1,208 matches
-
recompensă nu se acordă post mortem. Reproducem în continuare, după Bruce Alberts și colab. (fig. 3-19), o schemă a sintezei ADN catalizată de ADN polimerază. A. Respectivul proces este diferit pe catena înaintată (leading strand) figurată în registrul superior, unde polimerizarea se face continuu, față de catena întârziată (registrul inferior), unde polime rizarea se face prin cumulare de fragmente Okazaki. B. Același proces poate fi urmărit și aici. În plus, este figurată și dispariția primerilor de pe catena întârziată (lagging strand). Este un
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și de metodologia de cultivare. În 1970, James D. Watson, unul dintre celebrii descoperitori ai bicatenarității ADN (premiul Nobel, 1962), atrăgea atenția că în procesul replicării ADNului către capetele cromozomilor, enzima ADN-polimerază-ADN dependentă își pierde proprietatea de a mai cataliza polimerizarea capătului 5 terminal al respectivilor cromozomi. În acest fel, telomerele nu sunt copiate. Mai exact, odată cu apropierea de capătul brațelor cromozomilor (capătul moleculei de ADN), nu se mai găsește suficientă substanță matricială pentru continuarea formării de fragmente Okazaki. În acest
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
replicării (formează manșonul de apărare împotriva atacului nucleazelor, dar numai dacă respectiva unitate de 40 kDa este forsforilată. Factorul de replicare RPA fosforilat este implicat și chiar absolut necesar acțiunii polimerazelor a și d, mai ales în opera de constituire (polimerizare) a nucleotidelor de la sfârșitul fazei G1 și începutul fazei S din ciclul de multiplicare celulară. Interesant pentru patologia replicării ADN, inclusiv a reparării ADN (a se vedea mai departe la pp. 242-244), este că în maladia ereditară cunoscută sub numele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este integrat în mod aleatoriu în genomul gazdă. Cu alte cuvinte, situl de integrare este specific pentru fiecare celulă infectată cu HTLV 1. O parte din capetele terminale lungi repetitive care flanchează genomul au fost amplificate prin reacția inversă de polimerizare în lanț (PCR) și fiecare bandă detectată a reprezentat 8. Virusuri cu potențial oncogen pentru om o proliferare clonală de celule infectate cu HTLV 1. Utilizarea acestui test pentru analiza proliferării clonale a celulelor infectate cu HTLV 1 la purtători
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
adevărată „baie de lumină”. Datorită geometriei, radiația excitatoare nu este difuză pe direcția radiației emise, fapt foarte important pentru a putea fotografia „sateliți” care compun structura radiației Raman. Folosind această instalație de spectroscopie Raman, prof. Hulubei a studiat așa-numita „polimerizare” a apei - starea de concatenare a moleculelor de apă prin punți de hidrogen. Fenomenul stă astăzi la baza teoriei reproducerii acidului ribonucleic la ființele vii. În laboratorul Hulubei de la Sorbona, s-a construit unul dintre primele acceleratoare de protoni de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
scoate din circuit, deci a le putea constitui În rezerve, este necesar ca ele să-și piardă caracterul reducător, fără Însă a fi propriu-zis oxidate. Aceasta se realizează, indiferent dacă ele au rol tactic sau strategic, printr’un fel de polimerizare; diferă doar cât e de avansată: rolul tactic e asigurat, de regulă, de o polimerizare mai avansată. Și astfel, aminoacizii devin proteine, zaharurile polizaharide - precum amidonul și celuloza -, iar acizii grași, cu ajutorul glicerinei, grăsimi. Toate devin Însă În acest mod
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-și piardă caracterul reducător, fără Însă a fi propriu-zis oxidate. Aceasta se realizează, indiferent dacă ele au rol tactic sau strategic, printr’un fel de polimerizare; diferă doar cât e de avansată: rolul tactic e asigurat, de regulă, de o polimerizare mai avansată. Și astfel, aminoacizii devin proteine, zaharurile polizaharide - precum amidonul și celuloza -, iar acizii grași, cu ajutorul glicerinei, grăsimi. Toate devin Însă În acest mod, din reducătoare, mai mult sau mai puțin neutre. Pentru a fi mai bine Înțeles, mă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o va neutraliza redox Înainte de a o depozita. Sfecla de zahăr o face sub forma zaharozei, destinate În primul rând necesităților ei din anul următor, când pornirea În vegetație și fructificarea vor cere multă energie. Cartoful va apela la o polimerizare avansată, formând amidonul, tot pentru la anul când, din fiecare tubercul mai precis mugure al acestuia, va răsări o altă plantă. Cerealele, care nu se Înmulțesc vegetativ, vor acumula tot amidon, dar În semințe, ca rezervă pentru urmași. Plantele perene
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
energetice. Necesitatea rezervei tactice, pentru sine Însuși, e veche și a evoluat ținând seama de evoluția spre oxidant a mediului. Chiar o plantă inferioară - rog acum pe zoologi să mă ierte - Euglena, acumulează un polimer al glucozei - paramilonul - printr’o polimerizare deloc avansată; ca atare, substanța de rezervă e Încă reducătoare, dar În echilibru cu mediul reducător În care Euglena a apărut. Lichenii, mai recenți, acumulează lichenina, un polimer mai avansat, mai aproape de neutru, ce prefigurează deja amidonul, neutru, caracteristic plantelor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
principal gradul III (1975ă, gradul II (1990ă și gradul I (1992ă. În 1973 a obținut titlul de doctor inginer cu teza Grefarea unor polimeri cu grupe reactive. Între anii 19721975 a fost adjunct al Șefului Laboratorului de macromolecule naturale și polimerizare, iar între 1975-1992 a fost șeful acestui laborator. Din 1990 a condus 3 doctoranzi admiși la specialitatea chimia celulozei, ligninei și a substanțelor însoțitoare. Din 1969 a desfășurat o activitate de cercetare atât cu aspect fundamental cât și de interes
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
schimbător Poliam rămân ară este Poliamida 6 (6(poli-[ε- aminoc donoare de protoni. Preparate de poliamidă: poliamidă M.N.; poliamidă Merck. Sefade principiul schimbătorilor de ioni, cu mărimea particulelor cuprinsă între 20-300 μ. ida Este un polimer sintetic obținut prin polimerizarea lactamelor sau policondensarea acizilor grași cu amine alifatice. Grupele C=O și NH ale poliamidei din interiorul polimerului formează legături de hidrogen prin intermediul cărora lanțurile sunt legate între ele. Aceleași grupe de la suprafața polimerului libere și joacă un rol important
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
ca grupă xul Este dextran de origine bacteriană caracterizat prin punțile transversale de 1, 3 - gliceril - ester. Se folosesc diferite tipuri de sefadex, mai ales site moleculare, notate G10, G25, G75, G100, G200, care diferă între ele prin gradul de polimerizare și prin numărul punților transversale. Numărul mare de legături transversale duce la obținerea unor ochiuri cu diametrul mic, ceea ce conferă proprietăți selective în separarea substanțelor cu moleculă mare sau mică. Sefadexul se folosește în cromatografia pe strat subțire pentru încercări
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
este cazul în care există efecte ale excluziei ionului sau adsorbției la matricea fazei staționare decât la grupările funcționale. Proprietățile ionilor solutului, fazei mobile și contraionilor ce afectează extinderea interacțiunilor ionice sunt: - sarcina ionului solutului; - mărimea ionului solvatat; - gradul de polimerizare al schimbătorului de ioni; - polarizarea ionului solutului; - capacitatea ionică a schimbătorului fazei staționare; - tipul grupării funcționale a fazei staționare. Ca o regulă generală, o creștere a densității ionului solutului determină creșterea afinității sale pentru faza staționară. Alegerea corectă a schimbătorului
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
sau volumul) și pe ordonată logaritmul masei moleculare. Utilizând timpul sau volumul de reținere se poate determina masa moleculară. Masa și volumul moleculei sunt în relație directă. Astfel, calibrarea pentru polistiren se face pentru oligomerii săi cu diverse grade de polimerizare (n=1-14). Curba are forma prezentată în figura de mai jos: Picul din extremitatea dreaptă reprezintă stirenul monomeric. Acesta reprezintă molecula cea mai mică și eluează cel mai târziu. Vo este volumul mort, Vz reprezintă volumul de lichid dintre particulele
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
selectivitatea lor față de unele caracteristici ale materialului ce trebuie analizat ca: greutate moleculară, formă, punctul de fierbere, prezența unor grupe funcționale caracteristice în moleculă etc. Fazele staționare sunt de obicei legate : covalent - leagă faza staționară de suport; prin reacții de polimerizare. A. Faze pe bază de polisiloxani: CH3SiOOSiR2CH3SiOOSiR2OH3CR1H3CR1 polidimetilsiloxani: R1, R2: CH3 metilfenilsiloxani: raport diferit R2/R1 R1, R2 = CH3 sau R1, C6H6, R2 = CH3 metilcianopropilfenil polisiloxani: R1, R2 = CH3 R1, R2 = C6H6 CN sau: polifenildimetilsiloxan politrifluoropropildimetilsiloxan polidicianolildimetilsiloxan B. Faze pe
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
10 % și 1,72 ml. apă bidistilată. Amestecul se degazează timp de 1 minut și apoi se adaugă 0,005 ml TEMED. Se pipetează deasupra gelului de separare. Dupa 30-60 minute, se poate îndepărta pieptenele matriță, deoarece s-a realizat polimerizarea gelului. Prin acțiunea pieptenului-matriță s au format godeuri în care se pipetează câte 0,01 ml. soluție de albastru de bromfenol 0,01 % și câte 0,30 ml din probele de ser tratat cu rivanol. Pentru identificarea transferinelor s-a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de glucan se asociază formând subunități microfibrilare similare cu cele de celuloză și chiar de xilan. Principala funcție a glucanului este cea scheletică. Manoproteinele Moleculele de manoproteine din pereții drojdiilor se caracterizează printr-o accentuată heterogenitate, determinată de gradul de polimerizare al unităților manozil, de tipurile de legături ce se stabilesc, de prezența și altor tipuri de reziduuri ozidice, etc. Molecula de manoproteină prezintă un ax principal proteic, la care reziduurile manopiranozice sunt legate α-(1- 6) și numeroase lanțuri laterale
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
organite celulare ( nucleu, mitocondrii), sugerând implicarea lor în stabilirea topografiei și în mișcarea prin citosol, a acestora. Funcția lor motilă este legată de fenomenele de polimerizare-depolimerizare, care afectează permanent microfilamentele de actină. În condiții fiziologice normale există un echilibru între polimerizare și depolimerizare, celula posedând permanent un stoc de monomeri de actină, la care poate apela la nevoie pentru un răspuns rapid și eficient. În funcție de valoarea raportului polimer / monomer, vâscozitatea citoplasmei se modifică. Geneza microfilamentelor ca și topografia lor este
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
și β de tubulină alternează în cadrul protofilamentului. Protofilamentele din cadrul unui microtubul sunt solidarizate prin legături laterale, care sunt însă mai slabe decât cele longitudinale. Biogeneza microtubulilor este un fenomen de formare de novo prin autoansamblarea dimerilor de tubulină. Studii privind polimerizarea in vitro a tubulinelor relevă că asamblarea microtubulilor are loc în două etape distincte. Prima etapă - a nucleației, este caracterizată de apariția de variate forme oligomerice de tubulină: inele, discuri, spirale, benzi (panglici) drepte sau curbate, de protofilamente. A doua
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fusului (SPB) sau organite asociate nucleului (NAO). Fusul intranuclear constă dintr-un fascicul de microtubuli atașați celor doi corpi polari ai fusului. Fusul periferic pare a fi format din microtubuli kinetocorali, atașați cromozomilor la nivelul acestor structuri, care intervin în polimerizarea și depolimerizarea lor, fenomene de care depinde segregarea cromozomilor și migrarea lor polară. În concluzie, se poate afirma că, nucleele drojdiilor prezintă un plan de organizare și comportament funcțional similare cu ale altor grupe taxonomice de fungi și chiar cu
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
inflamației de la receptorul membranar activat În interiorul celulei. 2. Semnalul transdus intracelular mediază rearanjamentul citoscheletal al celulei și mobilitatea acesteia, elemente ce stau la baza chimiotactismului celulei. Procesele intracelulare sunt Încă incomplet cunoscute, la ele participând diverse molecule, unele acționând la polimerizarea actinei citoscheletale, altele de tip proteine G cu pondere moleculară mică (LMGW) fiind implicate În activarea adeziunii celulare și a chimiotactismului leucocitelor. Hiperactivitatea celulară la stimuli inflamatori, observată În boli reumatice inflamatoare și a recrudescențelor lor și cunoscută sub numele
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Deva, 2004, 20 26-27. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 72 este indispensabilă tranzitului intestinal normal, deoarece volumul său asigură eficacitatea peristaltismului intestinal normal (rol de lest, material de balast, fibră) [4.5], insolubilă în apă [1], deși cu un grad se polimerizare în general mai mic decât în cazul amilopectinei, acest fapt datorându-se faptului că moleculele suprapuse în lungime se leagă între ele prin punți de hidrogen, împiedicând accesul apei la grupările OH, care participă dela la o legătură cu grupările
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
deosebește de amidon prin legăturile β glicozidice dintre moleculele de glucoză, care impun o structură liniară și nu una elicoidală ca la amidon; moleculele de glucoză sunt alternativ rotite cu 180șC de-a lungul axei moleculei de celuloză; gradul de polimerizare se situează între 100-3300 unități de glucoză, în funcție de sursa vegetală din care provine [5], dacă însă se împiedică alipirea moleculelor, de exemplu, prin metilarea grupărilor OH, atunci produsul obținut, având același grad de polimerizare cu celuloza din care a provenit
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
axei moleculei de celuloză; gradul de polimerizare se situează între 100-3300 unități de glucoză, în funcție de sursa vegetală din care provine [5], dacă însă se împiedică alipirea moleculelor, de exemplu, prin metilarea grupărilor OH, atunci produsul obținut, având același grad de polimerizare cu celuloza din care a provenit, devine solubil; astfel metilceluloza, cunoscută și sub numele de tioliză, se dizolvă în apă rece, dând un gel, care o face aptă de a fi folosită ca adaos alimentar (dar și ca adeziv, la
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
structură ca și amilopectina, dar este ușor solubil în apă, fără a forma un gel, având molecula sferică, ramificații mai dese, conținând 7-8 resturi de glucoză între acestea [5], masa moleculară a glicogenului din mușchi este corespunzătoare unui grad de polimerizare de circa 6000 unități de glucoză, în timp ce cea a glicogenului din ficat corespunde la circa 10.000 de unități [5], reprezintă principala formă de depozit în organism a carbohidraților [2], constituie o formă de depozit importantă a glucozei în organism
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]