61,812 matches
-
De atunci încolo, pot spune că am devenit pasionați de Eminescu. Înțeleg însă că proiectul editurii Evoramons în raport cu România nu se oprește aici... Nicidecum. Atenția noastră se îndreaptă acum către o altă zonă de manifestare a " geniului" românesc: marile balade populare, tot în ediție bilingvă. După care intenționăm să ne oprim asupra cîtorva nume majore ale literaturii secolului XX. Doamnă Molina, considerați că, în cazul poeziei, ediția bilingvă este absolut necesară, sau nu neapărat? În ceea ce privește Evoramons, ediția bilingvă este o opțiune
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
săptămânile nu sună telefonul." în anii '50, numele lui Babaevski îi era cunoscut fiecărui cetățean sovietic. Cavalerul Stelei de Aur, categorisit de Stalin drept cel mai bun roman despre țărănimea colhoznică, le-a produs cititorilor sovietici și celor din democrațiile populare o impresie de neuitat. Câțiva ofițeri din armata sovietică, luându-l pe eroul romanului drept personaj real, i-au scris o scrisoare plină de admirație, probând încă o dată încrederea rusului în cuvântul scris: "Mult stimate Serghei Timofeevici, - scriau ofițerii, - citind
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
trei sau patru autori eu mi-aș fi avut locul (uno di quale fosse lei) nu mă mai ademenea peste măsură. În ce privește "revelația" nepăsării celor doi mari prieteni florentini față de poezia mea, ei aveau perfectă dreptate! Vine, cum zice locutorul popular, vine "poetul lui pește" pe Arno, cu niscaiva poeme pe care și le tradusese singur (într-o limbă învățată la București), și are tupeul să le arate unor personalități de seamă ale liricii italiene - una din cele mai considerabile din
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
vilele unor demnitari. Mi s-a terminat pasta din pix sau nu mai găsesc cuvinte care să exprime o asemenea - să-i spun ticăloșie acestei situații ? Sună prea elegant... Deși, poate numai pentru unii ca ei un interpret de muzică populară, la Etno Tv, cântă cu foc: Cocoșul e gras, Nu puteam să-l las, Și-am să chefuiesc Până-am să pleznesc.(subl.d.h.) În orice caz, ideea cu... pleznitul mi se pare interesantă și cred că ar da ceva
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
în română o situație cu totul specială: e singurul substantiv care, fără a permite o utilizare de sine stătătoare și fără a-și fi păstrat un sens autonom, face parte din extrem de multe expresii și locuțiuni, dintre care unele sînt populare sau ușor învechite, dar multe sînt uzuale și chiar foarte frecvente: a-și da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
p. 56. 1 erotic 8. În limba română această patimă a fost denumită prin două cuvinte care au același înțeles. Este vorba de termenii curvie și sinonimul său desfrânare. Primul cuvânt este tradus sau definit ca: viață desfrânată, desfrâu, curvăsărie (popular). În ce privește al doilea cuvânt și anume desfrâul, acesta este compus din două cuvinte des și frâu9. Desfrâul este de fapt o purtare, atitudine desfrânată, corupție, depravare și imoralitate 10. Dacă ar fi să facem o exegeză a acestor două cuvinte
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
intrat generalul Sănătescu care s-a grăbit să-i predea lui Bodnăraș, a zădărnicit tentativa. în 1947 Camil Demetrescu a fost arestat și inculpat în procesul Maniu; până în 1964 a fost prin principalele lagăre de exterminare aflate pe teritoriul Republicii Populare Române. Iată episodul de care vorbeam așa cum mi l-a povestit mie Camil Demetrescu; din nefericire el n-a apucat să-l pună în scris, astfel încât nu figurează în volumul de memorii publicat de Editura Enciclopedică. Cu siguranță însă există
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
al cărții și nu s-a sfiit să taxeze drept minciuni sfruntate multe din afirmațiile aiuritoare ale autorului. Exemplarul a ajuns în mâna Securității - nu știu cum. Constatând atitudinea "dușmănoasă" și antidemocratică a lui Camil Demetrescu organele abilitate ale statului de democrație populară au început urmărirea penală și i-au intentat un proces de defăimare a patriei socialiste. în 1975 în ziua când să se pronunțe sentința Camil Demetrescu, având o experiență bogată în materie, s-a prezentat la tribunal și cu o
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
scopurilor sale politice, eliminarea oamenilor primejdioși din partid etc. O analiză atentă arată că PSD-ul a fost obligat să se descotorosească de Iliescu nu din rațiuni interne, ci pentru că așa i-a cerut presa. În teritoriu, Iliescu rămâne la fel de popular, iar Geoană la fel de necunoscut. Există, așadar, suficiente motive pentru a nu exclude cu totul un scenariu al întoarcerii lui Iliescu. În clipa de față, lucrurile depind de rapiditatea cu care Geoană va reuși două lucruri. Primul: să se elibereze de
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
cu rol copulativ, cumulativ și argumentativ: prima leagă părți de propoziție, a doua propoziții și fraze, în timp ce a treia apare mai ales la nivel textual, între enunțuri; dacă plus și chiar plus că ilustrează o tendință de simplificare specifică limbii populare (preferința pentru conectori urmați de elemente invariabile), ultima locuțiune reprezintă tendința contrară, la fel de prezentă la nivel popular: de amplificare, de emfatizare, prin atribuirea unui corp fonetic mai consistent al instrumentelor lingvistice. În frază, locuțiunea poate urma unui și: "este cadou
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
a treia apare mai ales la nivel textual, între enunțuri; dacă plus și chiar plus că ilustrează o tendință de simplificare specifică limbii populare (preferința pentru conectori urmați de elemente invariabile), ultima locuțiune reprezintă tendința contrară, la fel de prezentă la nivel popular: de amplificare, de emfatizare, prin atribuirea unui corp fonetic mai consistent al instrumentelor lingvistice. În frază, locuțiunea poate urma unui și: "este cadou de la un prieten... și plus de asta e super tare imprimanta" (onlinesport.ro); "încercarea moarte n-are
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
foarte puțin despre acest mare scriitor. Fără a-i scrie biografia, ocupându-se, practic, de critica receptării, Lucian Boia ne spune cam tot ce trebuie știut despre viața și opera scriitorului francez. Confruntat încă din epocă cu prejudecățile minoratului romanului popular pentru adolescenți, posteritatea lui Verne s-a arătat surprinzătoare, nu însă și inexplicabilă: "Romanele lui sunt basme ale epocii moderne, care fac modernității concesiile necesare pentru a-și asigura credibilitatea". În primul rând prin constanța interesului față de cărțile sale în
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
pretext. Nu se pricepea la știință, iar materia romanelor și-o prelua din enciclopedii și texte de popularizare. Incursiunile în spațiu, călătoriile în balon, submarinul, elicopterul, cinematograful sau monștrii marini, toate acestea erau în epocă subiectele lucrărilor enciclopedice, ale literaturii populare sau ale reportajelor senzaționale. Departe de a avea prioritate asupra acestor subiecte sau o competență tehnologică superioară, valoarea lui Verne constă în "capacitatea sa de transfigurare literară". Mașinile verniene, remarcă Lucian Boia, sunt mijloace de evadare: "calitățile scriiturii lui nu
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
H.G. Wells, contemporani lui și adevărați precursori ai SF-ului, Jules Verne face figura unui scriitor cuminte ("un înțelept rătăcit în vacarmul unei chermese tehnologice și futuriste"), deloc preocupat de scenarii biologice, confruntări extraterestre sau conflicte parapsihologice, frecvente în literatura populară a epocii. Romanele sale fanteziste nu vizau reconstruirea sau explorarea tehnologică ale unor lumi necunoscute, cât evadarea din lumea cunoscută tocmai prin tehnologie. (Fac aici o paranteză pentru a observa asemănarea izbitoare în intenții dintre Sadoveanu și Verne, deși motivațiile
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
sună din nou și, parcă citindu-mi gîndurile telepatic, îmi zice: Știi, Pavel, cred că ar trebui să pornești în textul pe care urmează să-l scrii, că doar tu ești bănățean și știi foarte bine lucrurile astea, de la ornamentica populară, adică de la acea situație unică a Banatului de a conserva însemnele aulice ale unui limbaj pierdut. Știi ce era cu acel limbaj, pentru că nu sînt mulți care înțeleg lucrurile astea, era un limbaj paradiziac, un limbaj al începuturilor noastre edenice
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
și se deschide cu un argument al autoarei îngrozitor, prețios și cvasignostic, peste care vă sfătuiesc să treceți pentru a mai avea chef de poezie. Poemele ei sunt, slavă Domnului!, mult mai prietenoase și chiar reconfortante, alcătuite pe structura poeziei populare: lexic preponderent arhaic, vers scurt, ritm trohaic, rimă împerecheată, cu mici refrene și, în general, cu mai toată gama specifică de perisologii, paracheze, polimptote, paronomaze ș.a.m.d. Poezia Coniței Lena este, așadar, una manieristă, a cărei miză cade pe
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
conștient în cultura românească. Varietățile regionale ale limbii române au fost minimalizate și condamnate la dispariție de teoriile și programele educative centralizate în jurul "limbii literare unice"; trăsăturile dialectale din operele unor scriitori importanți din trecut au fost puse sub semnul "popularului" și rezolvate prin glosare. E drept că nici nu s-a dezvoltat la noi, cu mici excepții, o literatură dialectală. În stereotipurile mentalității populare, dialectele sînt marcate social și fac obiectul unor acte de respingere și devalorizare; "accentul moldovenesc", de
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
literare unice"; trăsăturile dialectale din operele unor scriitori importanți din trecut au fost puse sub semnul "popularului" și rezolvate prin glosare. E drept că nici nu s-a dezvoltat la noi, cu mici excepții, o literatură dialectală. În stereotipurile mentalității populare, dialectele sînt marcate social și fac obiectul unor acte de respingere și devalorizare; "accentul moldovenesc", de exemplu, este adesea ironizat de vorbitori din afara zonei sale de utilizare. Or, fenomenul actual modifică simțitor datele problemei: se creează cu intenție forme populare
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
populare, dialectele sînt marcate social și fac obiectul unor acte de respingere și devalorizare; "accentul moldovenesc", de exemplu, este adesea ironizat de vorbitori din afara zonei sale de utilizare. Or, fenomenul actual modifică simțitor datele problemei: se creează cu intenție forme populare de "literatură dialectală" - textele muzicii de diverse genuri - și noutatea are succes: graiul moldovenesc e la modă, prin grupuri și soliști proveniți atît din Moldova românească ("Fără zahăr") cît și, mai ales, din Republica Moldova ("Zdob și Zdub", "Planeta Moldova", Pavel
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
parțial transpuse în scris; de altfel, gradele de deschidere intermediară - între ă și î, între e și i - le-ar putea nota doar dialectologii, cu semnele convenționale specifice. Ceva mai consecvent sînt înregistrate chiar de autor fenomenele transdialectale ale oralității populare (da, numa, finala articulată u': pumnu), formele provenite din sincopare, din eliminarea silabei repetate - mitel ("Cînd eram mitel" ), sincoparea silabei accentuate: văz't - "Să șadă toți cum eu am șăz't, să vadă toți ce eu am văz't". Ultimul
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
zvîrl dolari"). În plus, pitorescul lingvistic are o susținere estetică reală, mai puțin vizibilă poate la izolarea din context a fragmentelor, dar foarte potrivită în ritmul unei melodii (sonorități, calambururi, aliterații). Inovațiile numeroase sînt în spiritul jocurilor de cuvinte ("păcăliturilor") populare: "de-atîta coada n-are urs", "uite o fost și de-amu nu-i" - și creează în text surprize continue ("Uite-o cioară care zboară, d'amu-i în ceaun"), punînd în valoare pitorescul dialectal prin ingeniozitatea limbajului. Se poate regăsi
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
care zboară, d'amu-i în ceaun"), punînd în valoare pitorescul dialectal prin ingeniozitatea limbajului. Se poate regăsi în aceste cîntece un stil narativ și comunicativ care a căpătat prin Creangă autoritate literară, dar pare oricum să existe, în mediile populare, independent de valorificarea cultă. Expresivitatea sa se bazează pe tautologie glumeață ("dacă nu dorm, înseamnă că-s treaz"; "și eu, cînd am să fiu ca dînșii, eu tot ca dînșii am să fiu"), dar și pe eufemism, atenuare, diminutiv, expresie
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
tradiției e mai cu seamă interesant în poezia lui George Meniuc. Un conflict niciodată rezolvat definitiv. Conjunctural, după 1940, va exploata un filon folcloric, salvator. Șoltuzul Graur, din 1945, e un poem epic patriotic cu o versificație patetică, în metru popular, și o narațiune amplă, ce nu mai sunt în genul poeziei care ne interesează astăzi. Baladescul și colindul se potrivesc dispoziției ludice a versului. Colindul cerbului, din 1965, pare o rescriere palidă a poemului labișian Moartea căprioarei, după un model
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
Constantin Țoiu Cunoscutul cântec popular, auzindu-l întâmplător și incomplet la Radio muzical, într-o zi de sfârșit de februarie, câteva zile m-am chinuit să mi-l amintesc în întregime, cum îl știam din anii de școală de demult, fără să reușesc. Am recurs
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
Și-oi găsi o altă fată... Să te mai iubească o dată... Că dragostea n-are leac... Decât ochii care-ți plac... Scriu acestea cu gândul la invazia de muzică țigănească de toate felurile de la noi, confundată de unii cu cântecele populare autentice. între ele fiind o deosebire atât de mare, - noblețea estetică a cântecului învecinat cu balada și zdrăngăneala trivială a manelelor, - încât ai senzația că trăiești în două țări. De fapt, și trăim. Nefiind vorba de etnii... Pentru că și noi
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]