3,510 matches
-
profundă a persoanei. Primul care a pus problema fericirii ca stare morală, ca experiență sufletească interioară, a fost Socrate. Prezența interioară a daimonului a comparat-o cu un semn divin cu o prezență a unui zeu interior, adică tocmai acea posesiune divină despre care vorbeam mai sus. Socrate spunea adesea interlocutorilor săi: „În mine vorbește ceva divin, un zeu”. A fi fericit Înseamnă a nu fi singur. A te deschide și a primi În interiorul ființei tale ceva care te Îmbogățește, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reprezentat prin dansuri cu ritmuri stereotipe, dezordonate sau sincronizate, agitație colectivă de tipul unor stări de transă generală, care imită sau chiar reproduc conduite care mimează violența. Ca exemple pot fi amintite bacanalele sau serbările dionisiace din Antichitatea clasică elenă, posesiunile demonice din Europa medievală, precum și megafestivalurile de muzică modernă (Pop, Rock etc.Ă din zilele noastre ș.a. Bucuria și starea de beatitudine, de fericire sufletească și moral spirituală are, la rândul ei, ritualuri de manifestare speciale. Acestea urmăresc depășirea limitelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de vedere al filosofiei existențialiste, Eu rămân o simplă relație existentă exclusiv În planul exterior. După J.P. Sartre, această relație este reprezentată prin trei categorii de nevoi, și anume: aă Într-o formă posesivă, prin „a-fi-cu-și-pentru-celălalt”, ceea ce semnifică a accepta posesiunea celuilalt. Prin aceasta, fiecare acționează asupra libertății celuilalt. „A-fi-Împreună” Înseamnă fie a-l domina pe celălalt, fie a-i ceda. bă Prin indiferență, situație care face inseparabilă relația de „a-fi-cu-și-pentru-celălalt”. Mă simt izolat, marginalizat, alienat, condamnat la indiferență și singurătate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cazul iubirii, corpul persoanei are o participare directă, deosebit de importantă. Această participare trupească este marcată de relația copilși mamă, În cazul iubirii materne, și de relația trupească dintre partenerii cuplului marital, În cazul iubirii dintre aceștia. Dar iubirea este și posesiune. Prin iubire, eu sunt al tău, iar tu ești al meu. Este o relație formală Închisă Între doi parteneri, În care fiecare se dăruiește celuilalt, acceptă să-și aparțină unul altuia și luptă Împreună pentru a menține, pentru a nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau situații privilegiate din partea unei persoane, lovind În interesele celeilalte. Elementul de referință este deci factorul de conflict, de discordie, cel care-i separă și-i transformă În persoane aflate În conflict pe cei doi. Deși aparent neutră, dorința de posesiune sau de dominare a elementului de referință face ca cei doi să devină adversari. În aceste circumstanțe, elementul de referință va exercita aceleași tentații pentru ambii parteneri de dispută. Ei vor proiecta propriile lor dorințe asupra acestuia, luptându-se pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de neînțeles, periculoase și imprevizibile. Spre deosebire de celelalte stări anormale de a fi ale persoanei umane, nebunia nu a putut fi raportată la o cauză concretă, În majoritatea formelor ei de manifestare, motiv pentru care a fost considerată o stare de posesiune demoniacă, iar actele nebunului ca fiind determinate de o pierdere a valorilor umane ale persoanei, idei care, În context cultural, moral-religios, filosofic sau medical, s-au organizat În jurul acestui arhetip central al ființei impure care se abate de la condiția normalului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În centrul ei vinovăția tragică, complexul de culpabilitate. Tot În seria nebuniei culturale se Înscriu nebunia eroică, ilustrată de nebunia lui Ahile, și nebunia abandonului, reprezentată de sinuciderea Didonei. O formă intermediară, Între nebunia culturală și nebunia psihomorală, o reprezintă posesiunea demoniacă. Aceasta din urmă este legată de impresia de penetrație interioară și de posedare a individului de către diavol. Ea este un delir care apare ca o prelungire și o prelucrare tematică a unei convingeri mistico-magice. Aspectele mai sus prezentate se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
posedare a individului de către diavol. Ea este un delir care apare ca o prelungire și o prelucrare tematică a unei convingeri mistico-magice. Aspectele mai sus prezentate se raportează la anumite modalități de prezentare și explicare a suferinței psihice. În cazul posesiunii demoniace, asistăm la o bizară personificare a nebuniei, considerată ca ceva străin, care este interiorizat de către persoana umană Împotriva voinței sale. În concluzie, se poate spune că nebunia oferă un cadru larg de aspecte ale umanului, dintre care se diferențiază
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o aplică unor oameni, după criterii luate din medicină (A. Szasz, D. Cooper, A. Laingă. Desigur că această răsturnare a problemei nu a putut rezista. Nebunia există și va continua să existe. Fie că ea este culturală, extaz mistic sau posesiune demoniacă, tulburare psihomorală sau boală psihică, nebunia nu poate fi negată și nici eliminată. Nebunia nu poate fi exclusă din sfera umanului pentru că, În mod paradoxal, așa cum rezultă din psihologia morală, ea are o funcție foarte importantă În existența persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
odinioară puternic, Întemeiat de Ranjit Singh. Trupele engleze Își stabiliră tabăra În Mean Meer, la cinci mile distanță de oraș. Au Împărțit țara În trei regiuni, pentru a-i slăbi puterea: una a fost Încredințată sikhșilor, alta a fost anexată posesiunilor englezești, iar cea de-a treia, Kashmirul, cuprinzând și o parte din munți, i-a fost acordată lui Ghulab Singh drept recompensă pentru serviciile aduse și pentru suma importantă de bani pe care o predase cuceritorilor. El a fost promovat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la Ramnuggar și Chilianwallah; englezii nu și-au recucerit pozițiile Înainte de reîntoarcerea lui Sir H.Lawrence, prin acele două bătălii decisive de la Multan și Gujarat, pe râul Chenaub. După care - mai exact, la 1 mai 1849 - țara a fost anexată posesiunilor engleze, iar durbarul sikh a fost abolit. Prin urmare, deoarece funcția mea oficială depindea de existența acelei instituții, ea se apropia de sfârșit. Am solicitat o pensie, pe care am obținut-o. Dalip Singh a fost trimis În interiorul Indiei, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
primit de Ranjit Singh cu onorurile cuvenite, este extrem de uimit de competența armatei sikh și de ordinea taberelor maharajahului. Baronul Hügel, În 1845, va nota În descrierea călătoriei sale că teritoriile lui Ranjit sunt mai sigure decât cele aflate În posesiune britanică. Despre trecerea lui Moorcroft Înspre Kashmir (și apoi Înspre Tibet) douăzeci de ani Înainte de Honigberger, cf. R. Fazy, „Le cas Moorcroft. Un problème de l’exploration tibétaine”, T’oung Pao 35, 1935, pp. 155-184. 98. Dintre străinii angajați la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ce străbate Întregul discurs orientalist din secolul al XIV-lea până la Începutul secolului XX, cunoscut și la noi tocmai prin intermediul primelor reviste românești. 230. Despre noul val epidemic există și rapoarte oficiale britanice, iar pentru datele referitoare la contaminările din posesiunile sau zonele de influență britanice, lordul Palmerston era informat de consulul Gardner și asupra metodelor Întrebuințate de dr. Cuciureanu (documente inedite rezumate În G. Brătescu, P. Cernovodeanu, Holera pe pământ românesc, pp. 144-146). 231. Numai semnele declinului puterii sikh puteau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe Schöfft pentru că ar fi fost ateu. 310. Permisiunea britanică (probabil menționată În pașaport sau Într-un act special de călătorie) devenise după anexare obligatorie; se cuvine menționat Însă că și o parte din Kashmir a trecut, În 1846, Între posesiunile britanice, În timpul guvernării lui Ghulab Singh - Lahaul (sau Lahul) și Spiti au fost detașate din districtul Ladakh (din Kashmir), cf. Bir Good Gil, „India’s Trade with Tibet: Early British Attempts”, The Tibet Journal 25 (4), 2000, p. 79. E
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ecou al campaniilor lui Napoleon 1. Chiar dacă Allard va muri Înaintea lui Ranjit, dar În același an 1839, fatidic pentru Panjab, până la Începerea războaielor anglo-sikh, În 1845, care vor deșira complet profilul zonei și vor conduce la anexarea ei la posesiunile britanice, În 1849, armata sikh nu pierduse nici o bătălie În 23 de ani. Nu trebuie să excludem din această statistică neverosimilă pentru istoria asiatică - cum fac totuși comentatorii, fără a o mai menționa 2 - decât eroarea tactică și Înfrângerea dramatică
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și eseistului. Se trasează un portret spiritual al omului și sunt denunțate etichetele comode puse de critică, arătându-se că Dan Botta, „ermeticul” „poet al morții”, este un descoperitor de arhetipuri și esențe, cu o dezinvoltură provenită din detașarea de posesiune și din stil. Botta este astfel înscris în tradiția literaturii române, văzută de poet ca purtând vocația pentru clasicism, căruia S. îi schițează, pe urmele ideilor celui interpretat, o ontologie - clasicismul ca mod de a fi în lume. Pe de
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
G. Călinescu, Ulysse, pref. edit., București, 1967, Gâlceava înțeleptului cu lumea. Pseudojurnal de moralist, I-II, pref. edit., București, 1973-1974, Aproape de Elada. Repere pentru o posibilă axiologie, București, 1985; Idei trăite. Carte de înțelepciune, București, 1968; Petru Dumitriu, Proprietatea și posesiunea, pref. edit., Cluj-Napoca, 1991, Cronică de familie, I-III, pref. edit., postfață Nicolae Manolescu, București, 1993; Budapesta literară și artistică, pref. edit., București, 1998; B. Fundoianu, Strigăt întru eternitate, București, 1998; Paul Celan, Ochiul meu rămâne să vegheze, pref. edit
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
patice ale vieții apar ca „obstacole”, ca forme de „oprire în evoluție”, interesând cele trei dimensiuni ontologice: a fi, a face, a avea. din asemenea considerente, această grupă de tulburări patice cuprinde următoarele forme: avariția, caracterizată prin rapacitate, aviditate, cupiditate, posesiune, nevoia de a acapara pentru sine, de a păstra; ea reprezintă un atașament normal pentru „a avea” în sensul strict material; hipertrofia Eului se referă la constituția paranoică și se manifestă prin egoism, egocentrism, autoerotism, autofilie, narcisism, psihorigiditate, orgoliu nemăsurat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nevoia de a acapara pentru sine, de a păstra; ea reprezintă un atașament normal pentru „a avea” în sensul strict material; hipertrofia Eului se referă la constituția paranoică și se manifestă prin egoism, egocentrism, autoerotism, autofilie, narcisism, psihorigiditate, orgoliu nemăsurat, posesiunea egocentrică narcisică; ea reprezintă o afectare a lui „a fi”; competiția sau „situația-cheie” se caracterizează prin dorința de afirmare, de dominare, invidie, ură, gelozie, înclinarea către agresivitate; ea este legată de situația ontologică „a face”. Întrucât suferința este axa experiențelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoțional-afectivă, o judecată matură, sănătoasă, obiectivă și originală. Dependența de „obiectele de consum” se manifestă prin „cursa cumpărăturilor” ca manifestare pulsională de a intra în posesia acestora, în sensul de a le „interioriza”. Existența se va concentra pe sentimentul de posesiune. Aceasta are ca semnificație „identificarea” cu obiectul reclamei. Altfel spus, nevoia de „a fi” sau de „a imita” „modelele” cărora li se face reclamă. De fapt, este vorba despre „modele dominante calitativ”, care, prin repetiție propagandistică continuă și prin prezența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe care familia regală le desfășura în Castelul Peleș). Mi s-a părut necesar realizarea unei astfel de lucrări, deoarece Castelul Peleș devenise un simbol al cuceririi independenței de stat. Pe lângă aceasta, Castelul Peleș și domeniul aferent, constituiau nucleul unei posesiuni ce trebuia să demonstreze lumii că România era un stat de sine stătător, independent și condus de o familie Regală, care se ridica la înălțimea oricărei alte familii princiare din Europa acelei vremi. Lucrarea este rezultatul investigației istorice, analizei critice
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
o recunoaștere a contribuției Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta la modificarea statutului internațional al țării în fruntea cărora se aflau. În 1884 propunerea lui I. C. Brătianu de creare a unui domeniu regal se impunea, deoarece o astfel de posesiune trebuia să dea coroanei mijloacele necesare pentru o reprezentare demnă a statului român. Încă din momentul construirii Castelului Peleș, suveranii se leagă sufletește, definitiv de acesta și de meleagurile pe care el fusese ridicat. Acest lucru reiese clar și din
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
footnote onstantin Xeni, Take Ionescu, 1858-1922, ediția a-II-a, Bucuresti, Editura Universul, 1933 , p. 134 footnote> Castelul Peleș a constituit deci atât un simbol al cuceririi independenței de stat, un loc de recreare și odihnă a Suveranilor cât și nucleul unei posesiuni ce trebuia să demonstreze lumii întregi că România este un stat de sine stătător, independent și condus de o Familie Regală care nu era cu nimic mai prejos față de celelalte familii princiare europene. CONCLUZII Instaurarea regimului monarhic în România, în
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
punct de vedere implicit, care trebuie „să stea de sine”. Z. are intuiția premonitorie a acelui „realism trist” pe care îl va realiza Liviu Rebreanu, ca imagine a universului rural; îl vede pe țăran sub semnul unui singur „motor sufletesc: posesiunea pământului”. Comparațiile cu ipostazele literare ale țăranului rus îi par a dezvălui nu doar diferențe de fond etnopsihologic („substratul naturii românului”, mai echilibrat), dar și de spirit al viziunii și „creațiunii”, pe aceeași axă delimitativă între fondul latin și cel
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
le plac la fel de mult dulciurile! Prin urmare, semnificația unei recompense variază de la individ la individ. În funcție de natura lor, recompensele pot fi: alimente bomboane, prăjituri, fructe, sucuri, meniul preferat, existența desertului la masă etc.; distincții jetoane, steluțe, puncte roșii, diplome etc.; posesiuni temporare ale unor obiecte (”împrumuturi”) posibilitatea de a îmbrăca o rochie pentru ocazii speciale, de a sta pe scaunul cuiva, de a avea o cameră privată etc.; activități stimulatoare excursii jocuri, vizionarea unor programe T.V., sau a unor filme la
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]