1,140 matches
-
globalitate. Fiecare este susceptibilă să structureze o istorie globală. Istoria imaginarului este una dintre aceste perspective, capabilă să ofere o viziune globalizantă asupra omului și evoluției sale" (pp. 26-27). 332 Gianni Vattimo, Societatea transparentă, traducere de Ștefania Mincu, Constanța, Ed. Pontica, 1995. 333 Pierre Bouvier, La socio-anthropologie, Paris, Armand Colin, 2000, p. 82. 334 În numărul 10 al revistei Descoperă din noiembrie, 2005 este prezentată știința futurologică din perspectiva utilității sale. De pildă, Peter Schwartz și Douglas Randall, futurologi, au fost
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum), nu-mă-uita (Miosotis silvatica), jaleșul (Salvia pratensis, S. nutans). Alături de acestea cresc și unele plante cu bulb (scânteioara, brândușa de toamnă, laleaua pestriță etc). Tot în formațiunile de stepă cresc: pelinul (Artemisia pontica), unele specii de plante cu țepi: scaieții (Cirisium lanceolatum) și ciulinii (Cardus nutans). Fauna stepelor europene este bogată și foarte variată datorită abundenței de hrană. Insectele sunt foarte numeroase datorită posibilităților de hrană și de mișcare. Dintre acestea se pot
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
munții Haemus (Balcani ) Spre miazănoapte până În Carpații Păduroși Est până la gurile Bugului Din istoria timpurie a geto - dacilor Primele știri istorice despre daci ni le dă Herodot ( sec.V Î. Hr.). 1. Relatând expediția lui Darius I Împotriva sciților nord pontici, el amintește și trecerea regelui persan prin Dobrogea, unde Îl Întâmpină rezistența geților „ cei mai viteji și mai drepți dintre traci „ Învinși geții sunt obligați să-i Însoțească pe perși și Herodot nu ne spune ce s-a Întâmplat cu
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
prima oară pe pământul getic al Dobrogei. Politica externă Pe plan extern Burebista duce o politică activă. Prin 60 sau 59 Î. Hr, el zdrobește triburile celtice care amenințau Dacia dinspre nord-vest. După anul 55 Î. Hr., Burebista cucerește litoralul pontic de la Olbia (gurile Bugului) până la Apollonia (Bulgaria). Stăpânirea asupra orașelor grecești de la Pontul Euxin a avut o mare Însemnătate economică pentru statul dac. Pe la mijlocul sec. I Î. Hr. stăpânirea lui Burebista se Întinde de la Dunărea mijlocie și Marus ( Morava, În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
În răscumpărarea păcatului originar prin moartea pe cruce a lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, credința În Învierea acestuia, credința În viața de apoi. Continuitate teorie istorică ce demonstrează locuirea neîntreruptă În primul mileniu de după Hristos, a spațiului carpato - danubiano pontic de către geto-daci, daco-romani și români și totodată formarea poporului român În acest teritoriu Etnogeneză-procesul de formare a unui popor și a limbii vorbite de acesta (etnogeneza românească: substrat geto-dac; strat latin; adstrat slav) Romanitatea românilor presupune următoarea abordare: ideea descendenței
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
interesate atât Ungaria cât și Polonia. Construcția În această regiune a unui nou stat, pe care să și-l aservească, reprezenta cel mai bun mijloc de a domina zona de tranzit comercial dintre Carpați și Mare, de a controla comerțul pontic, sursă importantă a propriei lor stabilități economice și politice. În competiția dintre Ungaria și Polonia, coroana angevină va lua, pentru Început, un substanțial avans. Prin expedițiile organizate la răsărit de Carpați, Între 1345 - 1346 și 1354 regele Ludovic I a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
De la “ țară “ la stat Între Dunăre și Mare Dobrogea Un izvor epigrafic slav din prima jumătate a sec. al X lea se referă la jupan Dimitrie. Așadar, Înaintea instaurării stăpânirii bizantine la Dunărea de Jos, Între fluviu și țărmul vest pontic ființează cel puțin o structură politică și religioasă (ortodoxă), a cărei autonomie este recunoscută de conducătorii primului Țarat Bulgar. În anii 971-1204, pe pământul dintre Dunăre și Mare este atestată thema Paristrion ( sau Paradunavon), circumscripție militaro - administrativă condusă de un
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
lea. În același timp, este menționat conducătorul unei formațiuni politice locale, Gheorghe. Numele acestuia apare pe o inscripție probabil românească, descoperită În inventarul celei de a patra bisericuțe din complexul arheologic de la Basarabi-Murfatlar. Timp de aproape trei veacuri, spațiul istro - pontic este invadat de pecenegi, uzi, pecenegi, cumani, tătari. Unitățile militare de graniță apără acest teritoriu din cetățile vechiului limes danubian: Dorostolon ( reședința conducătorului themei), Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis, Dinogeția, Noviodunum, refăcute și repuse În funcțiune de bizantini. Aceștia construiesc noi
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ilustrează pluralismul etnic și multiculuralismul zonei la sfârșitul sec. al XI lea. Pentru anul 1094, același izvor narativ menționează și un fruntaș al valahilor, pe Pudilă. După cruciada a IV a, când la Constantinopol este constituit Imperiul Latin, teritoriul danubiano - pontic trece sub stăpânirea vremelnică a Asăneștilor, apoi a conducătorilor celui de al doilea Țarat Bulgar. Chiar și În aceste condiții, continuă existența unor structuri politice locale. Astfel, o tradițională țară este menționată de pe la 1230, Între Mangalia și Varna. Sub Împăratul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
pe Ana de Savoia, mama Împăratului Ioan al V lea Paleologul. Dobrotici se remarcă În lupte, obține titlul de strateg și se căsătorește cu fiica unui demnitar bizantin. Când Ioan al VI lea Cantacuzino devine Împărat, acesta atacă zona istro pontică, În nordul căreia Îi trimite pe turci. În cursul acestei campanii Balica și Teodor sunt uciși. Rămas singur stăpânitor, Dobrotici se Împacă cu Împăratul și redobândește rangul de strateg, ca supus vremelnic al Bizanțului. După ce este numit despot, unifică țările
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ale Marilor Puteri vecine. Dinspre apus și nord, fruntariile lor erau amenințate de regatul maghiar, care dorea să reînnoiască mai vechea sa suveranitate asupra acestor teritorii, și, de Polonia, direct interesată să-și deschidă drum spre gurile Dunării și litoralul pontic. În sud, lichidarea treptată a statelor balcanice, de către otomani, i-a adus pe aceștia din urmă, În imediata vecinătate a pământurilor românești. Diplomația eficace și lupta armată au asigurat trăinicie și continuitate existenței noastre istorice. Din acest uriaș efort colectiv
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
au fost menținerea statului românesc, existența lui neîntreruptă, cu toate instituțiile sale, o autonomie recunoscută, schimbată În independență de fapt, În orice Împrejurare favorabilă. Continuitatea de stat și apărarea neatârnării sunt, deci, trăsături definitorii ale existenței noastre În spațiul carpato pontic - danubian, o expresie a puterii creatoare a poporului român și a duratei Împlinirilor sale. În secolele al XIV lea și al XVI lea, statutul internațional al Țărilor Române a depins În mare măsură de raporturile dintre marile puteri vecine și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
C., Philosophy and Myth in Karl Marx, Cambridge University Press, Cambridge, 1961. TURNER, Charles, "Mannheim's utopia today", în History of the Human Sciences, Vol. 16, No. 1, 2003. VATTIMO, Gianni, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura post-modernă, Editura Pontica, Constanța, 1993. VINCENT, Andrew, "Ideology and political theory: an awkward partnership?", în The Nature of Political Theory, Oxford University Press, 2004. ŽIŽEK, Slavoj, The Sublime Object of Ideology, Londra: Verso, 1989. ŽIŽEK, Slavoj (ed.), Mapping Ideology, Verso, Londra, 1995. ŽIŽEK
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acceptați chiar dincolo de intențiile lor drept acei gânditori care au pus bazele pentru construirea unei imagini a existenței în aceste condiții de non-istoricitate sau, mai bine zis, de post-istoricitate" (Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura post-modernă, Editura Pontica, Constanța, 1993, pp. 9-10). 461 Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei?, Editura Vremea, București, 1994, p. 11. 462 Vezi, în acest sens, importantele studii din teoria democratică a contemporaneității: Robert Dahl, Poliarhiile. Participare și opoziție, Editura Institutul European, Iași, 2000, și Democrația
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de vlahi (volohi, blachi, valahi), termen ce arată un popor de origine romanică; o vlahii își spuneau probabil români, adică romani după numele cetății mame Roma. -Din perioada sec. IX-XIV, datează o serie de informații referitoare la locuitorii spațiului nord pontic, cronicarii bizantini, slavi și maghiari, fiind primii care s-au referit la originea romană a românilor: o într-un tratat militar, Strategikon (sec. VII), din vremea împăratului bizantin Mauricius, se face prima mențiune despre români; o însemnarea de la Mănăstirea Castamonitu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
și respectată care și-a păstrat propria organizare și a fost stavilă în calea expansiunii otomane. -În sec. XV Moldova și Țara Românească au fost obligate: o să accepte plata tributului; o să se resemneze cu pierderea cetăților: dunărene Giurgiu și Turnu; pontice Chilia și Cetatea Albă. În schimbul acestor renunțări Imperiul otoman a recunoscut autonomia celor două țări, statut înscris în convenții numite capitulații. 2. Diplomație și conflict în sec. XVI - XVIII pentru Europa sec. XVI a însemnat: o epoca marilor descoperiri geografice
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
mai importantă putere antiotomană din regiune. -Țările Române s-au menținut în sfera intereselor economice ale Porții otomane, suzeranitatea acesteia devenind tot mai evidentă; -a doua jumătate a sec. XVI a reprezentat și afirmarea Poloniei, care a revenit în politica pontică, direcționată de cancelarul Jan Zamoisky, redeschizând rivalitatea medievală din această zonă, numai că locul Ungariei a fost luat de habsburgi; -Imperiul Habsburgic, după ce a încercat, fără success, să-i alunge pe otomani din Ungaria cu forțe proprii, a căutat noi
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Dunăre Este singurul fluviu care trece pe teritoriul Romîniei și constituie, într-un anumit tronson, granița dintre țara noastră și alte țări. Din cei 2860 km, cît are în total, 1075 km formează așa-numitul sector romînesc, valah sau carpato pontic (cursul superior). În aval Dunărea cuprinde sectorul alpin (cursul inferior) și sectorul panonic (cursul mijlociu). Bazinul hidrografic are o suprafață totală de 805 300 km2 (8% din aria continentului), din care 221 700 pe tronsonul romînesc (28% din teritoriul Romîniei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Românească, București, 1983. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică, Lista lui Manolescu, Proza, Teatrul, Editura Aula, 2001. Marin, Petrică, Ion Luca Caragiale, Bibliografie de recomandare, Editura de Stat pentru Cultură și Artă, București, 1964. Miculescu, Sergiu, Măștile lui Eugen Ionescu, Editura Pontica, Constanța, 2003. Mihăilescu, Dan, C. Cuvânt înainte la I.L.Caragiale Despre lume, artă și neamul românesc, Editura Humanitas, București, 1994. Mihăilescu, Dan, C., Întrebările poeziei, Editura Cartea Românească, București, 1988. Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, p. 40. 192 Eugen Ionescu, Elegii pentru ființe mici, Editura "Jurnalul literar", seria "Poesis" nr. 1, Cuvânt introductiv de Nicolae Florescu, București,1990, p. 22. 193 Sergiu Miculescu, Măștile lui Eugen Ionescu, Editura Pontica, Constanța, 2003, p. 78. 194 Eugen Ionescu, Eu, Editura Echinox, Cluj, 1990, p. 134. 195 Ion Bogdan Lefter, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2010, p. 280. 196 Reținem, pentru
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
E un caz patologic, nu tragic, în sens nobil" (Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008, p. 428). 55 Așa cum a demonstrat recent Sergiu Miculescu în Măștile lui Eugen Ionescu, Editura Pontica, Constanța, 2003. 56 Gelu Ionescu, Anatomia unei negații, Scrierile lui Eugen Ionescu în limba română, 1927-1940, Editura Minerva, București, 1991, p. 12. 57 Eugen Ionescu, Căutarea intermitentă, traducere de Barbu Cioculescu, Editura Humanitas, București, 1994, p. 42. 58 Aceasta a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Literatură Comparată. ELENA VLĂDĂREANU este poetă și jurnalistă. A publicat în 2002 volumul Pagini (Timpul, 2002), după un debut underground cu placheta din confesiunile distinsei doamne m., apărută în caietele Carmen, editate de Un Cristian. A mai publicat volumele fisuri (Pontica, 2003), europa. zece cântece funerare (Cartea Românească, 2005) și spațiu privat (Cartea Românească, 2009). Este autoarea piesei de teatru Habemus bebe. Îl așez pe bebeluș cu burta pe genunchii mei, îl fac să tacă dându-i degetul meu mic să
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
cred că-i primejdios. Pe chipul lui frumos, bronzat se citea neliniștea. Dintr-odată li se adresă ofițerilor, cu glas schimbat: Avem mijloace să ne apărăm. Patru legiuni la granițele de răsărit și trei în Aegyptus, precum și două flote: Classis Pontica și Augusta Alexandrina. Aghiotantul Creticus îl privi surâzând cu buzele strânse; ceilalți încuviințară. Germanicus îl mângâie iar pe fiul său cel mic: — De ce te temi? Cuvintele lui păreau liniștitoare, dar erau dure și obscure, prevestind, poate, războiul civil. Germanicus se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
extrem de ordonată un codex mic, elegant, cu închizători din argint aurit. Scrisul de pe syttibos era aproape șters, poate intenționat; se zăreau doar două cuvinte: Publius Ovidius. Dădu deoparte supracoperta și simți că i se taie răsuflarea. Era o elegie intitulată Pontica, iar copia aceea îi fusese dedicată tatălui său, Germanicus. Ce anume se ascundea în spatele exilului de neînțeles al lui Ovidius, dulcele poet, al implorărilor sale inutile către Augustus, al morții sale disperate și solitare pe melancolicul țărm al Pontus-ului? De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Foregn Policy of William Pitt, p. 119; înainte de a mai întreprinde vreo acțiune în acest domeniu, guvernul lui Pitt a luat decizia să se documenteze temeinic asupra regiunii Mării Negre, "a importanței sale geostrategice și a intensității comerțului desfășurat în bazinul pontic" (cf., Paul Cernovodeanu, Un raport britanic din 1791 privitor la navigația și comerțul în Marea Neagră, în "Revista Istorică", Serie Nouă, Tomul VII, Nr. 7-8, p. 605-608). 41 Cf., Harald Hepner, Der österreichische-russische Gegensatz în Zeitalter Napoleons, în "Rußland und Österreich
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]