gazetarul acordă spații largi informațiilor privind situația românilor din provinciile aflate sub stăpânire străină, consacrând acestui subiect numeroase articole și studii. "Activitatea publicistică a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea și buna informare și prin modul de a polemiza în chestiunile controversate"206. Numit cu dispreț de către poet "foia vitelor de pripas" (M.E., I,2), Curierul de Iași nu-i oferă satisfacții materiale și nici spirituale. Cu toate acestea, jurnalistul își ia în serios sarcinile, acordând o atenție deosebită
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
traitement, apprentissage... 2.1.4. În ciuda acestei reticențe de principiu, cercetarea frazeologică franceză actuală înregistrează și câteva abordări din unghi semantic ale "discursului repetat". Astfel, un studiu foarte util este acela realizat de către Jacqueline Picoche și Marie- Luce Honeste, care, polemizând implicit cu teoria "metaforei moarte", se concentrează asupra unui fenomen pe care cele două autoare îl numesc "trezirea metaforelor adormite": Există, desigur, un continuum cu praguri mobile nu doar între mișcările de gândire fără figură și mișcările de gândire purtătoare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aequitas" sau "caritas" ("suum quique tribuere": fiecăruia după nevoi) și, în sfîrșit, "pietas" sau "probitas" (i.e., care urmează întotdeauna legile naturale și/sau divine). Astfel, dreptul legal e clar fundamentat pe moralitate și duce inevitabil la ea". Gianbattista Vico (1668-l744), polemizînd în contra raționalismului cartezian, situează în prim plan inteligența, topica, invenția, ele definind, în opinia sa, caracterul distinctiv al cunoașterii. Într-o altă lucrare, din păcate nefinalizată, susține doctrina varum-factum, după care "regula adevărului este de a fi fost deja înfăptuit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Este de natura evidenței că societatea globalizată în care trăim astăzi cultivă pînă la exces consumul a indiferent ce - de ai sau nu cu adevărat terebuință de acel ceva - în fapt nimic. Îi atenționează pe cei de la "Românul", cu care polemizează aici, și nu numai în acest articol, că: atunci toate artele: muzică, pictură, arhitectură, teatru; industriile: mătasă, catifele, broderii, țesături, toate ar fi un viciu, pentru că nu constituiesc o primă necesitate, ar fi un rău obicei de care, dacă oamenii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Românul. Astfel, încă din incipit se trasează liniile în care se derulează subiectul articolului: Românul a contractat năravul de a ne atribui articole pe cari nu noi le-am scris, ci le-am reprodus din alte ziare, și de-a polemiza apoi cu Timpul, combătând ca ale noastre, idei pe cari le împărtășim poate numai în parte sau cu oarecari rezerve. Astfel se-ntâmplă și în numărul de sâmbătă în care vedem că polemizează cu noi pe temeiul unui articol reprodus
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
reprodus din alte ziare, și de-a polemiza apoi cu Timpul, combătând ca ale noastre, idei pe cari le împărtășim poate numai în parte sau cu oarecari rezerve. Astfel se-ntâmplă și în numărul de sâmbătă în care vedem că polemizează cu noi pe temeiul unui articol reprodus din Poșta privitor la antagonismul dintre moldoveni și munteni (p.348). În acest paragraf introductiv se întâlnește conceptul de față pozitivă/față negativă. Fiecărui tip de „față” îi este specific un anumit câmp
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
din Poșta privitor la antagonismul dintre moldoveni și munteni (p.348). În acest paragraf introductiv se întâlnește conceptul de față pozitivă/față negativă. Fiecărui tip de „față” îi este specific un anumit câmp lexical. Astfel, Românul „a contractat năravul”, „combătând”, „polemizează”, pe când noi, Timpul „am reprodus”, „împărtășim numai în parte”. Se observă clar că lexicul atribuit Românului are o conotație negativă. Exemplele de lexic specific „feței negative” nu se opresc aici, ele se întâlnesc din abundență în acest articol luat spre
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
desfășurând de regulă și activități profesional-intelectuale. Cei mai mulți sunt profesori, avocați, medici sau ziariști. Preocupările sale se centrează pe crearea și medierea de cultură care să contribuie la progresul zonei, dar și la propria afirmare. De la tribuna revistelor locale, intelectualul provinciei polemizează adesea cu figuri intelectuale din capitală ce pun sub semnul întrebării utilitatea localismului în contextul în care după unire, centrul marșa pe ideea de unificare dobândită prin centralizare, inclusiv pe palier cultural. Pentru intelectualul provincial, localismul are două valențe: pe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ziarul Craiu Nou, Emil Diaconescu elogia contribuția lui Iorga la unirea provinciilor 97, iar institutorul C. Iordăchescu îndemna la luptă politică activă alături de cărturarul cu origini botoșănene 98. Liberalii au avut în persoana profesorului N. Răutu un susținător vocal care polemiza, în paginile ziarului Democratul, cu alți intelectuali din zonă. Scriitorii își asumă adesea și rolul de publiciști. Barbu Lăzăreanu semnează articole pe teme literare în Știrea sau Informatorul. Viitorul activist comunist, Scarlat Callimachi, director al ziarului Clopotul, publica în presa
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lui și au pus anatema pe el în anul 401 prin episcopul Anastasius l(399-401) al Romei care îl condamnă pentru erezie, scrierile lui Origene sînt arse iar Ruffinus(345-410) care a tradus parțial aceste texte în latină și a polemizat cu Ieronim, a fost condamnat și el prin actul papal. Să ținem minte că toată această turbare a iudeo-creștinilor se arăta lumii la numai 20 de ani de cînd cultul satanist al lui Iahwe a fost impus în imperiul roman
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]