3,615 matches
-
M 16, A-2, în timp ce portaltoii mai noi introduși în producție MM-106 și M-26 sunt liberi de virusuri latente. Cu studiul virusurilor latente la măr s-au ocupat N. Minoiu de la Stațiunea pomicolă Bistrița și E. Cârdei de la Stațiunea pomicolă Iași, care au folosit și testul ELISA (test modern și rapid de observare a virusurilor). Prevenire și combatere. Clonele, soiurile de măr și portaltoii vegetativi găsiți la testare total infectați cu virusuri, se supun tratamentului termic. Astfel, la Stațiunea de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care au folosit și testul ELISA (test modern și rapid de observare a virusurilor). Prevenire și combatere. Clonele, soiurile de măr și portaltoii vegetativi găsiți la testare total infectați cu virusuri, se supun tratamentului termic. Astfel, la Stațiunea de Cercetări Pomicole Bistrița, mărul s-a eliberat de virusurile latente și de micoplasmă, prin termoterapie la temperaturi constante de +38șC, temperaturi alternante de 38-46-50-38șC și prin chimioterapie. Cele mai bune rezultate la inactivarea virusurilor termotolerante la +38șC, s-au obținut prin chimioterapia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
merilor și perilor este răspândită în toate țările din Europa și America. La noi, boala a fost constatată pentru prima dată în anul 1932 în nordul Moldovei pe puieți de măr, pentru ca în prezent să fie răspândită în toate zonele pomicole ale țării, agentul patogen neproducând pagube importante. Cercetările făcute de Elena Bucur și I. Lazăr au demonstrat că la noi în țară bacteria ce dă arsura comună a mărului și părului este Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall. Bacteria atacă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
urmare a intensivizării tehnologiei mărului, a cultivării unor soiuri sensibile, a aplicării îngrășămintelor cu azot în cantități prea mari sau administrate unilateral și a apariției unor noi tulpini a ciupercii, pagubele sunt din ce în ce mai mari, atacul extinzându-se în toate zonele pomicol (Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând de la dezmugurire și până la căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii mai și la începutul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
80-100 % face ca atacul să ia un caracter foarte grav, în special la soiurile sensibile. În unii ani, miceliul și organele sporifere sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis De Bary, care micșorează intensitatea bolii, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Ciuperca iernează sub solzii mugurilor, ca miceliu de rezistență și formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primăvara sunt produse de către acești spori. După L. Mills și N. Laplante (1951), infecția are loc după 37-73 ore dacă temperatura este de 5șC, iar duă 22 zile apar noi simptome. După Victoria {uta și col. (1974), în condițiile Stațiunii Pomicole Voinești, la temperatura de 18șC, infecția prin acești spori durează 9-18 ore, iar după 8 zile pot fi observate primele pete de atac. Filamentele de infecție provenite din germinarea sporilor, pătrund în interiorul plantei , prin străpungerea directă a țesuturilor. Observațiile făcute
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 18șC, infecția prin acești spori durează 9-18 ore, iar după 8 zile pot fi observate primele pete de atac. Filamentele de infecție provenite din germinarea sporilor, pătrund în interiorul plantei , prin străpungerea directă a țesuturilor. Observațiile făcute în diferite centre pomicole din țară arată că soiurile de măr se comportă diferit față de această boală. Dintre soiurile imune menționăm: Prima, Priam, Priscilla, Florina, Liberty, Pionier, Voina și Goldprim omologat în 2003. Soiuri cu rezistență genetică:Rebra și Romus 5, omologate în 2003
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
11, M-16, M-25, sunt sensibili la rapăn în timp ce M-7 și A-2prezintă o rezistență mai ridicată. Prevenire și combatere. Se recomandă ca, pe baza observațiilor, să se determine soiurile de măr rezistente la această boală în diferite bazine pomicole și să se țină cont de acest lucru la înființarea noilor plantații. O atenție deosebită trebuie să se acorde micșorării surselor de infecție. Sunt necesare arături adânci de toamnă, prin care se vor îngropa la adâncime frunzele atacate pe care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sulfat de cupru 2 % sau sulfat de fier 3-5 %, după care se vor unge cu un mastic. Se va aplica cu regularitate tratamentul în complex al pomilor pentru combaterea dăunătorilor și al paraziților vegetali. Se vor respecta regulile de agrotehnică pomicolă adecvate fiecărei specii în parte, dându-se atenție administrării îngrășămintelor în doze moderate și în complex. 9.1.17. Cancerul rugos al pomilor Diaporthe perniciosa Boala recent descoperită în țările cultivatoare de meri și în țara noastră a fost studiată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de tratamente chimice în repausul vegetativ prin îmbăierea trunchiului și a ramurilor de schelet este obligatorie. Igiena culturilor prin tăierea și arderea ramurilor atacate, limitează atacul. În perioada de vegetație tratamentele aplicate pentru celelalte ciuperci, asociate cu măsurile de agrotehnică pomicolă protejează pomii de atac. 9.1.18. Putregaiul amar al fructelor Glomerella cingulata Boala a fost descrisă în Europa în anul 1829. În anul 1856, în Anglia, a produs pagube importante, deoarece ciuperca atacă fructele de măr, păr, piersic, viță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sursa de infecție primară alături de sporii ce se formează în primăvară pe scoarța ramurilor, în care ciuperca iernează sub formă de miceliu. În cursul vegetației sporii vor produce infecții pe ramurile debilitate. Prevenire și combatere. Aplicarea măsurilor de igienă culturală pomicolă, ce constau în strângerea fructelor uscate, zbârcite, ce rămân pe pomi în timpul iernii, cât și tăierea și arderea ramurilor bolnave, au o mare importanță în prevenirea și combaterea acestei ciuperci. Stropirile cu produse utilizate împotriva rapănului dau bune rezultate și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
solurile umede și compacte, de excesul îngrășămintelor azotate, precum și de grindină, atacul unor nematozi, efectul gerului etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire sunt singurele care pot da rezultate, din care cele agrotehnice au un rol mai important. Astfel, pepinierele pomicole și școlile de viță vor fi amplasate pe terenuri ușoare care 3-4 ani au fost cultivate cu graminee sau lucernă, în vederea distrugerii insectelor, nematozilor, dăunătoari din sol. Materialul pentru înmulțirea vegetativă va fi recoltat de la plante sănătoase, iar înainte de plantarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin tăieri energice ale coroanei, limitează atacul ciupercii. Rănile se vor trata cu o soluție de sulfat de cupru 3 %, după care se vor unge cu mastic. Crearea de condiții optime de vegetație prin aplicarea de măsuri corespunzătoare de agrotehnică pomicolă, conduce la creșterea vigorii pomilor și micșorarea șanselor de instalare a patogenilor. Terenurile defrișate se vor lăsa 3-4 ani neplantate și se vor cultiva cu graminee sau leguminoase. Trunchiul și ramurile de schelet se vor trata prin îmbăiere cu Tiuram
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de rizomorfe. Extinderea rizomorfelor în sol este favorizată de umiditatea ridicată a acestuia, cât și de temperatura cuprinsă între 18-24șC. Sporii formați pe fructificații asigură răspândirea ciupercii în plantații. Prevenire și combatere. Se vor lua măsuri ca pepinierele viticole și pomicole să fie amplasate pe terenuri bine drenate. Materialul săditor va fi dezinfectat prin scufundare în soluție de sulfat de cupru în concentrație de 3 %. În plantațiile viticole și livezi, fructificațiile tinere vor fi adunate și date în consum, înainte ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se matureze și să fie răspândiți. Butucii sau pomii atacați vor fi scoși, iar locul respectiv va fi dezinfectat cu fungicide. În acest caz, golurile vor fi completate după cel puțin un an. Se recomandă măsuri de agrotehnică viticolă și pomicolă ce duc la ridicarea vigorii plantelor, deoarece ciuperca este un parazit de debilitare. 10.15. Excorioza Phomopsis viticola Excorioza viței de vie este o boală ce afectează toate plantațiile viticole din regiunile temperate, cu intensitate mai mare în zonele cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dezvoltă la temperatura optimă de 25-30șC rezistând în solurile umede și grele, în resturile organice atacate, în tumorile desprinse de pe plante, timp îndelungat, de la 5 luni până la 2 ani. Această bacterie are un cerc larg de plante gazdă, de la specii pomicole, plante erbacee, plante floricole etc., așa încât solul o dată infectat devine de nefolosit pentru foarte multe specii, exceptând plantele cerealiere. Prevenireși combatere. Se recomandă dezinfecția termică sau chimică a solului folosit în sere și solarii precum și a uneltelor folosite la lucrările
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României. Articolul 2 În funcție de destinație, terenurile sunt: a) terenuri cu destinație agricolă, și anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solariile, răsadnițele și altele asemenea -, cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumurile
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
din scăderea suprafețelor legal folosite în alte scopuri din suprafața totala inițială și proporțional cu categoriile de folosință agricolă existente. Nu vor fi afectați deținătorii de suprafețe care au proprietăți mai mici de 1 ha. ... (4) Suprafețele ocupate de plantații pomicole, viticole, sere, heleșteie, amenajări piscicole, pepiniere, construcții administrative și agrozootehnice, precum și cele necesare bazei furajere aferente capacităților de producție zootehnice existente în cooperativele agricole de producție pot reprezenta, pe baza opțiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
alte categorii de folosință agricolă, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate județene, numai în următoarele cazuri: a) terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii și livezi, din podgoriile și bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale*), pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... b) terenurile arabile din zonele de șes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masa și stafide și bazinele
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii și livezi, din podgoriile și bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale*), pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... b) terenurile arabile din zonele de șes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masa și stafide și bazinele pomicole destinate culturii piersicului și caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației, pot fi transformate în
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale*), pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... b) terenurile arabile din zonele de șes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masa și stafide și bazinele pomicole destinate culturii piersicului și caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației, pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate și transformate în plantații viticole și pomicole; ... d
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
din zonele de șes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masa și stafide și bazinele pomicole destinate culturii piersicului și caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației, pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate și transformate în plantații viticole și pomicole; ... d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal și munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafață și ad��ncime, de
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
bazinele pomicole destinate culturii piersicului și caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației, pot fi transformate în plantații viticole și pomicole; ... c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate și transformate în plantații viticole și pomicole; ... d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal și munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafață și ad��ncime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate și menținute la aceasta folosință, se
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României. Articolul 2 În funcție de destinație, terenurile sunt: a) terenuri cu destinație agricolă, și anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solariile, răsadnițele și altele asemenea -, cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumurile
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
din scăderea suprafețelor legal folosite în alte scopuri din suprafața totala inițială și proporțional cu categoriile de folosință agricolă existente. Nu vor fi afectați deținătorii de suprafețe care au proprietăți mai mici de 1 ha. ... (4) Suprafețele ocupate de plantații pomicole, viticole, sere, heleșteie, amenajări piscicole, pepiniere, construcții administrative și agrozootehnice, precum și cele necesare bazei furajere aferente capacităților de producție zootehnice existente în cooperativele agricole de producție pot reprezenta, pe baza opțiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]