755 matches
-
Radames, Rubin (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj) și soiul Argesis la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Ștefănești în prezent Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești-Argeș. Au fost create trei soiuri de viță portaltoi, Precoce, Ruvis și Drăgășani 70, la Staținile de Cercetări Miniș, Iași, Valea Călugărească și Drăgășani. Prin selecție clonală, au fost obținute 77 clone de viță de vie pentru toate direcțiile de producție: pentru struguri de masă 10 clone, pentru vinuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
obținute 77 clone de viță de vie pentru toate direcțiile de producție: pentru struguri de masă 10 clone, pentru vinuri albe 45 de clone, pentru vinuri roze aromate 2 clone, iar pentru vinuri roșii 20 de clone. Ameliorarea soiurilor de portaltoi pe calea selecției clonale a condus la obținerea a trei selecții din soiurile Berlandieri x Riparia 140 Ruggeri selecția 59, Chasselas x Berlandieri 41 B selecția 6 (la ICDVV Valea Călugărească) și Berlandieri x Riparia Kober 5 BB selecția M54
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea botanică prin observații privind durata perioadei de vegetație activă, vigoarea de creștere a butucilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, afinitatea față de portaltoi, relațiile cu factorii ecologici, rezistența la boli, dăunători etc; 7. Caracterizarea agrofitotehnică , ține seama de însușirile agrobiologice ale soiurilor, indicându-se distanțele de plantare, sistemul de conducere, tipul de tăiere, sarcina de rod, reacția soiurilor la lucrările și operațiunile în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a schemei de descriere, referindu-se la precizarea amplasării judicioase în podgoriile și centrele viticole a căror condiții ecologice sunt valorificate cel mai bine de către fiecare soi. Schema ampelografică pentru descrierea soiurilor vinifera se aplică și în cazul soiurilor de portaltoi, cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând numai nouă capitole după cum urmează: 1. Denumirea portaltoilui; 2. Sinonimele; 3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând numai nouă capitole după cum urmează: 1. Denumirea portaltoilui; 2. Sinonimele; 3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de portaltoi, în școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul de cultură. Aceste scheme ampelografice au fost folosite la descrierea soiurilor de viță de vie și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de portaltoi, în școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul de cultură. Aceste scheme ampelografice au fost folosite la descrierea soiurilor de viță de vie și de portaltoi din cele șapte volume ale Ampelografiei RSR, reușindu-se astfel prezentarea unitară și completă a soiurilor studiate. Începând cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul de cultură. Aceste scheme ampelografice au fost folosite la descrierea soiurilor de viță de vie și de portaltoi din cele șapte volume ale Ampelografiei RSR, reușindu-se astfel prezentarea unitară și completă a soiurilor studiate. Începând cu anul 1972, Comunitatea Economică Europeană elaborează o schemă ampelografică nouă, mai amplă alcătuită din două părți. Prima parte se referă la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
caracterelor agrobiologice să fie făcută comparativ cu unul sau mai multe soiuri de referință (martor), specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri de referință (martor), specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Numărul mare de soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA VARIABILITĂȚII FENOTIPICE ÎN DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Numărul mare de soiuri de viță de vie existente astăzi în cultură ca și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aspri cu vârfuri recurbate sau fini, catifelați. La majoritatea soiurilor de viță de vie sunt dominanți perii lungi, acesta reprezentând un caracter genetic de soi. În ceea ce privește pețiolul frunzei, la soiurile vinifera sunt specifici perii lungi, iar la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7. Suprafața limbului frunzei se examinează sub aspectul profilului, ondularea acestuia între nervurile principale și laterale, gofrări și prezența unor denivelări pe partea superioară a sa. În secțiune transversală profilul limbului poate fi: plan (Aramon
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe vârful lăstarilor , care poate fi absentă, sub formă de dungi (Chevin blanc) sau totală. Intensitatea antocianilor fiind un caracter genetic de soi, se poate manifesta de la foarte puțin la foarte puternic (Vitis labrusca); perii orizontali care pot fi absenți (portaltoiul 3309 C) sau prezenți, de la foarte rari, la rari (Chasselas blanc), mijlocii ca desime (Pinot noir), deși (Gewurztraminer) sau foarte deși (Müler Rebe); perii erecți , sunt specifici anumitor soiuri și a căror desime variază de la foarte rari sau absenți (Rupestris
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Lot) până la deși (Riparia Scribner) și foarte deși. poziția lăstarilor adulți , reprezintă un caracter morfologic deosebit pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie și ea poate fi erectă (Rkațiteli, Columna), semierectă (la majoritatea soiurilor), orizontală (Pinot noir), semicaducă sau caducă (portaltoiul 3309 C). gradul de ramificare (puterea de emitere a copililor) a lăstarilor reprezintă o însușire a speciei Vitis și este mai bine evidențiată la vițele portaltoi unde se întâlnesc ramificații de ordinul II, III și IV, în timp ce la soiurile vinifera
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fi erectă (Rkațiteli, Columna), semierectă (la majoritatea soiurilor), orizontală (Pinot noir), semicaducă sau caducă (portaltoiul 3309 C). gradul de ramificare (puterea de emitere a copililor) a lăstarilor reprezintă o însușire a speciei Vitis și este mai bine evidențiată la vițele portaltoi unde se întâlnesc ramificații de ordinul II, III și IV, în timp ce la soiurile vinifera se întâlnesc ramificații secundare (copili). Alte caractere morfologice ale lăstarului care constituie elemente de descriere ale soiurilor de viță de vie se referă la culoarea nodurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
poate fi galbenă (Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe principiul politomic s-au dovedit a fi mult mai exacte deoarece acestea folosesc un număr mult mai mare de caractere morfologice. În Rusia, P. Kiskin (1971) a realizat un determinator pentru 2800 de soiuri de viță vinifera și de portaltoi, în care folosește următoarea metodologie de lucru: întocmirea pentru fiecare soi a unei fișe cu mai multe coloane numerotate cu cifre romane de la I la XXV, în care coloanele I - VIII corespund caracterelor fenotipice ale frunzei, coloanele IX - XIII caracterele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vinifera, lenticelele sunt absente. 5.5. Desimea perilor scurți, rigizi pe noduri (cod OIV 405; UPOV 20; IBPRG 6.1.46.). Se clasifică într-un sistem de notare de la 1 la 9 și sunt caracteristice în principal soiurilor de viță portaltoi (3306, Kober 5 BB, Riparia Scribner) . 5.6. Desimea perilor scurți, rigizi pe internodii (cod OIV 106; UPOV 21; IBPRG 6.1.47.) se exprimă în același sistem de codificare, notările și soiurile de referință fiind asemănătoare cazului precedent. 5
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de masă și se apreciază prin șase descriptori tehnologici care se referă la procentul de legare a boabelor, masa medie a strugurelui și a bobului, producția de struguri la hectar, conținutul mustului în zaharuri și aciditate totală. În cazul vițelor portaltoi se apreciază producția de butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2.24.). Se stabilește la maturare prin numărarea boabelor legate, raportate la numărul total
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
OIV cu codul 508 este "pH-ul mustului", care se determină tot într-o probă medie, pentru care se folosește următoarea caracterizare și sistem de notare: mic (nota 3), mijlociu (nota 5) și ridicat (nota 7). 7. Producția de butași portaltoi la hectar (cod OIV 551; cod UPOV -; IBPRG 6.1.55.). Observațiile se fac toamna la recoltarea coardelor portaltoi, în timpul repausului vegetativ și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
folosește următoarea caracterizare și sistem de notare: mic (nota 3), mijlociu (nota 5) și ridicat (nota 7). 7. Producția de butași portaltoi la hectar (cod OIV 551; cod UPOV -; IBPRG 6.1.55.). Observațiile se fac toamna la recoltarea coardelor portaltoi, în timpul repausului vegetativ și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari. 8. Formarea calusului la capătul superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
6.1.55.). Observațiile se fac toamna la recoltarea coardelor portaltoi, în timpul repausului vegetativ și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari. 8. Formarea calusului la capătul superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari. 8. Formarea calusului la capătul superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod OIV 553; cod UPOV -; IBPRG 6.1.57.) se apreciază prin capacitatea butașilor lemnificați de portaltoi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod OIV 553; cod UPOV -; IBPRG 6.1.57.) se apreciază prin capacitatea butașilor lemnificați de portaltoi de a forma rădăcini adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25 - 30
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod OIV 553; cod UPOV -; IBPRG 6.1.57.) se apreciază prin capacitatea butașilor lemnificați de portaltoi de a forma rădăcini adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25 - 30°C. 2.5.4. ALȚI DESCRIPTORI AMPELOGRAFICI Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]