257,490 matches
-
nici după. Atunci, în emisiunea televizată care a declanșat scandalul, dl. țepeneag (sau Tsepeneag?) era o iudă fleșcăită și nimic altceva. - Dincolo de cărțile de "ficțiuni speculative" și de Vremea Mânzului Sec, scrisul Dvs. e profund impregnat de realitatea zilei (socială, politică, economică etc.). Nu credeți că există un risc în această "întrețesere" cu momente și personaje trecătoare, perisabile? Ca și în cazul publicisticii politice făcute de Ileana Mălăncioiu: găsiți că, peste câțiva ani, va mai interesa pe cineva figura unui Gavril
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
de "ficțiuni speculative" și de Vremea Mânzului Sec, scrisul Dvs. e profund impregnat de realitatea zilei (socială, politică, economică etc.). Nu credeți că există un risc în această "întrețesere" cu momente și personaje trecătoare, perisabile? Ca și în cazul publicisticii politice făcute de Ileana Mălăncioiu: găsiți că, peste câțiva ani, va mai interesa pe cineva figura unui Gavril Dejeu, a unui Radu Vasile, sau a omniprezentului, azi, Adrian Năstase, "utecistul bătrân și complexat" dintr-un recent editorial? - N-are nici o importanță
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
vedere "tehnic": "Am subintitulat volumul Jurnal, deoarece textele reunite în el pot fi citite ca înșiruire de note zilnice; ele urmăresc istoria dintre 1990 și 1997 și o fac cu intensă participare emotivă, cu atașament explicit de partea unei cauze politice bine definite și cu o repulsie nedisimulată față de "vechiul regim" prăbușit în 1989". Articolele în cauză, apărute în ritm hebdomadar, se înscriu - urmăm sugestiile d-lui Mihai Zamfir - pe două coordonate, ambele inconformiste. Natura lor literară e, cu cochetărie, declarată
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
ideologice, a acelei "imbecilizări" obligatorii a cotidianului pe care a practicat-o cîrmuirea comunistă și pe care se silesc a o continua emulii ei postdecembriști, punînd în paranteză doctrina, "pe tăcute", prin perfidia unor măsuri administrative: "Marea realizare a regimului politic de după decembrie 1989 o reprezintă înțelegerea acestui lucru simplu: poți acționa în spiritul unei ideologii (al aceleiași!) fără a mai face nici un caz de ea, fără măcar a o mai pomeni, și cu rezultate mult superioare. La ce bun să
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
că nu se scrie singură, așa că măcar din prudență dl Constantinescu ar fi trebuit să-și subîmpartă cartea în mai multe cărți, accesibile ca preț istoricilor. Pentru comentariul imediat, ea ar fi trebuit să se potrivească și cu portofelul comentatorilor politici, iar pentru influențarea opiniei publice sau măcar pentru curiozitatea omului de rînd dl Constantinescu ar fi avut datoria să țină seamă de dimensiunile salariului mediu pe economie, înainte de a publica o carte care costă, la stand, 1.500.000 de
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
președinție fără să aibă merite deosebite și date certe pentru a îndeplini această funcție. Dacă nici în memorii dl Constantinescu nu acceptă această poziționare față de destinul său prezidențial, atacînd chiar pe unul dintre cei mai importanți artizani ai devenirii sale politice, poate că ar trebui să citim și memoriile Anei Blandiana, înainte de a-i da credit, pe cuvînt, dezamăgitului fost președinte. Se pare însă că la noi, în memorialistica Puterii, fiecare își scrie propria sa istorie. Seria a deschis-o Radu
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
istorie. Seria a deschis-o Radu Vasile, a continuat Răzvan Popescu și sper că nu o închide fostul președinte Constantinescu. Regret s-o spun, dar dl Constantinescu încearcă să copleșească prin cantitatea de pagini ceea ce a ratat prin gafa sa politică din ziua cînd a declarat că nu mai participă la alegeri. Dl Constantinescu se consideră azi un soldat credincios al intereselor României. Frumos spus, dar, dacă opoziția democratică aproape că nu are nici o importanță în Parlament, n-ar trebui să
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
noi nu s-a dezvoltat un samizdat propriu-zis. Dl Lászlo Alexandru crede că "in-telectualii deceniilor 7, 8 și 9 [...] n-au avut de spus mai mult decît le permitea cenzura." Mai subtil, aceeași idee era exprimată de dl Patapievici (în Politice), citat de dl Lászlo Alexandru: dictatura s-a impus din clipa în care intelectualii au acceptat ca valabile doar mijloacele și tonurile permise de oficialitatea comunistă și de cînd ei n-au mai simțit nevoia unui samizdat. Diferența de perspectivă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
unui samizdat. Diferența de perspectivă este importantă, nu doar o răsucire a unghiului de vedere și ea ar putea fi formulată ca o alternativă: sau scriitorii din deceniile de comunism (de după 1964-1965, în orice caz) au intrat într-un joc politic și literar ale cărui reguli le-a fixat oficialitatea din anii de imediat după ascensiunea lui Ceaușescu (și n-au mai putut fi clintiți cînd Ceaușescu însuși a regretat libertățile inițiale sau, mai bine zis, n-a mai avut nevoie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
care s-au desfășurat lucrările Consiliului, "Spre Normalitate", de fapt "prin felul în care au fost evitate dezbaterile despre necazurile scandaloase, prin exprimarea solidarității față de principalii acuzați, putem spune că PSD s-a distanțat și mai mult de o prestație politică firească." Încercînd să afle motivele liniștii, editorialistul lansează mai multe întrebări, care mai de care mai explozive " Nu cumva tăcerea din Consiliul PSD servită opiniei publice ca fiind un pas "spre normalitate" ascunde complicități, polițe și posibile șantaje? Oare politețea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
avea ce spune și ce acuza? Nu cumva la vîrful partidului s-a instaurat o solidaritate în corupție ? Și fiecare își acoperă petele negre amenințînd că le va da în vileag pe ale celorlalți?" CVTudor "a anunțat că retrage sprijinul politic celor doi reprezentanți ai săi în Consiliul de Administrație al TVR, Sanda țăranu și Dan Mihăescu. Liderul PRM le-a reproșat celor doi "lipsa de activitate și neîndeplinirea mandatului încredințat " și le-a cerut să demisioneze, pentru a lăsa locul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
a cerut să demisioneze, pentru a lăsa locul membrilor supleanți Nedic Lemnaru și Ion Pavelescu" scrie ZIUA. Să sperăm că după Sanda țăranu și Dan Mihăescu se vor găsi și alții care să descopere ce înseamnă de fapt o relație politică de subordonare față de CVTudor. Nu ne referim, firește, nici la Nedic Lemnaru și nici la Ion Pavelescu ROMÂNIA LIBERĂ nr. 3823, salută o nouă victorie a guvernului Năstase împotriva corupției și clientelismului: Guvernul PSD a oficializat secretomania despre afacerile clienților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
de subordonare față de CVTudor. Nu ne referim, firește, nici la Nedic Lemnaru și nici la Ion Pavelescu ROMÂNIA LIBERĂ nr. 3823, salută o nouă victorie a guvernului Năstase împotriva corupției și clientelismului: Guvernul PSD a oficializat secretomania despre afacerile clienților politici. Registrul Comerțului nu mai este public. La rîndul său Nicolae Prelipceanu își intitulează editorialul din același ziar: Economie mafiotă de piață, titlul ne scutește de detalii. În sfîrșit, din același ziar am cules știrea că partidul de gu-vernămînt are cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
de demult stabiliment de aburi strigând cineva "să iasă prostul din baie", careva scoase capul din apă, replicând: "da' ce, eu n-am plătit?" Cam la fel a fost reacția când, la un post de televiziune cu multă audiență, bărbatul politic român cu cea mai sclipitoare dantură din Sud-Estul Europei și-a manifestat intenția de a-i expulza din țară pe toți proștii. De a doua zi chiar postului de televiziune în chestiune i s-a suspendat licența. Adevărul cere să
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
-i întoarne pe rromi din orașul-lumină în urbele și cătunele noastre, nu e logic ca partidul de opoziție din prima linie să se implice cum am zis, în sensul contrar? Cât îi privește pe proști, aceștia par răspândiți în formațiuni politice de toate orientările. Venind la putere, P.R.M.-ul s-ar vedea silit a purcede la o severă secerare în propriile rânduri - dacă nu chiar l-ar amenința dispariția. Ce s-ar mai alege din Camera Deputaților, din Senat, unde s-
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
Altcum, enormități, grozăvii, mișelii, dl Corneliu Vadim Tudor profesează încă dinainte de Revoluție, în presă, la televiziune, acasă în vestibul, de la ferestre, bănuim că și în somn sau pe masa de operație. Ele au provenit însă, și întotdeauna, nu de la bărbatul politic - stăpânit în manifestări și îndeobște aplecat spre mișcări generoase - nu de la iubitorul de istorie, cu înduioșetoare cunoștințe de filosofie și literatură - se pare că într-o vreme scria asemeni d-lui Radu Vasile versuri -, nu de la bărbatul politic, prin urmare
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
de la bărbatul politic - stăpânit în manifestări și îndeobște aplecat spre mișcări generoase - nu de la iubitorul de istorie, cu înduioșetoare cunoștințe de filosofie și literatură - se pare că într-o vreme scria asemeni d-lui Radu Vasile versuri -, nu de la bărbatul politic, prin urmare, de care arena socială nu s-ar putea dispensa, ci de la gazetarul furtunos și irezistibil. Comprimându-se, acesta ar exploda în mii de bucățele - pierdere ireparabilă pentru obște. Precum în tragedia patronului Faust, două suflete se zbat în
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
de naționalism, intoleranță și xenofobie ce le guvernează comportamentul. Nici în "teritoriu" Adrian Năstase nu stă mai bine. Incapabil să se impună în fața baronilor din provincie, el pare să fi abandonat o bătălie fără șanse de triumf. Puterea mafiilor locale, politice și transpolitice, a devenit atât de serioasă încât ordinele venite de sus nu mai impresionează nici măcar portarii birourilor parlamentare ale reședințelor de județ. Oricât ar fi de obedienți față de omul care i-a pus în funcție, chiar și prefecții se
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
Năstase, ea nu valorează nimic pe lângă puterea simbolică manipulată de Ion Iliescu. încercarea jalnică a premierul de a da o lovitură de imagine prin "retrogradarea" lui Iliescu pe locul al patrulea în preferințele românilor nu e un semn de inteligență politică, ci de disperare. E regretabil că acest lucru s-a produs cu complicitatea IMAS, un institut de sondaje care se bucura de oarecare respectabilitate. Ața albă e prea vizibilă pentru a înșela pe cineva. După cum vizibilă e și grosolana stratagemă
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
vizibilă pentru a înșela pe cineva. După cum vizibilă e și grosolana stratagemă de a-i antagoniza pe cei doi oameni care-i dau premierului insomnii, președintele și Mircea Geoană. și totuși, ce va face Ion Iliescu? Dacă-i analizăm cariera politică, vom observa că marele său atu e puterea de a aștepta și de a rezista în situații greu suportabile. Obsedat de putere, el este dispus să sacrifice orice și pe oricine pentru a-și atinge scopurile. în cadrul constituțional actual, mișcările
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
viveur", care a mizat mereu pe cauze ridicole și pe valori desuete precum onoarea și loialitatea? Un gentilhomme (apud. Alexandru Paleologu) apt oricînd să subscrie la versul lui Rimbaud: Par delicatesse j'ai perdu ma vie"? Un om cu opțiuni (politice, artistice, profesionale) uneori excentrice, al cărui succes public s-a lăsat prea mult așteptat, dar care ar putea fredona cu Edith Piaf, în fața oglinzii, pieptănîndu-și cochet părul și aranjîndu-și nodul cravatei, "Non, je ne regrette rien"? Despre Theodor Cazaban se
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
trebuie să funcționeze și aici. Altminteri riscăm să ne scufundăm într-o realitate orwelliană. De altfel, în spiritul aceleiași transparențe totale, Theodor Cazaban nu își ascunde nici slăbiciunea pe care a avut-o pentru marxism (deloc în consonanță cu modele politice actuale) care, crede el, pe anumite paliere ținînd de filozofia istoriei, ar fi putut face casă bună cu mișcarea legionară (vezi pp. 57-59). în mai bine de jumătate de secol de exil, Theodor Cazaban a cunoscut multă lume și cîteva
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
era groasă" pe scenă, "șuetele" cu oficialități de la județ, de la Timișoara, pe care le luam cu voluptate peste picior, stabilindu-ne din ochi strategia, discuțiile teatrale cu cei curioși să afle ce mai e nou pe la capitală. N-am făcut politică. Deloc. Era mare lucru pe atunci. Ne-am respectat, tacit, opțiunile. Nici acum, după atîta timp nu știu în ce "bărci" ne aflăm. în fine, am jucat X și O, pe carnețelul meu, și, mai ales, am tocat teatrul românesc
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
a Comisiei de Cultură a Senatului pe care o conduce, dl Adrian Păunescu. În calitate, cum a precizat orgolios, de cetățean care a deschis în 1969 discuția despre reforma ortografica din 1953 prin care limba română ar fi fost mutilată politic. (În realitate, discuția a deschis-o dl Victor Iancu în 1965.) Și pentru că demagogia să fie completă, dl Păunescu dorește acum că o nouă hotărîre politică, aceea a Parlamentului, să reformeze reforma din 1953. Prezent ca invitat, presedintele Academiei Române s-
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
discuția despre reforma ortografica din 1953 prin care limba română ar fi fost mutilată politic. (În realitate, discuția a deschis-o dl Victor Iancu în 1965.) Și pentru că demagogia să fie completă, dl Păunescu dorește acum că o nouă hotărîre politică, aceea a Parlamentului, să reformeze reforma din 1953. Prezent ca invitat, presedintele Academiei Române s-a plîns că s-a ajuns la o veritabilă "schizofrenie" din pricina nerespectării de către unele edituri și publicații (între acestea din urmă, România literară) a dispozițiilor Academiei
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]