682 matches
-
iubești o capodoperă? Te copleșește". Dacă vom face cartea-dialog, trebuie neapărat să-i vorbesc lui Șichy despre felul cum m-au ajutat Iordan și cu tata să traversez "vremurile noi", "de tranziție" și acelea. Ei înșiși "se sustrăgeau" cu greutate politizării. Și se politiza orice, chiar și muzica simfonică. Păstrau anevoie o aparență, să nu vadă ai lor că le trecea os prin os. Mai ales copilăria a fost ecranată de tătișor. Tata nu era atît de acid. Mai conciliant din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
putea orice acolo. "Ninina și Aligru, cei doi puișori de tigru". Am copilărit cu versurile Ninei Cassian. N-o las să schimbe subiectul. Insist. Legea 596 stipula, începînd din '46, controlul statului asupra editurilor. Oricare tipăritură avea nevoie de AVIZ. Politizarea breslei se înfăptuise. În '47, după ce Puterea a fost integral preluată de stînga, controlul asupra literaturii a devenit absolut. PMR (Partidul Muncitoresc Român) "s-a ocupat" de scriitori. Și cum s-a mai ocupat! La ședința de constituire a Uniunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Instanței Supreme de a-l condamnă pe Adrian Nastase la 4 ani de închisoare în dosarul "Zambaccian". C.T. Popescu a catalogat decizia justiției ca fiind una corectă și și-a exprimat speranța că cei din PSD se vor abține de la politizarea acestei condamnări, scrie gândul.info. El a adăugat că dacă ar avea posibilitatea să discute față în față cu Adrian Nastase ar vrea să-l întrebe un singur lucru: dacă are de gând să se sinucidă și acum, după această
CT Popescu: Condamnarea lui Năstase e corectă. Ce întrebare i-ar adresa by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/52021_a_53346]
-
programe apar consiliile municipale sau regionale. Atractivitatea modelului rezultă din mecanismul corect și eficient organizat al mobilizării disponibilităților bănești libere ale populației colectate de sectorul bancar și distribuția acestora companiilor private În scopuri investiționale. Dezavantajul modelului este gradul Înalt al politizării procesului de planificare a investițiilor Însoțit de modificări nedorite a parametrilor monetari-creditari. Modelul investițional taiwanez - reprezintă o combinare a aspectelor din modelele american și japonez. Momentul forte al modelului Îl constituie funcția statului care constă În coordonarea deciziilor investiționale, implementarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de stradă transmiteau sunetele culturii negre mai întîi în ghetou, apoi în întreg orașul și peste tot în țară. Noile tendințe muzicale erau rapid asimilate în idiomul muzical afro-american. Muzica reggae a furnizat atît sunete noi cît și o nouă politizare a muzicii. Rapperii negri din anii '70, precum Gil Scott-Heroh și Grandmaster Flash, au dezvoltat noi forme de muzică politică, articulînd experiențele oprimării și lupta din mediul urban locuit de negri 30. În anii '70 și '80, cultura hip-hop a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu dizabilități (spre exemplu, neabordarea limbajului mimico-gestual la surzi ca obligație profesională pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în școlile de surzi); absența schimbărilor profunde la nivelul înțelegerii rolului școlii în comunitate, lipsa de deschidere și flexibilizare a curriculumului școlar, politizarea programelor naționale referitoare la integrarea școlară a elevilor cu dizabilități , amatorismul, superficialitatea și dezinteresul la nivelul unor verigi de decizie importante în managementul procesului de dezvoltare a școlilor incluzive au făcut ca rezultatele să fie parțiale și nesemnificative în domeniul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
situații. Autonomia formal căpătată este inoperantă cât timp Biserica este controlată de un partid politic. În perioada interbelică, pe fondul apropierii campanilor electorale și al intensificării luptelor între partidele politice, ierarhia bisericească este supusă unei adevărate presiuni, prin încercarea de politizare a Ecclesiei, de laicizare și metamorfozare a ei într-un instrument al politicii de stat. Intelectualitatea interbelică creștină atrage atenția asupra acestui pericol, prin luarea unei atitudini tranșante, pe linia tradiției patristice 6. Diagnosticul lui Nae Ionescu pus asupra influenței
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
autoritare; viața politică "normală" este redusă la minim, și în rândul autorităților este răspândită convingerea că politica poate fi abolită cu totul și înlocuită prin management și administrație. Unele regimuri autoritare inegalitare au fost nevoite să accepte un grad de "politizare" și au alcătuit organizații desemnate înscrierii populației într-un partid "de masă", al cărui scop principal este exprimarea sprijinului pentru lider și regim; în consecință, aceste partide sunt în mod tipic structurate ierarhic. Se pune accent pe nevoia de recunoaștere
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
7: Modelul creatorului / 161 Originile și dezvoltările modelului / 161 Difuzarea modelului în sfera culturală / 174 Capitolul 8: Rutinizarea culturală / 181 Aplicații ale conceptului de rutinizare / 182 Căile rutinizării / 186 Formele de rezistență / 195 Partea a patra: Politicile / 197 Capitolul 9: Politizarea "culturalului" / 199 Indicatorii politizării / 199 Activitatea de legitimare și controversele ei / 207 Capitolul 10: Cei trei timpi ai acțiunii politice / 223 "Capitalizarea" / 224 Protejarea / 235 Valorizarea / 239 Partea a cincea: Paradigmele / 243 Capitolul 11: Cultura ca "piață" / 245 Actorii și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Originile și dezvoltările modelului / 161 Difuzarea modelului în sfera culturală / 174 Capitolul 8: Rutinizarea culturală / 181 Aplicații ale conceptului de rutinizare / 182 Căile rutinizării / 186 Formele de rezistență / 195 Partea a patra: Politicile / 197 Capitolul 9: Politizarea "culturalului" / 199 Indicatorii politizării / 199 Activitatea de legitimare și controversele ei / 207 Capitolul 10: Cei trei timpi ai acțiunii politice / 223 "Capitalizarea" / 224 Protejarea / 235 Valorizarea / 239 Partea a cincea: Paradigmele / 243 Capitolul 11: Cultura ca "piață" / 245 Actorii și logicile lor / 245 Producerea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
charismei sale; pe de alta, ele sunt afectate de "rutinizarea" economică, organizațională, educativă și politică, care ajunge până la motorul lor, adică artistul. Partea a patra Dacă arta și cultura nu implică a priori probleme de putere, ele fac obiectul unei "politizări" progresive și durabile (cel puțin în Franța). Acest proces are o istorie, a cărei origine o găsim în Vechiul Regim. El se prezintă ca o realitate empirică fluctuantă și, cum subliniază juriștii, este în căutarea propriei legitimități. Ne interesează îndeosebi
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se prezintă ca o realitate empirică fluctuantă și, cum subliniază juriștii, este în căutarea propriei legitimități. Ne interesează îndeosebi activitatea politică de calificare, care transformă fenomenele culturale (bunuri, servicii, practici) în "misiune de interes general". Descriem mai întâi procesul de politizare a culturalului, la nivelul dublu al statului central și al colectivităților locale, fără a pierde din vedere faptul că temeiurile legitimității sale nu sunt dobândite o dată pentru totdeauna (Capitolul 9). Capitolul următor vizează să construiască o tipologie a principalelor operațiuni
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
culturalului, la nivelul dublu al statului central și al colectivităților locale, fără a pierde din vedere faptul că temeiurile legitimității sale nu sunt dobândite o dată pentru totdeauna (Capitolul 9). Capitolul următor vizează să construiască o tipologie a principalelor operațiuni de politizare. Acțiunea politică culturală este, într-adevăr, un mod de a trata lucrurile (de a le selecta, administra și valoriza), este o "pragmatică", o teorie practică a acțiunii. Statul apare aici drept stăpân al culturii, așa cum, în alte epoci, s-a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
marginalitate formulată de public și transmisă de media. Este legea reînnoirii, a schimbării fără motiv aparent care se impune mediilor artistice și, fără îndoială, le dă sentimentul că, marginale, duc totodată o existență riscantă. Partea a patra Politicile Capitolul 9 Politizarea "culturalului" Politizarea culturii implică atât statul central (comandă de opere, monumente istorice, colecții naționale, mari instituții, educație artistică, diplome), cât și colectivitățile locale (politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de public și transmisă de media. Este legea reînnoirii, a schimbării fără motiv aparent care se impune mediilor artistice și, fără îndoială, le dă sentimentul că, marginale, duc totodată o existență riscantă. Partea a patra Politicile Capitolul 9 Politizarea "culturalului" Politizarea culturii implică atât statul central (comandă de opere, monumente istorice, colecții naționale, mari instituții, educație artistică, diplome), cât și colectivitățile locale (politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
monumente istorice, colecții naționale, mari instituții, educație artistică, diplome), cât și colectivitățile locale (politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele artiștilor). Aceste două aspecte sunt studiate succesiv. Indicatorii politizării La nivel național Reluând cronologia activității politice, sunt propuși trei indicatori ai politizării: timpul controversei, în partide, în presă, în cursul campaniilor electorale: cultura ca miză a dezbaterilor; timpul formulării juridice și al alocării bugetare în cadru parlamentar: cultura ca
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele artiștilor). Aceste două aspecte sunt studiate succesiv. Indicatorii politizării La nivel național Reluând cronologia activității politice, sunt propuși trei indicatori ai politizării: timpul controversei, în partide, în presă, în cursul campaniilor electorale: cultura ca miză a dezbaterilor; timpul formulării juridice și al alocării bugetare în cadru parlamentar: cultura ca miză financiară; timpul controalelor, fie ele administrative, juridice, de gestiune, de evaluare, de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de democratizare" care poate rezulta din simplul fapt de a produce regulat și uniform statistici culturale. • Bugetul Volumul de bani publici afectați de stat cheltuielilor, formării, achiziției de bunuri, comenzilor de opere rămâne un bun indicator pentru evoluția gradului de politizare. Fluctuațiile mijloacelor bugetare, alături de activitatea organelor instituționale, concretizează stadiul luptelor pentru putere și reflectă schimbările politice. Aceste investiții permit crearea instituțiilor specializate, dar și a unor noi locuri de muncă; și, în paralel cu oferta educației naționale, emergența aparatelor naționale
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în timp (timpul unei legislaturi sau al unui mandat electiv), gestiunea culturii este supusă diverselor evaluări, pe termen scurt sau mediu, făcute de Consiliul de Stat sau de Curtea de Conturi. Prin intervențiile lor, aceste două organisme delimitează strict câmpul politizării culturii, atât în activitatea administrativă de control și inspecție, cât și în orientările sale bugetare și încadrarea legală a cheltuielilor. Astfel sunt definite cel puțin formal evantaiul de expresie a dreptului culturii și cel de exercitare a dreptului la cultură
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
principii: continuitatea serviciului (împotriva suspendării lui), mutabilitatea serviciului (în sensul unei calități mai bune), egalitatea în fața serviciului (din punctul de vedere al tarifării și al accesului). Jean-Marie Pontier et alii, 1996, pp. 61 și urm. • Critica operațiunilor procedurale Totuși, dacă politizarea este obligatoriu delimitată prin impunerea procedurilor, este această condiție suficientă? Nu suntem oare îndreptățiți să ne întrebăm cum se trece de la o politică publică, fondată pe operațiuni de procedură, la dimensiunea interesului general și la valorile pe care, cel puțin
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
adaptare și pe cele legate de utilizările bunurilor și serviciilor culturale. Ceea ce înseamnă că omogenizează, în reprezentări, diferențele sociale. Școala este în centrul acestei ambivalențe: ea se reclamă oficial, prin laicitate, de la acest universalism, reînnoind totodată, de fapt, anumite inegalități. Politizarea culturii înseamnă, apoi, postularea unei ideologii a "dezinteresului cultural" ca ferment al consensului social. Ideologia dezinteresării consolidează postura universalistă. Ea este o "credință" care constă, în schimb, în a nega existența ambivalențelor sau a opozițiilor precedente. Dacă, într-adevăr, cultura
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
generată de percepția diferită a interesului național, de către mareșalul Antonescu și liderii PNT și PNL, Iuliu Maniu și Dinu Brătianu, primul crezând că trecerea Nistrului servește acest interes, ceilalți doi, convinși că ea îl deservește. Astăzi, controversa este determinată de politizarea personalității lui Ion Antonescu, de utilizarea lui ca o armă în disputele politice. Se mai adaugă controversele în jurul naționalismului, fascismului, Holocaustului, în care personalitatea lui Ion Antonescu este prezentă de fiecare dată. Judecata istorică se sustrage, cu dificultate, acestor
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
generată de percepția diferită a interesului național, de către mareșalul Antonescu și liderii PNT și PNL, Iuliu Maniu și Dinu Brătianu, primul crezând că trecerea Nistrului servește acest interes, ceilalți doi, convinși că ea îl deservește. Astăzi, controversa este determinată de politizarea personalității lui Ion Antonescu, de utilizarea lui ca o armă în disputele politice. Se mai adaugă controversele în jurul naționalismului, fascismului, Holocaustului, în care personalitatea lui Ion Antonescu este prezentă de fiecare dată. Judecata istorică se sustrage, cu dificultate, acestor
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
sediul la București. Acest Consiliu (CNSAS) este supus controlului parlamentar. Membrii colegiului Consiliului sunt numiți de către Parlament, pe baza propunerilor grupurilor parlamentare, în funcție de configurația politică a celor două Camere, pentru un mandat de șase ani, reeligibili o singură dată. Această politizare a Consiliului, raportul de forțe care se stabilește, reflectând echilibrele din Parlament, face ca aplicarea legii să fie influențată de luptele politicianiste. În acest context, adevărul este pus sub semnul întrebării. Interpretările semantice contribuie și ele la distorsionarea spiritului legii
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și cele de directori de teatre sau filarmonici, au devenit o miză politică: sechelele partidului-stat sunt încă foarte active, mai ales în rândul foștilor activiști UTC, din care provin mulți lideri ai PD. Povara unei birocrații al cărei grad de politizare este invers proporțional cu gradul ei de competență apasă tot mai mult asupra unei administrații centrale și locale hipertrofiate și cel mai adesea corupte, dar curajul politic al unei adevărate reforme în acest domeniu lipsește tuturor decidenților politici. Deciziile guvernelor
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]