866 matches
-
din războiul pentru independență; - m. m.: monumentul eroilor din primul război mondial; - m. m.: locul bătăliei din 19 octombrie 1916 pe partea de vest a Șoselei naționale; - etnografie și folclor: ansamblu folcloric ; - fabrică de postav din 1886; - centru industrial (bere, postav, sticlă); - popas turistic; - stațiune climaterică - centru turistic cu hoteluri, vile, pensiuni, pârtii de schi și linie de telecabină; BUȘTENI. - m. arh.: statuia „Ultima grenadă”, sculptor Dimitriu BÎrlad; - m. arh.: casa lui Cezar Petrescu; - m. arh.: casa Galița Vasiliu; - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de fapt: o mulțime de țărani. S.A.: Furnizorii, clienții... M.I.: Da. Bunicul era croitor. Țin minte foarte bine: țăranii veneau la el duminică și luni, ca să le facă un fel de costume; mă rog, nu chiar costume, ci haine din postav, ceva foarte rudimentar. S.A.: Sumane. M.I.: Da, sumane! Și deci țăranii veneau în atelierul bunicului. Până ce a plecat el, nu a fost o problemă să ne vedem de afaceri, atelierul era autorizat și deschis mereu. Și mereu plin de țărani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
publicitate ale ziarelor de demult! Ce preocupați de sănătate și frumusețe erau cucoanele și boierii noștri, ce fel se distrau la petreceri, ce vinuri consumau, cu ce parfumuri Înmiresmau saloanele! „Au sosit Mătăsării și Catifele de Lyon, Confecțiune de Catife Postav și Astrachan, Manșoane și Capușoane, Materii de Mobile și Covoare, Lampe de Berlin, Serviciuri de Cristal și porcelan, Pănzării și Cămeși de Holanda, Mănuși, Cravate și Parfumerii de Paris și Londra, Bijuterii, Obiecte de artă În bronzu, Bomboane și șocoladă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
găseau mai pe lângă fiecare gospodărie mare sau mai mică. Acest animal atât de îndrăgit de țăranul român, pe lângă brânza pentru hrană, îi asigura aproape toată îmbrăcămintea: căciula, cojocul mic sau mare, precum și lâna pentru flanele, ciorapi, mănuși sau chiar sumanul (postav gros țesut numai din fire de lână de oaie)care azi a cam dispărut și din care mulți își făceau haine groase și călduroase. Lâna de oaie era folosită la confecționat plăpumi pentru învelit, la țesut scoarțe și covoare și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
demografică, care face ca Occidentul să fie, către anul 1300, cu o densitate de 40 de locuitori pe kilometrul pătrat, o "lume plină", după expresia lui Pierre Chaunu. Expansiune economică, cu continuarea defrișărilor pînă la limitele posibilului, cu dezvoltarea fabricării postavului în Flandra, cu punerea pe picioare de către italieni a unei largi rețele comerciale care se întindea după cum a spus Roberto Lopez, "din Groenlanda pînă la Pekin". În sfîrșit, expansiune politică, sub formă de cruciadă. Secolul se deschide cu luarea Constantinopolului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
numeroși artizani dispersați, cărora le procură materia primă și pe care îi remunerează pentru munca depusă, obligîndu-se să comercializeze apoi produsul astfel fabricat. Industria textilă se numără printre primele industrii de consum: pînză de in sau de cînepă din vest, postavuri de lînă din Picardia, din Champagne și din Languedoc, mătăsuri de Lyon și de Tours. Un alt sector important este cel al construcțiilor și al diverselor industrii de lux care depind de construcții. Dimpotrivă, industria minieră și metalurgică nu joacă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
esențial, dar partea ocupată de schimburile cu celelalte continente crește fără încetare: țări din Oceanul Indian, din Africa și mai ales din Lumea Nouă. Franța își vinde în Spania, în Anglia, în majoritatea țărilor de pe continent, în porturile Levantului, pînzeturile și postavurile, vinurile și rachiurile, uneori grînele, zahărul produs în coloniile ei antileze și rafinat în metropolă. Ea cumpără din Europa de Nord in, cînepă, fier, gudron, lemn și își procură din Asia țesături de bumbac, porțelanuri și mirodenii aduse de navele Companiei Indiilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Conciliul din Clermont: proclamarea primei cruciade de către papa Urbain al II-lea 1098 Întemeierea orașului Cîteaux 1099-1100 Prima cruciadă. Cucerirea Ierusalimului Către 1100 Cîntecul lui Roland 1100 Înființarea regatului latin din Ierusalim Începutul literaturii de curte Sec. XI Mori de postav, de fier, de cînepă 1112 Revolta comunală din Laon 1115 Fundarea așezămîntului Clairvaux de către Sf. Bernard 1144 Sfințirea abației de la Saint-Denis 1145-1155 Portalul regal din Chartres 1147-1148 Cruciada a II-a 1152 Alienor de Acvitania se desparte de Ludovic al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Uneori, pe cap aveau ștergare cu dungi colorate la capete. Pe măsură ce nevestele avansau în vârstă, portul lor scădea în strălucire. Dispărea beteala din fote, iar culorile de pe ii erau mai închise. În timp de iarnă , femeile îmbrăcau zeghii lucrate din postav gros. Bătrânele purtau fote negre fără beteală. Iile erau lucrate cu arnici (mouline). Părul cărunt îl prindeau mai întâi sub bariș, numit și testemel, iar pe deasupra purtau basma. În picioare aveau ghete sau opinci. Flăcăii purtau pantaloni albi, largi, lucrați
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
roșie, iar peste brâu puneau chimirul din piele, lucrat la târg. Brâul și chimirul protejau mijlocul bărbaților. În zilele mai puțin căduroase, bărbații aveau peste cămăși o vestă, de obicei neagră, iar în zilele de iarnă, purtau minteanul lucrat din postav gros de lână, de culoare neagră sau castanie, dat la piuă. Ciobanii purtau pe deasupra sarica, o haină lungă fără mâneci, din piele de oaie, pe care o țineau mai mult pe umeri. După primul război mondial numai bătrânii purtau costumele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
În anul 1804, marele vistiernic Săndulache Sturdza l-a angajat pe arhitectul vienez Johann Freiwald pentru a reconstrui vechea casă boierească de pe moșia Ruginoasa. Nu se știe ce sume au fost cheltuite cu zidirea casei boierești și a fabricii de postav (la care s-a adăugat și o biserică), precum și cu înzestrarea lor. Lucrările de construcție ale casei boierești de la Ruginoasa au fost finalizate în perioada 1 mai 1813 - 30 aprilie 1814. A fost adus un grădinar german care a amenajat
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
prioritar de apărarea intereselor comerciale. în secolul al XVII-lea, activitățile comerciale ale Marii Britanii au cunoscut, prin companiile întreprinzătoare, o mare înflorire, dar în secolul al XVIII-lea s-a constatat o oarecare decădere datorită pătrunderii, pe piața levantină, a postavurilor franceze, mai apreciate de lumea orientală și mai ieftine. în aceste condiții, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, Turkey Company nu mai avea bani nici pentru plata ambasadorilor. Aceștia au primit instrucțiuni să susțină Rusia, care era privită ca un
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sale adresate subsecretarului de stat la Foreign Office, Sir James Bland Burges, resursele naturale bogate ale Principatelor Române și Bulgariei și preturile avantajoase la care Anglia ar putea importa cereale și cherestea din aceste „țări ale Turciei”, în schimbul produselor manufacturate, postavurilor sau colonialelor, care aveau mare căutare aici. într-un raport din 10 noiembrie 1803, adresat atât Lordului Hawkesbury, secretar de stat la Foreign Office, cat și direcției Companiei Indiilor, Francis Summerers reiterează principalele argumente avansate și de Lordul Elgin, in
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Mediterana a fost aprovizionată cu 400.000 ocale de carne sărată din Principate, iar la 17 septembrie același an, colonelul Moore sosea la București pentru a angaja tâmplari și dulgheri, necesari reparării corăbiilor angleze. în general, Marea Britanie exporta muselină, ață, postavuri și alte articole textile, cuțite, articole de fierărie, și importa cereale (grâu, porumb), seu, alimente diverse și cherestea. în 1804, potrivit instrucțiunilor primite de la Londra, Arbuthnot și Summerers au solicitat acordarea de tarife preferențiale pentru mărfurile transportate de corăbiile engleze
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
taxa de 240 bani cântarul), zahăr tos (200 bani cântarul), tinichele albe englezești (115 bani lada conținând 225 bucăți), pistoale, puști și carabine englezești (3 % din prețul indicat pe factură), ceasornice englezești de aur, de buzunar (1500 de bani bucata), postav de Londra (950 bani topul de 25 de coți), postav mahut (1440 bani topul), postav “shay” (3600 bani cotul), flanele englezești (400 bani topul de 53 de coți), ciorapi de lână englezească (180 bani duzina a câte 12 perechi), ciorapi
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
tinichele albe englezești (115 bani lada conținând 225 bucăți), pistoale, puști și carabine englezești (3 % din prețul indicat pe factură), ceasornice englezești de aur, de buzunar (1500 de bani bucata), postav de Londra (950 bani topul de 25 de coți), postav mahut (1440 bani topul), postav “shay” (3600 bani cotul), flanele englezești (400 bani topul de 53 de coți), ciorapi de lână englezească (180 bani duzina a câte 12 perechi), ciorapi de bumbac (la același cost), ciorapi de mătase (200 bani
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lada conținând 225 bucăți), pistoale, puști și carabine englezești (3 % din prețul indicat pe factură), ceasornice englezești de aur, de buzunar (1500 de bani bucata), postav de Londra (950 bani topul de 25 de coți), postav mahut (1440 bani topul), postav “shay” (3600 bani cotul), flanele englezești (400 bani topul de 53 de coți), ciorapi de lână englezească (180 bani duzina a câte 12 perechi), ciorapi de bumbac (la același cost), ciorapi de mătase (200 bani duzina), pălării englezești (700 bani
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în războaiele lor nemiloase. Pentru a-i obliga pe flamanzi să treacă în tabăra engleză la începutul războiului de o sută de ani, Eduard al III-lea, regele Angliei, oprește exportul de lînă engleză pentru orașele din Flandra, care produceau postav, în felul acesta, el provoacă revolta orașelor, condusă de Jacques van Artevelde, împotriva contelui de Flandra și reușește să plaseze regiunea sub stindardul regilor Angliei. Centru de reședință al negustorilor, bancherilor și corporațiilor de meșteșugari, orașul finanțează războaiele prin taxe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din jurul Lübeckului și Hamburgului. Puterea acestor orașe îi asigură un adevărat monopol asupra comerțului între est, furnizor de produse brute (fier, mătase, pește, blănuri, cereale, lemn, gudron, chihlimbar) și vest, furnizor de produse prelucrate și antrepozit de produse rare (lînă, postav, mirodenii). După ce și-a eliminat concurenții danezi din strîmtorile care leagă Baltica de Marea Nordului, hanseaticii deschid agenții comerciale de la Novgorod în Rusia pînă la Londra și Bruges. Dar, în secolul al XV-lea, dominația lor se prăbușește: ei se lovesc
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
În secolul al XIV-lea, la Florența, Bardi și Peruzzi lasă locul companiilor Medici și Strozzi. Condițiile de producție se adaptează și ele. Tulburările politice, modificarea itinerariilor comerciale, dar și scăderea veniturilor provoacă o criză în industria textilă. Pînă atunci postavurile se fabricau în primul rînd în Flandra, cu lînă adusă din Anglia și erau vîndute în tîrgurile din Champagne. Pentru a face față noilor condiții, fabricile de stofe ușoare, mai ieftine și mai potrivite cu moda hainelor ajustate pe corp
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Franța și Spania își fac, la rîndul lor, propria lor industrie de lînă. Î același timp, țesături ușoare de bumbac, de in sau de cînepă, ca și stofele de mătase își fac apariția. Pentru toate aceste producții, care înlocuiesc monopolul postavurilor flamande, concurența devine regula care impune căutarea progresului tehnic. Pentru țesere, de exemplu, folosirea depanatorii, apărută la sfîrșitul secolului al XIII-lea, se generalizează și se perfecționează. Pentru prelucrarea mătăsii, începe să se folosească războaiele mecanice. Progresele tehnice asemănătoare apar
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Pentru a reuși, regii Franței se sprijină ca de obicei pe nobili și pe clerul superior, care consideră avantajos să devină vasalii lor. Dar, în Flandra problema politică este dublată de cea economică. Centru al unei înfloritoare industrii producătoare de postav, Flandra primește din Anglia materia primă necesară, lîna. Anexarea Flandrei de către Franța, într-o continuă luptă cu Anglia, ar însemna distrugerea unei industrii lipsită de materia primă. De aceea, cînd confiscă comitatul (în 1301), Filip cel Frumos se izbește de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
industrie de consum prin excelență și absolut esențială pentru populație. De la începutul secolului al XV-lea, producția de stofe ușoare cunoaște o dezvoltare spectaculoasă. Piața de desfacere se extinde la noile categorii sociale fără însă să eclipseze "marea tradiție a postavului". Rezervat unei clientele bogate, aceasta rămîne apanajul Angliei, a Flandrei sau Florenței, în timp ce țesăturile mai ușoare vin din Flandra (Hondschoote), din Germania de sud sau din Franța. Cît despre in sau cînepă, folosite tot mai mult, acestea sînt prelucrate în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Evul Mediu pe schimburile comericale cu Orientul: navele din Genova și din Veneția sînt încărcate la Beirut, Tripoli sau Alexandria cu mirodenii, zahăr, mătase și parfumuri aduse din îndepărtata Asie de caravanele arabe. Vasele orașelor italiene oferă în schimb arabilor postavuri, sticlărie, metale și cereale din Europa; un comerț întotdeauna deficitar pentru europeni care trebuie să plătească diferența de conturi în metale prețioase. La începutul secolului al XVI-lea acest schimb aproape milenar este brusc amenințat de legătura directă pe care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
avînt. Dezvoltarea cea mai spectaculoasă o cunoaște însă coasta atlantică a Europei. Deja activă la sfîrșitul secolului al XV-lea, ca urmare a schimburilor tradiționale între țările din nord și cele din sud (lîna spaniolă, sarea din vestul Franței, vinurile, postavurile flamande și englezești, pînza, produsele metalurgice). Această zonă este stimulată fără îndoială de deschiderea căilor spre Lumea Nouă și a căii maritime spre Asia. Lisabona devine marele antrepozit de mirodenii al Orientului, iar Sevilla locul de descărcare a metalelor prețioase
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]