1,937 matches
-
rural și, dacă guvernanții de azi nu vor adopta grabnic o politică demografică de suport pentru fertilitatea rurală, România urbană nu va avea viitor. Chestiunea este atestată de faptul că secțiunea feminină a piramidei rurale este singurul element de echilibru populațional într-o societate zguduită de dezechilibre, de fenomene de prăbușire ciclică, cum ne arată cele două piramide. Piramidele vârstelor și fenomenul convulsiei demografice EMBED PowerPoint.Slide.8 EMBED PowerPoint.Slide.8 Ce constatăm la cele două piramide? Ultimii 15 ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fost extins la nivelul ansamblului personalității. În cvasitotalitatea definițiilor personalității se menționează ca esențială nota constanței, atât în planul structurii interne latente, cât și în cel al expresiei ei comportamentale externe. Pentru a se pune în evidență constantul la nivel populațional, care trebuia să devină etalon general de referință pentru ierarhizarea și clasificarea cazurilor individuale, s-a recurs, cum era și firesc, de altminteri, la serviciile statisticii. Primele procedee statistice au vizat tocmai determinarea parametrilor curbelor de distribuție a valorilor individuale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ce va fi considerat constanta sa psihocomportamentală. Astfel, judecata diagnostico-prognostică se bazează numai pe raportarea a două valori statice: scorul subiectului la test, care exprimă starea lui (înțeleasă ca o constantă individuală), și valoarea-etalon a testului (înțeleasă ca o constantă populațională). Tendința de absolutizare a constantului, invariantului și de minimalizare-ignorare a variabilului este evidentă. În nici un test psihologic nu găsim o relativizare a valorii sale diagnostico-prognostice și a duratei de valabilitate (și, respectiv, de stabilitate) a rezultatelor ce se obțin prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
conduită nu poate avea decât un caracter aproximativ, probabil. O a treia exigență metodologică pe care ne-o impune atributul „dinamic-evolutiv” al personalității este că stabilul, constantul la nivel individual trebuie interpretat la fel ca stabilul și constantul la nivel populațional, respectiv ca tendință legică de variație a stărilor în succesiunea momentelor temporare (t1 - tn). Pentru aceasta însă, nu este suficientă o singură testare, ci câteva, pentru a se putea calcula valoarea tendinței centrale. Or, în acest punct, practica psihodiagnostică actuală
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
constantului în structura personalității și pe subestimarea variabilului. Se impune, ca atare, o revizuire a lor din acest unghi. Stabilirea și formularea diagnosticului și, respectiv, a prognosticului se fac exclusiv prin raportarea rezultatelor subiectului în cauză la etaloanele și baremele „populaționale”, ceea ce este, evident, insuficient pentru a satisface criteriul veridicității și valabilității. Se impune și operația de comparare a subiectului cu sine însuși, în momente diferite din timp și în situații diferite. Formularea avizului se face în manieră categorică („apt” sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
vieții acestuia. Inversiunea sexuală este reprezentată prin „orientarea preferențială a unui individ către persoanele de același sex. Ea apare la pubertate și în adolescență, fiind caracterizată printr-o „preferință obiectuală” și o „conduită apotențială” (instinctivo-afectivăă considerată „nefirească” în raport cu „majoritatea statistică” populațională. Intersexualitatea este rezultatul unui „defect genetic” care are ca efect o „constituție psihosexuală” de factură ambiguă. Inversiunea sexuală este legată, în primul rând, de factori educaționali (modele negativeă, familiali (dependența de mamăă, de conflicte și frustrări nevrotice, de imitația unor
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
cenzurate de societate. Orice abatere de la aceste „norme” și „ritualuri” este sancționată. Sănătatea și echilibrul sufletesc, moral și sociocultural al unei comunități social-umane depinde foarte mult și de regimul și de formele de utilizare ale conduitelor sexuale. Aglomerările urbane, polimorfismul populațional, amestecul de populații, de modele valorice socioculturale, stresul, alcoolismul, drogurile, nivelul scăzut de viață materială etc. favorizează proliferarea unui „stil de viață” liber care, scăpat de sub control, favorizează apariția și extinderea unor conduite sexuale necenzurate. În multe cazuri, „sexualitatea liberă
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
definiție și includere în studiu, invariabil, tensiunea arterială diastolică. De asemenea, beneficiau de tratament antihipertensiv pacienții cu valori ale tensiunii arteriale diastolice mai mari de 90 mmHg, fiind considerat drept unic criteriu de indicație a acestei terapii (4). Multiple studii populaționale au demonstrat că riscul de morbiditate și mortalitate cardiovasculară a fost asociat atât cu valorile tensiunii arteriale diastolice, cât și sistolice (5). Mai mult, nivelurile atât ale tensiunii arteriale sistolice, cât și diastolice au fost asociate independent cu boala coronariană
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și sistolice (5). Mai mult, nivelurile atât ale tensiunii arteriale sistolice, cât și diastolice au fost asociate independent cu boala coronariană, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, arteriopatia obliterantă periferică și afectarea renală (6, 7, 8, 9, 10). Într-un studiu populațional, Perera a inclus 500 subiecți cu hipertensiune arterială fără terapie antihipertensivă și a demonstrat că speranța de viață a pacienților cu valori ale tensiunii arteriale mai mari de 140/90 mmHg a fost mai mică de 20 de ani de la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
90 mmHg a fost mai mică de 20 de ani de la momentul diagnosticului (11). Definiția clasică a hipertensiunii arteriale elaborată în anul 1999 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Societatea Internațională de Hipertensiune, pe baza analizei a multiple studii populaționale, este cea mai utilizată din perspectiva clinică, la momentul actual. Această definițieconform cu ghidurile hipertensiunii arteriale ale European Society of Hipertension (ESH), European Society of Cardiology (ESC) și JNC este prezentată în tabelul 1 (12, 13). Definiția hipertensiunii arteriale Hipertensiunea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de existența afectării organelor țintă. Un număr mare de subiecți prezintă comorbidități asociate sau care preced diagnosticul HTA. În multiple astfel de cazuri reducerea valorilor tensiunii arteriale sub pragul de 140/90 mmHg prezintă beneficii suplimentare Astfel că, la nivel populațional, conform ghidurilor, la valori ale TA de 115/75 15 mmHg se produce sporirea riscului cardiovascular. În clasificările actuale TA optimă este astfel definită la niveluri ale TA sub 120/80 mmHg, iar prehipertensiune este la 120 -139/80- 89
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
multiple de consultații inutile în cazul multor subiecți (20); 3) cel mai important element avut în vedere este că, deși modificarea stilului de viață recomandată de Ghidurile JNC 7 din 2003 pentru toți subiecții prehipertensivi ar putea reprezenta o strategie populațională valoroasă, în practică această categorie este una înalt diferențiată, ale cărei extreme sunt reprezentate, pe de o parte de subiecți la care nu este necesară nici o intervenție (de exemplu, vârstnicii cu TA de 120/80 mmHg), iar pe de altă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cerebral, respectiv 44% a mortalității prin boală coronariană, 61% a mortalității cardiovasculare globale, precum și 39% a mortalității de alte cauze (36). Obezitatea de tip abdominal și rezistența la insulină sunt asociate cu creșterea riscului de apariție a HTA (37). Studii populaționale au arătat că excesul ponderal, exprimat prin indicele de masă corporală, perimetrul abdominal sau alți indici folosiți pentru a identifica și clasifica obezitatea, este unul din cei mai buni predictori pentru dezvoltarea HTA. Asocierea între obezitate și valorile TA sistolice
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
zaharat sau cu albuminurie. 156 5.5.4. Pacienți cu boală cerebrovasculară Relația dintre hipertensiunea arterială și accidentul vascular cerebral este bidirecțională. Deși HTA este un factor de risc major pentru AVC, scăderea valorilor tensiunii arteriale este, conform unor studii populaționale publicate în literature de specialitate, cea mai eficientă metodă de prevenție a unui prim AVC (167). Valori crescute ale TA peste 140/90 mmHg au fost observate la 75% din pacienții cu AVC acut. Tensiunea arterială sistolică la valori de peste
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
intracerebrale (,,reflexul Cushing”) (173). O analiză a 32 studii observaționale a arătat că la pacienții cu AVC, valorile crescute al TA au fost asociate cu sporirea riscului de deces de 1,5 până la 5 ori (174, 175). Un vast studiu populațional a relevant că fiecare 10 mmHg de creștere a valorilor TA peste valoarea tensiunii arteriale sistolice de 180 mmHg, sporește riscul de deteriorare neurologică cu 40% și marchează o evoluție nefavorabilă în 23% din cazurile de AVC (176). Riscul de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
care o reprezintă lucrarea clasică a lui Darwin prin raportare la trei motive ale gândirii, care funcționează drept vectori ai unei reorientări radicale a cercetării lumii vii: populaționism versus esențialism, probabilism versus determinism strict și gradualism versus saltaționism. 3. Gândirea populațională Abordarea populațională, una din caracteristicile stilului de gândire al autorului Originii speciilor, nu este nici astăzi o abordare familiară. Ceea ce nu trebuie să surprindă. O orientare diametral opusă a gândirii, și anume esențialismul, a dominat mai mult de două mii de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
reprezintă lucrarea clasică a lui Darwin prin raportare la trei motive ale gândirii, care funcționează drept vectori ai unei reorientări radicale a cercetării lumii vii: populaționism versus esențialism, probabilism versus determinism strict și gradualism versus saltaționism. 3. Gândirea populațională Abordarea populațională, una din caracteristicile stilului de gândire al autorului Originii speciilor, nu este nici astăzi o abordare familiară. Ceea ce nu trebuie să surprindă. O orientare diametral opusă a gândirii, și anume esențialismul, a dominat mai mult de două mii de ani tradiția
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
înalte de care s-au izbit încercările naturaliștilor din epoca lui Darwin de a depăși creaționismul și de a adopta punctul de vedere că formele vii au luat naștere unele din altele, prin modificări succesive. În opoziție cu esențialismul, abordarea populațională este centrată pe individualitate. Aceasta este percepută drept realitatea fundamentală. Lumea este constituită din populații, văzute drept mulțimi de indivizi care se aseamănă și se deosebesc între ei printr-o mare diversitate de caracteristici. Granițe nete între clase, între genuri
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
indivizi care se aseamănă și se deosebesc între ei printr-o mare diversitate de caracteristici. Granițe nete între clase, între genuri nu există în realitate. Ele sunt introduse prin clasificări, care răspund intereselor teoretice sau practice ale cercetătorilor. Din perspectiva populațională, centrată asupra individualității, ceea ce este particular, specific, are în aceeași măsură realitate și însemnătate ca și ceea ce este general, comun indivizilor. Atenția egală acordată asemănărilor și deosebirilor aduce în primul plan al privirii gradațiile. Un domeniu al realității, supus cercetării
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
plan al privirii gradațiile. Un domeniu al realității, supus cercetării, se înfățișează astfel drept un continuum. Nu există în realitate granițe clare și nete pe care clasificările nu ar face decât să le exprime, să le reflecte. Adaptarea unei viziuni populaționale schimbă în mod radical orientarea cercetării lumii vii. Este viziunea schițată pentru prima dată și apărată cu insistență în Originea speciilor, ca punct de sprijin fundamental al „teoriei descendenței cu modificări“ pe care o propune cartea. Logica atitudinii lui Darwin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
urmașilor. Selecția naturală face posibilă acumularea continuă a caracteristicilor cu valoare adaptativă, prin gradații succesive. Ideea selecției naturale nu putea să apară decât în mintea unui cercetător care s-a eliberat de viziunea esențialistă și a adoptat-o pe cea populațională. Este ceea ce au subliniat filozofi și cercetători ai evoluției care au reflectat asupra premiselor acelei schimbări de perspectivă care a făcut posibilă formularea teoriei selecției naturale. Astfel, Stephen Toulmin a caracterizat explicația darwiniană a originii speciilor prin selecția variațiilor individuale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cercetători ai evoluției care au reflectat asupra premiselor acelei schimbări de perspectivă care a făcut posibilă formularea teoriei selecției naturale. Astfel, Stephen Toulmin a caracterizat explicația darwiniană a originii speciilor prin selecția variațiilor individuale drept produsul unei viziuni prin excelență populaționale. Iar Ernst Mayr aprecia: „Nici una din ideile lui Darwin nu a fost atât de revoluționară ca înlocuirea esențialismului prin gândirea în termenii populației. Tocmai acest concept a făcut posibilă introducerea selecției naturale.“ Într-adevăr, perspectiva populațională este în centrul acelei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unei viziuni prin excelență populaționale. Iar Ernst Mayr aprecia: „Nici una din ideile lui Darwin nu a fost atât de revoluționară ca înlocuirea esențialismului prin gândirea în termenii populației. Tocmai acest concept a făcut posibilă introducerea selecției naturale.“ Într-adevăr, perspectiva populațională este în centrul acelei schimbări a modului de a privi și de a întreba care a făcut posibilă formularea principiului selecției naturale. Numai raportându-ne la această schimbare de perspectivă vom putea înțelege de ce lui Darwin i-a atras atenția
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unuia și aceluiași arhetip, ci populații în continuă schimbare, formate din indivizi care se deosebesc din multe puncte de vedere unii de alții. De aici nu rezultă totuși că pentru Darwin speciile ar fi fost simple abstracții. Contrastul dintre abordarea populațională și abordarea esențialistă este bine pus în evidență de caracterizarea dată omului ca specie biologică. Filozoful David Hull subliniază că nu toate organismele care aparțin speciei homo sapiens sunt identice din punctul de vedere al acelor trăsături care sunt socotite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în competiție cu alți indivizi din aceeași varietate sau specie, vor avea, în virtutea acestor variații întâmplătoare de caractere, o șansă mai mare să supraviețuiască, să aibă urmași și să-și transmită astfel caracterele. Recunoașterea rolului variațiilor individuale, favorizată de gândirea populațională, și atenția deosebită acordată competiției pentru supraviețuire și reproducere între exemplare ale aceleiași specii sau varietăți l au condus, așadar, pe Darwin la marea lui descoperire, principiul selecției naturale. De la aceste premise și până la concluzia că, prin acumularea și accentuarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]