601 matches
-
3. Pian Proba I Proba de instrument compusă din: a) un studiu, ales, prin tragere la sorți, de către candidat, din trei studii pregătite de acesta, executat fără partitură, cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu; ... b) o piesă polifonică la două voci, executată fără partitură, la alegerea candidatului; ... c) improvizații la instrument pe o temă dată de comisie. Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Comisia va stabili tema pe care candidatul va improviza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
Romanul de dragoste” și al cărui tiraj s-a epuizat rapid, după alte criterii decât literare - accesibilitatea aparentă a subiectului: un conflict între două femei ce își dispută un bărbat sentimentalism etc. -, are totuși o calitate structurală, și anume construcția polifonică, bazată pe succesiunea vocilor narative ale personajelor: Roua Caraoglu - studentă la fără frecvență și lucrătoare într-o tipografie, Ozana Orghidan - studentă și jurnalist la revista „Universitas”, Șerban Magiru - inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
care acum nu mai este centralizat și controlat (M. Harkin, 1996, p. 294). Contestarea simbolică a ierarhiilor nu ia forma unui monolog (nu este o simplă inversare a monologului hegemonic al claselor și grupurilor dominante), ci apare ca un dialog polifonic, ca o confruntare a pozițiilor și discursurilor sociale. Într-o analiză detaliată a paradelor carnavalești din New Orleans, G. Lipsitz (1990, pp. 247-248) identifică mecanismele simbolice prin care defilarea băștinașilor contrazice mesajele incluse În defilarea oficială și tradițională, contestând puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
însele deloc comice"28. Dintre studiile foarte recente, cel al Adrianei Ghițoi pune în valoare "teatralitatea"29 ca pricipiu unificator al operei și demonstrează că o trăsătură fundamentală a caragialismului este transformarea publicisticii în literatură prin stilul îngrijit, concentrat, anecdotic, polifonic, esențialmente teatral. Explorând aceeași dimensiune a creației caragialiene, gazetăria, Ioana Părvulescu descoperă explicații atăt pentru actualitatea operei în epocă, cât și pentru rezistența ei în posteritate, în faptul că " formula lui Caragiale, arta lui poetică este ziarul"30, acesta reprezentând
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pur și simplu"185. Partiturile conținând discursurile vorbite sau doar gândite ale personajelor se intersectează, se completează sau se contrazic, într-un dialog care se rotește concentric în jurul unor teme înnăbușite de pluralitatea perspectivelor. Un avertisment în privința capcanelor acestui joc polifonic "de societate", prin care, în ciuda sau tocmai din cauza suprapunerilor de detalii și comentarii, sensul și adevărul rămân ascunse, este camuflat chiar într-o descriere a unei "simple experiențe de fizică", atribuită unui personaj secundar, musafirul familiei Mironescu: Priviți, vă rog
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sinele / fi-va și el alter ego proscris]” - Triptic, III). SCRIERI: Nocturnalia, Cluj-Napoca, 1985; Dragonul spre ziuă, București, 1988; Patimile tânărului Ioan în Arcadii, Cluj-Napoca, 2000. Ediții: Liviu Rebreanu, Răfuiala și alte nuvele, postfața edit., Cluj-Napoca, 1983; N. Steinhardt, Monologul polifonic, Cluj-Napoca, 1991. Traduceri: Anatole France, Zeilor le e sete, Cluj-Napoca, 1978, Revolta îngerilor, Cluj-Napoca, 1978; Anna Brâncoveanu de Noailles, Umbra zilelor, 1982; Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieții mele - Marcel Proust, Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, Cluj-Napoca, 1986. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
la Cervantes. Și ca romancieră, R. își asumă o miză dificilă. Timpul celor aleși (1999), varianta necenzurată a romanului Totdeauna toamna (1988), se prezintă ca un interesant potpuriu de formule romanești și ca aglomerare, uneori fastidioasă, de ițe tematice. Roman polifonic, demontabil și prin deschiderea mai multor fișiere livrești (cel mai evident vizând pastișarea „trucajului” mitologic din Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov), Timpul celor aleși poate fi citit ca roman de descriere a mediilor (monden-universitare), ca eseu filosofic altoit pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
a marilor romane de familie. Lirismul introspecției se estompează, dar problematica nu se modifică fundamental prin contribuția conștiinței unor personaje care să introducă în substanța viziunii generale o serie de unghiuri de vedere proprii și bine conturate, adică o structură polifonică în sensul consacrat de Mihail Bahtin. Deși de la centripetismul fazei lirice P.-B. parvine în romane la construcția centrifugală a narațiunii, la configurarea unor medii relativ independente și la proiecția de universuri sufletești cu existență epică distinctă, toată instrumentația menită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
pân’ Sărună,/ mași lăieț armânlu adună! Di Catrina-Elbasan,/ jalea creaști an di an.../ Di Aminciu la Tricol,/ Padea-i arsă, loclu gol.../ Di Giumaia pân’ Curceaua,/ cântă-n casi cucuveaua...”. P. a cules folclor aromân, editând chiar un disc de muzică polifonică al grupului vocal „Fârșeroții”. A mai publicat, în 1982, antologia Poezii din închisori, reunind, în peste șase sute de pagini, versurile mai multor poeți trecuți prin gulagul românesc. SCRIERI: Cu acul pe săpun, Hamilton (Canada), 1989; Avnănghipsiri, postfață Hristu Cândroveanu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
întrebăciuni”) retorice și apostrofele învolburate se intercalează cu paragrafele analitice, cu buchetul lor de noime și de învățăminte. Dacă predicile, cu țesătura lor înflorată, vădesc o predispoziție de a plasticiza, fără ornamentație excesivă, ele se înfiripă și în structuri muzicale, polifonice, într-o gradație când suitoare, când coborâtoare, între care șerpuiește în efluvii incantația. Comparațiile, înavuțite cu pilde din „cărțile” Scripturii sau din Sfinții Părinți, metafora, cu falduri grele sau vaporoase, sunt „stâlpările” unei parabole pulsând de sensuri. Prin această artă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
timp utilizate în mitologii, de exemplu sub forma centaurilor, tritonilor și nereidelor, ale căror corpuri compozite ies din domeniul realului"13. Termenul de "sinteză" intră în mod avenit în bagajul terminologic al simbolismului în artele plastice, revendicat atât de caracterul polifonic al simbolismului literar, cât și de hibridizările, metisările, mutațiile, afinitățile pe care simbolismul le incorporează proteic. Sinteza este decelabilă atât în felul particular în care simbolismul utilizează tradiția picturii academice de la care pornesc Gustave Moreau, Puvis de Chavannes, Arnold Böcklin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
februarie 1884. Similar celorlalte secesionisme, și mișcarea inaugurată de Les XX viza cooptarea artiștilor străini la expozițiile internaționale pe care le organizează, expoziții animate de conferințe și recitaluri de muzică și poezie, recitaluri susținute în sălile de expoziție. Acest efect polifonic al corespondențelor și dialogului dintre arte precizează discret o notă simbolistă. Impresionismul, neoimpresionismul, realismul, pointilismul, expresionismul, Art Nouveau-ul, simbolismul, se întâlnesc în locul geometric al dezbaterilor găzduite în această agora artistică. Mișcarea se dizolvă după un deceniu (1883-1893), pentru a se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o simțire... curată și puternică a naturii ”. TUDOR ARGHEZI - TESTAMENT Vorbind despre Tudor Arghezi, C. Ciopraga spunea: „Nici simbolist, nici clasic, nici tradiționalist, dar Împrumutând din toate, potrivit profilului propriu, poetul „Testament” - ului reprezintă un punct de convergență, fiind un polifonic magistral, asemenea neliniștiților „plopi Înalți, cu voci adânci și șoapte multe”. Plecând de la această apreciere, poate nu ar trebui să nu luăm În seamă ce spunea T. Arghezi Însuși prin 1904: „Noua școală franceză - de câte ori i-a venit ei chef
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
două reprize este reiterat la nivelul studiilor liceale în clasele a XI-a, respectiv a XII-a. Curricula școlară preuniversitară reflectă o încărcătură maximă de istorie națională. Din generația secundă a literaturii didactice postcomuniste în materie de istorie, a "discursului polifonic" (post-1998), au fost analizate următoarele titluri: Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV-a (Burlec, 2003); Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a (Ochescu și Oane, 1998); Istoria românilor VIII (Vulpe et al., 1999); Istoria românilor. Manual pentru clasa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
importanța simbolică acordată celor două momente de unitate națională, 1600, respectiv 1918. Prin marcarea temporală a momentelor unificatorii, fibra naționalistă este din nou întrețesută în narațiunea istorică românească, devenind firul roșu care străbate epopeea colectivă a poporului român. II. Discursul polifonic (post-1998). În jurul anului 2000, metastructura istoriei românești pare să își fi terminat cariera. Reformele succesive ale programelor școlare destructurează organizarea cronologică a trecutului, propunând principiul tematic ca mod de ordonare a istoriei românești. Manualele publicate după această dată fie nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Limita temporală până la care este datată finalizarea etnogeniei românești este stabilită în secolul al VIII-lea, deci înainte de primele contacte cu popoarele slavice. II. Discursul polifonic (post-1998). Pluralizarea discursivă antrenată de introducerea manualelor alternative nu a schimbat radical asumpția sintezei duale a etnogeniei românești consacrată în paradigma xenopoliană a daco-romanismului. Dacă în manualele destinate ciclului primar, discursul continuă să fie de factură militantist în sensul apărării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este afirmată pentru a se demonstra permanența prezenței românești în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Teza Romaniilor populare atestă nu doar continuitatea etnică a daco-romanilor, ci și continuitatea organizațională, de factură politico-statală a românilor. II. Discursul polifonic (post-1998). Discursul conservator emis de vechea gardă istoriografică insistă dogmatic pe teza continuității daco-romane post-aureliane (Scurtu et al., 1999, p. 9). De asemenea, continuitatea organizării politice este apărată, invocată fiind deja clasica teorie a "Romaniilor populare" (p. 14). Într-un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
astfel o unificare revoluționară a pașoptismului românesc, prin care mișcările desincronice temporal, disparate teritorial și disjuncte programatic (în special în cazul Transilvaniei) sunt fuzionate în același cadru temporal, spațial și revendicativ în care dominantă este ideea unificării naționale. II. Discursul polifonic (post-1998). Tema unității, sacralizată în mitologia națională, este deconstruită odată cu noua programă școlară pe baza cărora au fost redactate manualele alternative. Programa școlară de Istorie pentru clasa a XII-a adoptată de Ministerul Educației Naționale în 1999 prevedea obligativitatea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tributul de sînge" la Grivița, Rahova și Smîrdan" (Manea și Teodorescu, 1993, p. 6). În afară de aceste epurări punctuale și completări specifice, discursul cu privire la independența național-politică și social-populară se desfășoară în linii mari pe coordonatele stabilite de istoriografia național-comunistă. II. Discursul polifonic (post-1998). Direcția conservatoare a vechii gărzi istoriografice a reprodus aceeași retorică a luptei naționale de independență ca principiu fundamental al istoriei românilor. În aceleași cadențe discursive ale istoriei eroizante, I. Scurtu et al. (1999) celebrează pe militarii români care, sacrificându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul de datare a timpului, folosindu-se în continuare formula "î.e.n." și "e.n.". II. Discursul polifonic (post-1998). Abia pluralizarea discursului istoriografic difuzat de literatura didactică aduce și o accentuare a identității creștin- ortodoxe a poporului român. Desigur, direcția conservatoare păstrătoare a discursului naționalist din vechiul regim a militat cauza creștin-ortodoxismului românesc. Pe lângă reluarea tezei interbelice a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Proba de instrument compusă din: a) un studiu, din trei studii propuse de candidat, ales prin tragere la sorți de către acesta, executat fără partitură. Studiul trebuie să fie cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu. ... b) o piesă polifonică la două voci, la alegerea candidatului, executată fără partitură. ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a Recital instrumental: a) o sonată clasică, integrală, la alegerea candidatului, executată fără partitură; ... b) o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
3. Pian Proba I Proba de instrument compusă din: a) un studiu, ales, prin tragere la sorți, de către candidat, din trei studii pregătite de acesta, executat fără partitură, cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu; ... b) o piesă polifonică la două voci, executată fără partitură, la alegerea candidatului; ... c) improvizații la instrument pe o temă dată de comisie. Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Comisia va stabili tema pe care candidatul va improviza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
Proba de instrument compusă din: a) un studiu, din trei studii propuse de candidat, ales prin tragere la sorți de către acesta, executat fără partitură. Studiul trebuie să fie cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu. ... b) o piesă polifonică la două voci, la alegerea candidatului, executată fără partitură. ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a Recital instrumental: a) o sonată clasică, integrală, la alegerea candidatului, executată fără partitură; ... b) o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
3. Pian Proba I Proba de instrument compusă din: a) un studiu, ales, prin tragere la sorți, de către candidat, din trei studii pregătite de acesta, executat fără partitură, cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu; ... b) o piesă polifonică la două voci, executată fără partitură, la alegerea candidatului; ... c) improvizații la instrument pe o temă dată de comisie. Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Comisia va stabili tema pe care candidatul va improviza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
I Proba de instrument compusă din: a) un studiu, din trei studii propuse de candidat, de nivel de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, ales prin tragere la sorți de către acesta, executat fără partitură. ... b) o piesă polifonică la trei voci, la alegerea candidatului, interpretată fără partitură. ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a Recital instrumental: a) o sonată clasică, integrală, la alegerea candidatului, executată fără partitură; ... b) o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]