2,377 matches
-
A fost unul dintre promotorii ortodoxismului la „Gândirea”, iar la „Țara noastră” și „Biruința” a susținut cu ardoare ideologia naționalistă a lui Octavian Goga. Publicistica de orientare religioasă a lui I. își găsește expresia cea mai aplicată în volumul de popularizare a învățăturilor creștine Roduri din câmpul Evangheliei (1937), ferventul propovăduitor al ideologiei de dreapta eșuând, nu după mult timp, într-o apologie cuminte a regalității. Prin numeroase cronici teatrale, muzicale și plastice, prin articole literare, I. a contribuit însă la
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
colaborează la revistele „Korunk”, „Igaz Szó”, „Utunk”, publicând un șir de studii consacrate unor clasici și contemporani ai literaturii române: Tudor Arghezi, Geo Bogza, Cezar Bolliac, Barbu Delavrancea, Gala Galaction, B.P. Hasdeu, D. Th. Neculuță, Al. Sahia, Ioan Slavici ș.a. Popularizarea scriitorilor români se îmbină la K. cu realizarea de sinteze cuprinzătoare. Cartea consacrată lui Eminescu tânăr, A fiatal Eminescu (1959), este urmată de o amplă sinteză asupra vieții și operei poetului, Eminescu élete és költészete (1962; Premiul Uniunii Scriitorilor). Aceste
KAKASSY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026]
-
Dumas romanul „istoric, religios și politic” Akté sau Moartea lui Neron, împărat a Romei, iar în anul următor, Scene din viața privată sau Aceeași istorie de Balzac. Cuprinzând „povățuiri” și date de astronomie, Pashalion nou (1858) este o lucrare de popularizare. În „Calendar pe anul 1853”, ca și în cel pe 1854, sub semnătura C.G. apar versuri, precum și traduceri din J.-J. Ampère, J.-J. Barthélemy, Bernardin de Saint-Pierre, Chateaubriand, Victor Hugo, Jules Janin, Joseph de Maistre, Jean-Baptiste Massillon, J. Michaud
GANE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287158_a_288487]
-
decembrie 1911 și 13 august 1916 și între 12 aprilie și 15 iulie 1922, sub conducerea unui comitet. Delegatul comitetului este M.E. Papamihalopol. G.i. face parte din genul de periodice apărute la începutul secolului al XX-lea, care, menite popularizării evenimentelor politice de strictă actualitate, constituie una dintre puținele surse de informare directă, atunci când este vorba de fapte interesând istoria națională. Articolul de deschidere, intitulat Câteva cuvinte, afirmă cu franchețe: „Nu avem program, căci de obicei programele nu se realizează
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
face cât mai accesibilă învățaților străini. Aceștia o salută prin vocile lui Th. Gartner, Wilhelm Meyer-Lübke, Richard Otto, Émile Picot, Jan Urban Jarník, Gustav Weigand. Academia Română o respinge însă de la premiere din cauza contribuției personale „reduse” a autorului. Tot din dorința popularizării în străinătate a literaturii române, G. publică Geschichte der rümanischen Literatur (1900), pe care o considera „prima încercare de a utiliza peste 500 de manuscrise, fie necunoscute, fie complet ignorate” și care a fost folosită „ca bază și model de către
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
strict de experimentul tău cu Castaneda. Un cosmolog - publicat și la noi, cu aplecări certe spre discursul teoretic, filosofic, critic -, Lee Smolin, scrie o carte de educare a publicului nespecializat cu ceea ce Înseamnă teoria relativității, teoria cuantică, un volum de popularizare. El amintește acolo unul din principiile teoriei care se străduiește să Împace fizica cuantică cu relativitatea generală einsteiniană, și anume principiul de superpoziție, care afirmă că rezultatul oricărei situații de observare nu va fi o stare certă, ci o combinație
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
onestă față de acest text a fost următoarea: termenul Îmi provocă o ușoară iritare. Îl văd importat circumstanțial la Începutul anilor ’90 de opoziția existentă atunci, care manifesta o oarecare solidaritate Împotriva regimului Iliescu. A fost vehiculat În această Încercare de popularizare, de readucere În lumină a literaturii de detenție, care este totuși, Într-o anumită măsură, literatură rezistentă. Rezistentă Însă mai degrabă față de regimul Iliescu, când a fost publicată, decât față de regimul la care face referință. Pentru mine personal, un text
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
abia în 1966. Ioana d’Arc (1937), Năluca (1940, o dramatizare a subiectului din Scrisoarea de dragoste) au fost numai publicate, iar piesele din volumul Trei comedii (1940) au fost difuzate la Radio. La hotarul dintre beletristică și literatura de popularizare stă, ca și multe alte prelucrări ale lui D., Povestea neamului românesc (I-II, 1978-1979). Informația istorică este completată și animată cu ajutorul ficțiunii, în texte atractive, fără excese ținând de didacticism. Principalele romane ale lui D. au fost traduse în
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
Brătianu, apărut în „Emanciparea”. În „Revista socială”, „Drepturile omului”, „Munca”, „Critica socială”, „Democrația socială”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Socialismul”, semnând cu numele său, cu inițiale sau cu pseudonime (I. Vasiliu, Spartacus, Grachu), a colaborat cu articole de popularizare, privind marxismul, mișcarea muncitorească internațională sau politica internă și externă a României. În repetate rânduri, s-a aflat printre delegații Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România la congrese și consfătuiri internaționale. Era, de altfel, și principalul autor al programului
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
subtitlul, devenind „Brazda literară. Revistă lunară de cultură și informațiuni literare”, iar de la al patrulea număr secretar de redacție este N. Cristinoiu. În articolul inaugural, intitulat Primul pas, publicația își anunță în termeni foarte vagi obiectivul de a contribui la popularizarea culturii: „Ne-am gândit tocmai la un mic izvor de bogăție sufletească, din care oricine poate câștiga ceva pentru sufletul său.” Tot acolo se spune: „Revista noastră va avea o nuanță mai mult populară”, iar această „nuanță” este reafirmată în
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
propune o reformă a ortografiei românești, vizând simplificarea și unificarea scrisului în scopul „creșterii culturii”. În numerele următoare, Rosetti mai publică articole dedicate literaturii sârbești, rezumate ale știrilor politice luate din periodicele germane ș.a. A. I. Lascăr colaborează cu articole de popularizare științifică. Gazeta, din care câteva numere i-au parvenit și lui Goethe, și-a încetat apariția înainte de a fi găsit ecoul cuvenit în provinciile românești, din cauza morții premature a lui I.M.C. Rosetti. R.Z.
FAMA LIPSCHII PENTRU DAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286943_a_288272]
-
Preocupat de istoricul cercetărilor folclorice, F. a înzestrat disciplina cu lucrări consacrate unor literați maghiari care au contribuit la cunoașterea folclorului românesc: Kazinczy Ferenc, Sombori László, Zeyk János, Ács Károly, Gyulai Pál. Analizează contribuția lui Mailand Oszkár la culegerea și popularizarea creației populare românești, se ocupă în mai multe rânduri de aportul lui Bartók Béla la culegerea și sistematizarea colindelor, la tipologizarea poeziei populare românești, prezintă culegerea lui Köpeczi Béla. F. este autorul unor studii de sinteză privind rolul culegătorilor maghiari
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Maria Baiulescu ș.a. Cu toată diversitatea de domenii abordate (istorie, filologie, artă, filosofie, pedagogie, științele naturii și medicină, geografie etc.), care a produs, în chip firesc, o anumită dispersare și o scădere a calității informației, chiar în limitele intenției de popularizare pe care o anunțase de la început Vulcan, enciclopedismul revistei s-a arătat a fi util mai ales în perioada de până la 1880, când revistele specializate nu aveau încă publicul necesar. După această dată, și mai ales către sfârșitul secolului, F.
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
1907, și săptămânal, între 1 aprilie și 30 decembrie 1907, sub îngrijirea lui N. Iorga. De la 1 ianuarie 1908 se contopește cu „Neamul românesc”. Potrivit intențiilor istoricului, enunțate în articolul Câteva lămuriri, F.d. se vrea mai mult o tribună de popularizare a culturii universale și românești, adresându-se unui public mediu pregătit intelectual. Fără să-și aroge pretenții de orginalitate, ca revistă de rang inferior celorlalte din constelația publicațiilor sămănătoriste, aceasta promovează „lucrări de popularizare a cunoștinții pământului și istoriei noastre
FLOAREA DARURILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287020_a_288349]
-
vrea mai mult o tribună de popularizare a culturii universale și românești, adresându-se unui public mediu pregătit intelectual. Fără să-și aroge pretenții de orginalitate, ca revistă de rang inferior celorlalte din constelația publicațiilor sămănătoriste, aceasta promovează „lucrări de popularizare a cunoștinții pământului și istoriei noastre, traduceri, reproduceri din vechea literatură”. Funcția educativă, de informare prevalează în detrimentul producției originale. Accentul pus pe traduceri și pe studiul istoriei, pe literatura populară și pe cea veche reiese și din titlul rubricilor: „Literaturi
FLOAREA DARURILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287020_a_288349]
-
Carducci, Baudelaire, Cehov, Schiller, Alfred de Vigny, dar și poezii populare culese de Iustin Volbură, Mihai Oltescu, I. Ursu ș.a. Studiile sunt în majoritate scrise de N. Iorga (Începutul întrebuințării în scris a limbii românești). Se mai inserează articole de popularizare, de istorie, cugetări, însemnări cu privire la etnografie. N.S.
FLOAREA DARURILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287020_a_288349]
-
între 2 august și 6 septembrie 1917, și din nou la București, de la 1 februarie 1919 până la 11 noiembrie 1933. Având subtitlul „Pentru petrecere și învățătură. Adaos ilustrat la «Libertatea»”, F.i. își propune propagarea unor informații de cultură și popularizarea biografiilor unor personalități. Literatura promovată este rareori originală, cea mai mare parte a textelor fiind, de fapt, reproduse din alte periodice. Se întâlnesc în paginile F.i. poezii de George Coșbuc, Natalia Negru, Maria Cunțan, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mihail
FOAIA INTERESANTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287043_a_288372]
-
aeriene sovietice care fugise din Siberia în Japonia la bordul avionului său, MiG-25, în care aceasta îl implora să se întoarcă în Uniunea Sovietică 20. Propaganda anonimă. Una dintre cele mai directe metode de influențare a opiniei publice o reprezintă popularizarea unor puncte de vedere, date adevărate sau false prin intermediul mijloacelor de informare în masă - cu alte cuvinte, prin propagandă (așa cum este denumită peiorativ). De exemplu, țările cu o politică externă activă au, de obicei, propriile posturi de radio (cum ar
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 967; Maria Platon, „Costache Negri”, CRC, 1966, 13; Edgar Papu, Rousseau sau „Simțirea pură”, RL, 1969, 47; Crohmălniceanu, Literatura, I, 384; Nicolae Balotă, Introducere la Yasunari Kawabata, RL, 1973, 27; Mircea Iorgulescu, Eseu și popularizare, RL, 1973, 31; Felea, Secțiuni, 337-344; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 98-119; Nicolae Scurtu, André Malraux și Henry de Montherlant în dialog cu Pericle Martinescu, MS, 1984, 3; Al. Săndulescu, Drama scriitorului în comunism, RL, 1998, 13; Cornelia Ștefănescu, Diavolul
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
pe Cristos ce-i mai rămâne încă unui creștin din epoca postapostolică sau, oricum, creștinului ce trăiește într-o lume non-creștină. b) Origenism și pelagianism în opera lui Cassian Opera lui Cassian nu este doar o aprofundare și o simplă popularizare a vieții ascetice; pe lângă aceasta descoperim unele elemente doctrinale specifice care o susțin și o justifică. Cassian avea o formație origeniană, dobândită în perioada cât dusese o viață de eremit în pustiul Egiptului, la școala lui Evagrius și a învățaților
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
reconciliere. Fulgențiu ia ca model Psalmul contra adepților lui Donatus scris de Augustin și vrea să explice oamenilor aspectele cele mai dezbătute ale arianismului și să le dea curaj ca să facă față persecuțiilor vandalilor. E vorba de o poezie de popularizare ce trebuia cântată așa cum o dovedesc structura ritmică (de-acum, nu mai e metrică) și caracteristicile lingvistice datorită cărora Psalmul trebuia să fie accesibil chiar și celor fără instrucție și putea fi memorat ușor. Poemul e structurat în ordine alfabetică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un izvor de știință și de a o face accesibilă propriilor concetățeni printr-o serie de lucrări bazate pe opere grecești, sau prin traduceri propriu-zise din limba greacă. Pentru a atinge acest scop, el se dedică, așadar, unei activități de popularizare a științelor din quadrivium. În această sferă de căutări intră, prin urmare, și deja amintita operă intitulată Fundamentele aritmeticii, bazată pe un tratat al lui Nicomachus din Gerasa (secolul I-II d.C.). Potrivit lui Boethius, așa cum susținuse și Platon, matematica este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Viteazul de Petre Ispirescu, doine maramureșene dintr-o colecție alcătuită de I.S. Bădescu. Mai colaborează Matilda Cugler-Poni cu versuri, N.D. Popescu, într-o ipostază mai puțin obișnuită, aceea de autor de însemnări de călătorie, și Ioan Nădejde, cu articole de popularizare științifică. Traducerile (din Goethe, Sacher-Masoch, H. Zschokke, Jules Verne ș.a.) sunt, probabil, făcute de B.V. Vermont, care era și administratorul revistei. R.Z.
GLOBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287298_a_288627]
-
a unității patriei străbune. A redactat, în franceză, o istorie a românilor, cu lacune, dusă până la finele secolului al XVIII-lea. În manuscris a rămas o traducere a cărții a VI-a a Istoriilor lui Herodot. Scrierile sale științifice, de popularizare, sunt alcătuite într-o formă accesibilă, cu un stil simplu și atrăgător. Este printre cei dintâi care tratează, în românește, chestiuni economice (în „Propășirea”, „Independința”, „Țeranul român”, „Revista română”). Din 1865 începe să apară seria Convorbiri economice, în care teoriile
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
prin creșterea numărului de conferențiari sovietici. Profesorii școlii erau invitați să țină conferințe În alte părți, În universități de stat, precum și În școlile politice ale altor partide (CDU-Ost, NDPD). Unii dintre ei activau În presa scrisă sau În organizațiile de popularizare culturală, precum Urania. În sfârșit, munca politică era “Îmbogățita” prin invitarea unor intelectuali cu notorietate, scriitori, oameni de teatru, la dezbaterile din cadrul școlii, precum și prin participarea la diferite zile comemorative (Gedenktagen). La sfârșitul anilor ’40 și Începutul anilor ’50, filosofia
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]