2,303 matches
-
Mai mult decât atât, prosperitatea occidentală, fiind concepută ca o prosperitate individuală, ca sumă a prosperității fiecărui individ în parte, ia în considerare chiar în mod prioritar prosperitatea grupurilor sociale marginale. În schimb, societatea românească din toate timpurile, inclusiv cea postcomunistă actuală, tinde să se dezintereseze de grupurile care nu fac parte din nucleul social dur al societății, adică din structura socială fundamentală. De aceea, defavorizarea grupurilor marginale - copiii instituționalizați, bolnavii psihic, deținuții, rromii, familiile monoparentale etc. - ia forme grave, care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aceea, defavorizarea grupurilor marginale - copiii instituționalizați, bolnavii psihic, deținuții, rromii, familiile monoparentale etc. - ia forme grave, care nu sunt proprii societății românești. Pentru politicienii români și chiar pentru opinia publică românească, faptul că efortul de compatibilizare cu Occidentul al societății postcomuniste românești a depins în mare măsură de creșterea prosperității acestor grupuri marginale a fost adesea privit ca o „sâcâială” din partea occidentalilor, menită mai degrabă să legitimeze în rândul opiniei publice occidentale rezerve politice față de integrarea României în lumea dezvoltată, întemeiate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale politicii românești a vremii. În consecință, în societatea românească, accesul pus asupra prosperității - în forma în care era definită social - depindea de participarea la normalitatea socială. Această situație nu s-a modificat esențial nici până în prezent. Tranzițiile comunistă și postcomunistă au arătat cât de importantă este normalitatea politică a sistemului de distribuție în raport cu oricare altă caracteristică a sistemului social. Ele au dovedit că, cel puțin în societățile în tranziție, normalitatea socială nu este esențial condiționată nici de numărul de indivizi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în societate. Iar în acele zone ale excepționalității sociale în care tranziția spontană nu a produs nici un fel de compensare -, de pildă în cazul bătrânilor din mediul rural, al orfanilor etc. - deprivarea a luat, la rândul ei, forme excepționale. Tranziția postcomunistă a reprodus o bună parte a caracteristicilor tranziției comuniste, chiar dacă nu a fost o „contrarevoluție” la revoluția comunistă. Asemenea comunismului, tranziția postcomunistă a definit o nouă formă de normalitate socială care, măcar la început, nu putea cuprinde decât o minoritate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în cazul bătrânilor din mediul rural, al orfanilor etc. - deprivarea a luat, la rândul ei, forme excepționale. Tranziția postcomunistă a reprodus o bună parte a caracteristicilor tranziției comuniste, chiar dacă nu a fost o „contrarevoluție” la revoluția comunistă. Asemenea comunismului, tranziția postcomunistă a definit o nouă formă de normalitate socială care, măcar la început, nu putea cuprinde decât o minoritate a populației. Ca orice societate nouă, societatea postcomunistă a creat două sisteme noi de distribuție în societate, unul dominant și unul secundar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziției comuniste, chiar dacă nu a fost o „contrarevoluție” la revoluția comunistă. Asemenea comunismului, tranziția postcomunistă a definit o nouă formă de normalitate socială care, măcar la început, nu putea cuprinde decât o minoritate a populației. Ca orice societate nouă, societatea postcomunistă a creat două sisteme noi de distribuție în societate, unul dominant și unul secundar. Sistemul dominant consta dintr-o combinație de piață și de relaționare preferențială cu statul prin intermediul pieței, și nu a cuprins, la începuturile acestuia, decât o minoritate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
stat, a devenit secundar, dar a definit și o structură socială de normalitate: cea a grupurilor sociale subvenționate direct de către stat, în materie de venituri, prestigiu și acces la putere. Dacă analizăm cele două sisteme normale de distribuție din societatea postcomunistă, vom observa particularitatea că elementul - deopotrivă comun și esențial - este relația cu statul, adică cu clasa politică. Statul (clasa politică) intervine în sistemele de distribuție - și în structura de normalitate socială - fie direct, ca în cazul subvenționării directe a unor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
semnificativă a pieței, care poate merge de la subvenționarea prețurilor de cost și acceptarea arieratelor ca mijloc de finanțare a producției și reeșalonarea preferențială a datoriilor clientelei politice și până la privatizările preferențiale. Semnificativ în noul sistem de normalitate socială al societății postcomuniste este tocmai faptul că marea majoritatea a populației - cele mai mari grupuri sociale - rămâne în afara structurii sociale fundamentale. Țăranii, proletariatul industrial și pensionarii (o altă formă a proletariatului industrial) sunt împinși către excepționalitate socială. Cu atât mai mult devin excepționali
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
celorlalte sunt distribuite bunuri, prestigiu și acces la putere. Legătura dintre cele două trebuie subliniată pentru că, mai ales după 1989, există o tendință dominantă a intelectualilor români - și, sub influența lor, și a celor occidentali - de a atribui caracteristicile societății postcomuniste, în principal diferențele care o separă de civilizația lumii occidentale, unor diferențe (devenite deja celebre) de „mentalitate”. Unele dintre ele pot aparține acelei „civilizații țărănești” care, potrivit lui Mircea Eliade, asigură esențialitatea spiritualității românești, altele sunt considerate a proveni din ideologia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
altele sunt considerate a proveni din ideologia și sistemele de valori ale comunismului. Cele din a doua categorie sunt considerate axiomatic nu doar „eronate”, ci opuse modernității și particularității lumii occidentale, ale cărei valori și „mentalități” sunt vizate de tranziția postcomunistă. Dar și diferențele din prima categorie pot fi considerate - și adesea chiar sunt - ca fiind nepotrivite cu lumea dezvoltată în care dorim să ne integrăm. Această ideologie (devenită dominantă ca urmare a presiunii intelectualității umaniste românești) are consecințe practice și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
suport social material era dat de nevoia de a distribui „vinovățiile” în societate în detrimentul populației și nu în detrimentul politicienilor. Insuficienta schimbare a realităților - instituții economice, sociale, culturale etc. - era din vina politicienilor; insuficienta schimbare a mentalităților rămânea vinovăția populației. Intelectualitatea postcomunistă românească a procedat exact la fel ca și „revoluționarii” comuniști, cu singura diferență că a inversat termenii „buni” și „răi” ai ecuației: rămășițele mentalităților comuniste au devenit termenul „rău”, în vreme ce mentalitatea burgheză a devenit termenul „bun”. Cealaltă particularitate a paradigmei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltată și democratică, și societatea românească. Și este important să stabilim că ea nu poate fi încadrată în problematica „tradițională” a ideologiei dominante despre comunism, tranziție și capitalismul dezvoltat. Dimpotrivă, putem înțelege sarcinile noii tranziții către prosperitate a societății românești postcomuniste numai dacă renunțăm la cadrul paradigmatic care a întemeiat practicile politice ale postcomunismului și construim unul nou, pornind de la realitățile empirice ale actualei societăți românești, precum și de la realitățile empirice ale actualei societăți occidentale. Principalul obiectiv al tranziției care urmează este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltată a lumii occidentale în general și a Europei Occidentale în particular. Pentru aceasta trebuie mai întâi să definim caracteristicile prosperității de tip occidental pornind de la realitatea empirică a acesteia, apoi să identificăm diferențele majore dintre prosperitatea produsă de societatea postcomunistă românească și prosperitatea produsă de societatea occidentală și, în final, să stabilim un traseu de transformare a realităților românești în realități de tip occidental. În ciuda faptului că este un concept insuficient elaborat, prosperitatea denumește o realitate socială care nu este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și renunțând la trăsăturile care produc lipsuri. De exemplu, o societate de tip patriarhal va trebuie să-și modifice radical instituțiile care asigură inferioritatea femeilor în societate, indiferent de opțiunile sale religioase etc. Această explicație a stat la baza tranziției postcomuniste românești, și nu numai. Ea afirmă că, dacă își dorește să fie o societate prosperă, fosta societate comunistă românească trebuie să renunțe la caracteristicile organizării sociale comuniste - dictatură politică, economie de stat planificată, adversitate politică internațională față de lumea dezvoltată - și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de stat planificată, adversitate politică internațională față de lumea dezvoltată - și să achiziționeze trăsături considerate a fi producătoare de prosperitate, precum democrația politică, economia de piață funcțională și alianța politică internațională cu lumea occidentală. Pe această paradigmă s-au întemeiat reformele postcomuniste ale tranziției de după 1989, însă rezultatul este neconcludent. În ciuda faptului că România a obținut recunoașterea de către lumea occidentală a atingerii acestor trei obiective fundamentale ale tranziției postcomuniste - invitarea în NATO echivalează cu alianța internațională cu lumea occidentală, iar democrația politică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
alianța politică internațională cu lumea occidentală. Pe această paradigmă s-au întemeiat reformele postcomuniste ale tranziției de după 1989, însă rezultatul este neconcludent. În ciuda faptului că România a obținut recunoașterea de către lumea occidentală a atingerii acestor trei obiective fundamentale ale tranziției postcomuniste - invitarea în NATO echivalează cu alianța internațională cu lumea occidentală, iar democrația politică și statutul de economie de piață funcțională au fost recunoscute odată cu semnarea Tratatului de Aderare la UE -, societatea românească are în prezent două mari probleme. Prima problemă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la UE -, societatea românească are în prezent două mari probleme. Prima problemă constă în faptul că ea încă nu este o societate prosperă - ba mai mult încă, la un deceniu și jumătate după revoluția din 1989 care a declanșat tranziția postcomunistă, încă nu a revenit nici la nivelul de prosperitate atins în comunism (1980). Această problemă poate fi doar de ordin cantitativ și nu ne rămâne decât să așteptăm un timp suficient de lung pentru ca noua formă de organizare socială să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fi doar de ordin cantitativ și nu ne rămâne decât să așteptăm un timp suficient de lung pentru ca noua formă de organizare socială să-și producă rezultatele benefice. O anumită frustrare poate proveni din faptul că, în comparație cu alte tranziții, tranziția postcomunistă a avut nevoie de mult mai mult timp pentru a recupera pierderile economice și sociale ale schimbării formei de organizare socială. Tranziția comunistă, care a modificat și ea radical organizarea socială a societății, a reușit să recupereze pierderile de bogăție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și sociale ale schimbării formei de organizare socială. Tranziția comunistă, care a modificat și ea radical organizarea socială a societății, a reușit să recupereze pierderile de bogăție și producție economică în mai puțin de șapte ani (Gheorghiu-Dej, 1960), în vreme ce tranziției postcomuniste, pentru asta nu i-au fost suficienți nici 15 ani. Dar acest cost de timp suplimentar poate fi pus pe seama condițiilor cu totul speciale, cele ale democrației politice, în opoziție cu condițiile dictaturii politice utilizate de comunism, în care s-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
i-au fost suficienți nici 15 ani. Dar acest cost de timp suplimentar poate fi pus pe seama condițiilor cu totul speciale, cele ale democrației politice, în opoziție cu condițiile dictaturii politice utilizate de comunism, în care s-a desfășurat tranziția postcomunistă. A doua problemă este încă și mai gravă, și ea constă în faptul că societatea românească postcomunistă nu produce suficientă prosperitate și, mai ales, nu produce acel tip de prosperitate care este specific societății occidentale. Această problemă, care sintetizează criteriul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
condițiilor cu totul speciale, cele ale democrației politice, în opoziție cu condițiile dictaturii politice utilizate de comunism, în care s-a desfășurat tranziția postcomunistă. A doua problemă este încă și mai gravă, și ea constă în faptul că societatea românească postcomunistă nu produce suficientă prosperitate și, mai ales, nu produce acel tip de prosperitate care este specific societății occidentale. Această problemă, care sintetizează criteriul prosperității adresat societăților postcomuniste de lumea occidentală dezvoltată, a fost de natură să-i surprindă atât pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este încă și mai gravă, și ea constă în faptul că societatea românească postcomunistă nu produce suficientă prosperitate și, mai ales, nu produce acel tip de prosperitate care este specific societății occidentale. Această problemă, care sintetizează criteriul prosperității adresat societăților postcomuniste de lumea occidentală dezvoltată, a fost de natură să-i surprindă atât pe politicieni, cât și pe ideologii societăților în tranziție postcomunistă. El a fost pentru prima dată formulat nu doar cu credibilitate, dar și cu autoritate de către Banca Mondială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
produce acel tip de prosperitate care este specific societății occidentale. Această problemă, care sintetizează criteriul prosperității adresat societăților postcomuniste de lumea occidentală dezvoltată, a fost de natură să-i surprindă atât pe politicieni, cât și pe ideologii societăților în tranziție postcomunistă. El a fost pentru prima dată formulat nu doar cu credibilitate, dar și cu autoritate de către Banca Mondială (Stiglitz, 1999), unul dintre cei mai importanți purtători de cuvânt ai lumii occidentale în materie de reforme economice; iar faptul că a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ai lumii occidentale în materie de reforme economice; iar faptul că a fost introdus la sfârșitul unui deceniu de reforme destinate îndepărtării de comunism nu a făcut altceva decât să marcheze, din punct de vedere ideologic, momentul trecerii de la tranziția postcomunistă la tranziția către prosperitate a fostelor țări comuniste. În același an în care Banca Mondială redefinea termenii tranziției pentru țările foste comuniste, România era invitată să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, împreună cu celelalte țări foste comuniste. O parte dintre
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românești pe piețele statelor respective. Cum produsele industriei românești nu făceau față concurenței de pe piața internațională cu produsele industriei țărilor occidentale dezvoltate, „industriașii” români au apelat la aceeași soluție pe care o vor utiliza pe scară largă și pe parcursul tranziției postcomuniste, dar pe piața internă. Au construit un avantaj competitiv al firmelor și produselor românești din corespondența sistemelor politice. Ca urmare, produsele industriale românești au fost prezente pe acele piețe ale căror societăți intrau în sfera de influență a comunismului mondial
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]