60,135 matches
-
asamblat o panoplie bizară de filme în jurul importatei și mult-trâmbițatei Valentine's Day. Unele au difuzat lungmetraje care vorbesc despre dragostea monopolizată și alterată de sex: Luna amară (TVR1) și Marchizul de Sade (B1TV). A mai fost un film care pornește de la consecințele funeste ale unor relații de dragoste și sfârșește într-un panegiric adresat solidarității feminine: Chicago (HBO). TVR2 a preferat un lungmetraj despre o poveste de dragoste cu un substrat artistic - firește, ea e aluatul fraged și el e
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]
-
populară printre scriitorii germani "Limba e Patria" are o anumită semnificație pentru cei născuți în Germania și cu totul alta pentru cei care au inventat-o, emigranții care au părăsit țara în timpul regimului nazist. Aproape fiecare eseu al acestei cărți pornește de la o problemă de lingvistică, un cuvînt sau o expresie pe urma cărora scriitoarea se scufundă cu sensibilitate și expresivitate în sondarea propriei sale vieți și în deslușirea întîmplărilor din lumea înconjurătoare. Prezentul și trecutul se rotesc într-un carusel
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
compromisuri, cum să iubești chiar." Îl sfătuim pe dl. Dumitrașcu să citească editorialul dnei. Gavril din Timpul. Trubadurul Ștefan Hrușcă în dialog cu Mihaela Fulgeanu-Matei: " - De ce este, totuși, o povară celebritatea? - Este o povară și un chin pentru că, din moment ce ai pornit pe drumul acesta și dacă ții la ce ai făcut și ai și obligativitatea față de cei care ți-au cunoscut și ți-au cumpărat muzica, ai obligația să rămâi același care ai fost, care ai o carieră în spate și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
fenomenului, deja consumate în spațiul cultural românesc, evenimente care au încercat, la rîndul lor, să pună în dicuție principii inevitabile ale oricărei construcții deschise, în care referentul artistic și o anumită vocație autoreferențială a spațiului însuși intră în coliziune directă. Pornind de la enormul stoc autoreferențial care mocnește în Casa Poporului, și pe care MNAC-ul l-a declanșat prin instrumentarea unui scenariu cvasimagic, reactualizarea expoziției de la Cetatea Câlnic, expoziție realizată tocmai pentru a pune în valoare spațiul pasiv, adică cetatea însăși
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
într-o dezbatere directă, lipsită de orice ipocrizie și, de cele mai multe ori, publică. în cadrul unor expoziții, simpozioane, convorbiri sau chiar monologuri, el a căutat să argumenteze, cu o credință autentică și cu o enormă energie morală, necesitatea unei Arte înalte, pornită din infinitul originar și limitată, dacă se poate spune așa, de infinitul năzuinței spirituale. Acest tip de proiecție artistică protejează, în continuare, statutul romantic și demiurgic al artistului și asigură o viguroasă consecvență în gîndirea formei, în opoziție vădită și
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
să se atașeze formei de genitiv-dativ (omonime cu pluralul), stabilind o legătură clară între formele (unei, aceste sau niște) case și casei. La substantivele din subclasa descrisă, articolul se adaugă însă formei de nominativ-acuzativ singular: familiei, primăriei, educației se explică pornind de la familie, primărie, educație, nu de la (unei) familii, primării, educații. Se observă imediat că substantivele din această categorie - de altfel destul de numeroase - sînt fie termeni culți moderni, împrumutați și adaptați fonetic (familie - din latină), fie - mai ales - formații cu sufixele
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
poartă, la noi, o amprentă lovinesciană, dar nu doar atît. Considerațiile d-nei Tupan vizează un tablou general al raporturilor dintre prezent și trecut în cîmpul cultural sub semnul achizițiilor epistemologice mai vechi și mai noi ori chiar foarte noi. Autoarea pornește de la punctul de vedere că trecutul nu e o "comoară îngropată" pentru totdeauna, ci o "monedă de schimb" în comerțul intelectului cu propriile sale fabricate de natură ideatică ori sentimentală, prin urmare o convenție pe care o putem discuta ca
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
scenele urbane, decorurile interioare, locațiile (uneori suprarealiste la ei) care inspiră și exprimă solitudine și intimitate, cu un accent în plus pe ideea coabitării, a unei legături profunde între om și mediu. Ambianța e esențială, prezența se definește prin și pornind de la decor. Christophe și Virginie vorbesc despre lucrările lor ca despre "un roman-foto într-o singură privire": "Des modčles jouent un morceau de vie qui n'a pas été écrit, car l'histoire qu'ils racontent est connue de tous
Clark and Pougnaud vs. Edward Hopper by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12092_a_13417]
-
Și asta a ținut așa până la ora unu. La Fița, când am ajuns, am încercat să dorm. Imposibil. Cele mai oribile gânduri au pus stăpânire pe mine. Am simțit nevoia să vomit ca-n gară la plecare, când, așteptând să pornească trenul și văzându-te la fereastră, mi s-a părut că ți se umeziseră ochii... O tuse convulsivă îl apucă. Probabil că stătuse prea mult în apă... Continuă: ...M-a cuprins atunci o deznădejde și mai mare. Mâine îmi voi
Asfințit cu ghioc (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12090_a_13415]
-
bine intenționat, dar "inocent", o "filozofie" care poate fi înțeleasă randomizat, dar totuși nu oricum. Despre ciudatele preferințe ale hazardului, despre "semnalele discontinue" și despre schimbările bruște de fază vorbește prefața, de fapt ghidul unei solicitante curse printre obstacole care, pornită nepotrivit, sfîrșește sigur într-o fundătură. Altundeva, în cărțile Simonei Popescu, "literatura" (viața?) suprarealiștilor e un soi de piatră magică, un hacmanit sau un alexandrinit, care-și schimbă culoarea după cum ajunge la ea privirea. Poezia lui Gellu Naum, fragilă și
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
recenzie la volumul Închisorile mele, publicată în februarie 1922: "Lipsită de orice interes literar, din cauza stilului prolix și anacronic, și aproape chiar de orice interes documentar, cartea - ca și tot ce a făcut autorul ei de vreo zece ani încoace - pornește din aceeași tragică nevoie materială. Nu reținem din ea, ca epilog, decât seninătatea resemnată cu care autorul amintește metodic de câte ori vreun trecător îl scuipă pe stradă. Printre cei ce au făcut din tristul bătrân o scuipătoare națională menționăm și pe
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
la "Gallimard" sau "Grasset". Nu ajunge să fii cultivat și să iubești cărțile și nici nu e nevoie neapărat să fii absolvent de litere pentru a lucra într-o editură. Trebuie să ai vocație de editor și să înveți meseria pornind de jos și parcurgînd toate stadiile prin care un manuscris devine carte. Apoi nu trebuie uitat că există un criteriu ireductibil: banii. De aceea o persoană care are intuiția meseriei trebuie să lucreze în tandem cu una pricepută în finanțe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
nu trebuia să fie o experiență îndepărtată în timp sau consemnată în evanghelii, ci un eveniment palpabil, care se întâmplă azi și-ți șterge păcatele de ieri. Cu alte cuvinte, filmul trebuia să fie o experiență cathartică în folosul creștinilor. Pornind de la această premisă, dozajul violenței e discutabil. Dar aici apar problemele, iscate de către identificarea spectatorului cu Hristos. E foarte greu, aș spune chiar imoral, să nu te identifici cu cineva în ale cărui predici nu găsești o sămânță de rău
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
Constantin Țoiu Înotul îl înviorase. Se apucă să fluiere vesel un marș german de epocă, la modă. Era ceva vioi, energic: Es ist so schoen soldat zu sein... E-așa de frumos soldat să fii... Dând în șoseaua prăfuită, porni cu pas repede spre Mangalia care era aproape. Sisi îi spusese dimineața înainte de a pleca spre Vama că o să pregătească prânzul la Menaru, împreună cu ea, prietena ei, bătrâna ghicitoare în Coran, care în ultima vreme începuse s-o învețe și
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
de la Păltiniș, Declarației de dragoste și Ușii interzise merge însă mai departe, el transcende acest prag ajungînd din aproape în aproape la "gîndul simplu" (pe care unii îl vor fi socotit poate narcisiac sau lipsit de imaginație) că "trebuie să pornești de la tine pentru a ajunge la altul", că trebuie să te îngrijești mai întîi de tine, să te iubești și să te întorci pe toate părțile, pentru a putea apoi să te apleci către altul și să-l iubești ca
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
Ťtrebuieť. Adevăratul meu frate este regele Christian al Danemarcei care în timpul ocupației naziste a purtat de bună voie steaua galbenă și i-a invitat pe supușii lui să-i urmeze exemplul". Atunci cînd proclamă în jurnalul său că trebuie să pornești de la tine ca să ajungi la altul, că în "ograda omenirii nu poți intra decît pe portița pe care este scrijelit numele tău", Liiceanu atinge, cred, în mod subjacent o problemă filozofică, dar și o trăsătură fundamentală a receptării realității în
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
aveți o idee mai înaltă despre literatură, dle Diavol cu ochelari! Ați auzit de "anxietatea influențelor"? Spuneați că l-ați citit pe Borges. Poate că e nevoie să vă reamintesc: Deși există sute, ba chiar mii de metafore disponibile, toate pornesc de la câteva modele simple, așadar ori de câte ori recurgem la un model, altele sunt variațiunile." Altfel spus și mergând mai departe, nu sentimentele, emoțiile sau ideile constituie obiectul unui plagiat, ci întrebuințarea lor cu exact aceleași cuvinte cu care au mai fost
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
ai limbii române. Mi-a luat un interviu pentru o revistă din Israel. A vrut să publice interviul și într-o revistă importantă din România, dar cînd a rostit numele meu a fost refuzat scurt. Nu sînt evreu. Demersul său pornise de la actul lecturii nepărtinitoare, așa cum nu totdeauna s-a întîmplat în țară. Sigma a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București; aproape nici una din publicațiile importante de la noi nu a menționat acest lucru. Au făcut-o publicații din Germania, Spania, Columbia
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
mine. Sey Mondy spune în Saludos: "Am ajuns la concluzia că este mult mai avantajos să fii cinstit". Un raționament nu o virtute. Cred că mi se potrivește. Unele personaje sînt dezagreabile, poartă ceva din tenebrele mele. Curajul altora este pornit, cred, din neliniștile pe care le temperez - nu totdeauna - pînă la insesizabil. Alte personaje ucid, poate pentru faptul că eu nu am fost capabil de așa ceva. Și personajele, la rîndul lor, îmi întorc, rafinată, o parte din substanța pe care
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
de frumoși. Ceva cald îmi umplu coșul pieptului, apoi căldura mi se sui în obraz și în ochi. Pe buze îmi năvăli un roi de cuvinte îndrăznețe. Toată tinereța înflăcărată, c-o dragoste iute, izvorâtă din întuneric, din necunoscut, mă pornea ca o izbire de val spre fata ce sta înainte-mi și zâmbea" (p. 63-64). Iubirea e configurată la Sadoveanu în toți termenii ei senzuali de la prima întâlnire: "Dragostea, fiorii fierbinți, pe care tinereța mea îi aștepta de mult, mă
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
se vrea reprezentată și să nu se viseze gravată în paradisul de bronz, de piatră, de oțel și, la rigoare, chiar de ciment. Organizații, comitete, fundații, asociații, parohii, prieteni, neamuri etc., dar, nota bene, majoritatea provenind din structuri militare, au pornit galopul apocaliptic al ridicării de monumente. Ce a ieșit din această cavalcadă, e foarte ușor de văzut și astăzi. Nu există colțișor în biata noastră țărișoară, în care să nu se ițească vreun bust de erou civilizator cu bătaie județeană
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
cred că aș putea încropi o potrivită încheiere acestei dezlînate compoziții: "buna și frămîntata noastră planetă își va încheia încă o dată periplul circumsolar, conducînd cortegiul zilelor, lunilor și anotimpurilor la locul de unde a plecat și unde nu va întîrzia să pornească iarăși la drum" (Almanahul Femeia, 1982).
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
și bănuitoare, care insistă să vadă tabloul și exclamă "E obscen!" în fața lui. Asocierea dintre artă și pornografie, sugerată de film, s-a mai făcut, celebru pentru ea fiind John Berger și a sa carte Moduri de a privi. El pornește de la distincția dintre goliciune și nud, afirmând următoarele: un corp gol trebuie privit ca un obiect pentru a fi un nud, iar nudul e condamnat să nu fie niciodată gol, pentru că nuditatea este o formă de îmbrăcăminte. Berger extrapolează această
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
se confundă, invitând atât la refacerea vechilor trasee, cât și la înțelegerea unei logici de creație teatrală. Odin propune singura formulă veritabilă pentru un muzeu al teatrului: salvarea mitologiei marilor experiențe scenice. Astfel, ca într-un muzeu de științe naturale, pornind de la relicve, fiecare poate, după talentul lui, să-l reinventeze sau să-l lase cufundat în uitare. Barba se întoarce și ni-i prezintă pe cei doi maeștri brazilieni, modești și stânjeniți, care, cu prețul unor neînchipuite eforturi, au realizat
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
și ridicol, cădelnița prin fața icoanelor și poruncea familiei să cînte împreună cu el. Tata, mama, copiii băteau mătănii și își uneau glasurile într-un pios omagiu. Așa trecea vremea pînă la ultima slujbă a dimineții. Cînd clopotele băteau din nou, toată lumea pornea iar spre biserică. Amintindu-și de aceste chinuri, Cehov îi scria în 1892 unui prieten: "Am fost crescut în spiritul credinței, am cîntat în cor, am citit Faptele Apostolilor și psalmii la biserică, am participat la toate slujbele, am slujit
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]