1,543 matches
-
nu mai prezintă „interes”, poezia lui Villon ori că Baudelaire nu mai atrage tînăra generație, „vina” n-o poartă autorii clasici. Este și cazul Mioriței. Împotriva campaniei de denigrare, inițiată de „sus”, din cercuri obscure, pornită în anii de demolare postdecembristă, fățișă, sistematică, îndîrjită, lectorii de bună credință ca și cercetătorii de profesie, slujitori ai adevărului și ai valorilor consacrate, nu s-au lăsat antrenați în jocul propagandei mincinoase. Permanent s-au aflat în contrareplică, utilizînd argumente temeinice, de nivel și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
patrulea Congres internațional de studii românești (Paris, 1987). Ține cursuri de istorie politică a României la Institutul de Studii Est-Europene al Universității din Amsterdam și publică articole politice cu privire la România în revistele „Post Europa Verkennigen” și „Internationale Spectator”. În perioada postdecembristă, A. publică regulat în „22”, „Dilema”, „România liberă”, „România literară”, „Sud-Est”, „Contrafort” ș.a. În 1992 este distins cu Premiul de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, pentru sprijinul moral și intelectual oferit literaturii române în anii dictaturii. Comparatistul A. este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Ernest Gellner Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența Frumușani Studii irlandeze, Codruț Constantinescu The concentration of media ownership in România, Adina Baya New media. Rolul new media în campania prezidențială din 2009, Ionela Carmen Boșoteanu Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste, Liliana Naclad LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str.1 Decembrie 1918, bloc M10, tel. 0258826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257284749 BACĂU Librăria Alexandria nr 1 "Alexandru Piru
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
la sărăcie. În același timp se produce îmbogățirea "băieților deștepți", care acționează la limita sau dincolo de limitele legii, care încalcă legile 177. Piața creată prin suscitarea cererii nebazate pe resurse provenite din muncă a constituit o sursă a "prosperizării" îmbogățiților postdecembriști și sărăcirii "maselor largi populare". Îmbogățirea "importatorilor" a fost plătită de către populația săracă, sărăcită, prin inflație (nu s-au făcut importuri pentru susținerea dezvoltării, ci importuri pentru consumul celor care au vrut automobile de lux, ambarcațiuni, dotări pentru vilele proprii
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mutual trust, Celsius, Tilburg, 2009. Dănișor Dan Claudiu, Drept constitutional și instituții politice, vol. I, CH Beck, București, 2007. Dicey A.V., Introduction to the Study of the Law of the Constitution, Liberty Fund, Indianapolis, 1982. Dima Bogdan, "Semiprezidențialismul românesc postdecembrist", în Sfera Politicii, nr. 139/2009. Dima Bogdan, Tănăsescu Elena Simina (coord.), "Raportul Comisiei pentru o nouă Constituție. Reforma constituțională: analiză și proiecții, Universul Juridic, București, 2012. Dorsen Norman, Rosenfeld Michel, Sajó András, Baer Susanne, Comparative Constitutionalism ‒ Cases and Materials
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Stoica, Mediterana 2000/Ars Docendi, București, 2006, pp. 172-178. 32 Alexandru Radu, op. cit., p. 30. 33 Matthew S. Shughart, John M. Carey, Presidents and Assemblies. Constitutional Design and Electoral Dynamics, Cambridge, Cambridge University Press, 1992. 34 Bogdan Dima, "Semiprezidențialismul românesc postdecembrist", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 14-28. 35 Raluca Mariana Negulescu, "Reflecții - semiprezidențialismul în România", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 29-36. 36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
publică ar fi presupus o mișcare autentică de femei, alegeri libere și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Deoarece femeile promovate de partid (inclusiv Elena Ceaușescu) aveau o imagine negativă, acest lucru a determinat proiectarea acestei imagini asupra femeilor din politica postdecembristă. Chiar și azi, implicarea femeilor în politică este văzută cu ironie, condescendență sau reticență. Înțelegem astfel foarte bine de ce ratele de participare și reprezentare politică a femeilor s-au prăbușit în România după 1989 și de ce femeile evită, în general
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
comun, trăit și experimentat de toți cei care și-au întemeiat familiile între 1947 și 1989, un fenomen asupra căruia ar fi îndreptățiți să vorbească, să depună mărturii, toți cei care l-au trăit! Între boemul interbelic și debusolanta perioadă postdecembristă s-a trăit, s-a iubit și s-a urât într-un mod unic, greu de explicat celor pentru care libertatea de opțiune și de expresie e un drept de necontestat. Întemeierea unei familii în comunism, căci despre aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
menționarea construcțiilor pasive și impersonale ca trăsături specifice limbii de lemn, v. Thom 1993: 44, passim; Slama-Cazacu 1991, 2000, 2003 și alții; pentru efectul opacizant al acestora, v. Teodorescu 2000. 29 Despre elementele și caracteristicile acesteia, precum și despre limbajul politic postdecembrist, v. Slama-Cazacu 1991, 2000, 2003; Zafiu 1992, 2007: 29-101; Manoliu-Manea 1993a; Vintilă-Rădulescu 1995; Bocancea 1998; Sălișteanu-Cristea 1998; Avram 1999; Sălăvăstru 1999; Tudor și Gavrilescu 2002. Pentru o trecere în revistă a contribuțiilor legate de limbajul politic românesc, v. Mihai 2006
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
Generația de 35-40 de ani este născută în perioada ,,boomului” demografic datorat decretului din 1966 de interzicere a avortului. O generație foarte numeroasă care s-a confruntat permanent cu o concurență pe piața educațională, maritală și a muncii. În perioada postdecembristă, mai ales din 2002 când s-a renunțat la vize, o bună parte din copiii celor plecați în străinătate trăiesc singuri. Generația care a crescut ,,cu cheia la gât” pleacă astăzi în lume să-și caute un rost mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
infrastructurii sanitare din rural, trebuie spus că totul pornește și se explică prin modul în care guvernele care s-au succedat după ’89 au decis să distribuie resursele cu destinație socială (inclusiv sociomedicală) între oraș și sat. Practic, în România postdecembristă nu a existat o politică sociosanitară prin care locuitorii satelor să poată avea acces la serviciile medicale necesare într-o măsură apropiată orășenilor. Pentru a evita degradarea comunităților rurale sau chiar dezintegrarea unora dintre ele, se impune realizarea și implementarea
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cazul familiei. Tranziției îi sunt asociate, în general, situații tensionate, adesea conflictuale, generate de apariția unor discrepanțe între posibilitățile și resursele reale existente la momentul respectiv și modul în care acestea pot fi valorificate și pot răspunde nevoilor societății. Perioada postdecembristă a fost și este marcată de numeroase astfel de conflicte care și-au pus amprenta nu doar asupra vieții politice și economice a țării, ci și asupra celei sociale. Studiile și cercetările recente asupra familiei arată schimbări majore în structura
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dovedește profunda precaritate a moștenirii marxiste din perioada comunistă, iar ca probă stă lipsa unei lucrări românești despre Marx sau despre marxism acceptabilă științific. Iată ce efecte teribile poate produce dogmatizarea unui curent de gândire! Autoarea examinează schimbările din sociologia postdecembristă în ce privește elitele, structurile instituționale, circulația sociologilor. De interes sunt considerațiile despre orientările teoretice dominate în sociologia românească actuală, construcția de paradigme sociologice. Sunt reliefate contribuțiile sociologilor români la cercetarea proceselor tranziției de la societatea comunistă la societatea capitalistă. Cartea tratează, succint
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
jurnalistice interesante, care dau măsura reconstrucției memoriei instrumenta lizate și utilizate În câmpul politic, cu privire la moștenirea privind regalitatea și resorturile ei prezente. Ele vin dinspre autori diferiți și publicații aflate În tabere adverse. Diverse materiale de presă din primii ani postdecembriști Încercau să evalueze memoria monarhiei, cu „meritele și păcatele” ei, așa cum a fost cunoscută În perioada existenței sale În spațiul românesc, Între 1866 și 1947. Un material publicat În Adevărul din mai 1991 aprecia că, din analiza istorică a „sentimentului
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
cu nespecialiști, iar puținele abordări nici nu au putut și nici nu au vrut să ofere o imagine obiectivată a instituției dinastice și a meritelor și păcatelor sale. Reconstrucția fidelă a realității din partea puterii nu a beneficiat, În primii ani postdecembriști, de contribuții vizibile. Domnia lui Carol I a fost neglijată imediat și după 1990 pentru că tema independenței și a nașterii statului român nu coincidea cu teoriile vehiculate. Aniversările legate de fondarea regatului erau unilaterale, nu beneficiau de o participare publică
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
foucaultiană, fiindcă te întrebi: ce poate fi rescrierea altceva decât parodierea, imitarea ironică, adică "reprezentare-joc"? (Orice s-ar zice, din istorie nu poți ieși, ci doar să spui despre ea toate trăsnăile de pe lume!). Cu asemenea sofistică, reformatorii învățământului românesc postdecembrist au eliminat din programele de liceu criteriul diacronic în studierea literaturii, în favoarea celui atemporal, tematic (introdus, altminteri, și în studierea istoriei), încât elevul are acum dreptul să încurce epocile, să le ignore, localizând cu seninătate pe Marin Preda în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
marii tăi oratori patriotarzi. Pișa-m-aș pă toate cuvintele mari / pe care lumea le păstrează doar pentru tine (O noapte cu patria). Lovind în patrie, mafioții pot jubila liniștiți în portmodernismul lor globalist. Partea grozavă a lucrurilor în România postdecembristă, cum se vede și din exemplul dat, e că intelighenția s-a dovedit atât de pervertită, iar, pe de altă parte, atât de aservită puterii și ideologiilor de tip political correctness, încât a produs o serie de "teleintelectuali" ideologi ai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și arată suficientă inteligență spre a surprinde, cu oarecare nedumerire, câteva dintre paradoxurile postmodernismului autohton. "Tzara" (nu Tristan!) este deopotrivă România și Republica Moldova, tânăra simțindu-se a fi produsul "paideic" atât al școlii sovietice moldovenești, cât și al universității românești postdecembriste. Cu Ernest Gellner într-o mână și cu Leon Wieseltier în alta, autoarea crede că poate "deconstrui" ideea de patriotism românesc, fără a-i citi pe Eminescu, Blaga, C. Rădulescu-Motru, Mircea Eliade sau Constantin Noica. Nu i-a citit, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
niciodată dimensiunea profundului, iar Andrei Pleșu a scris cărți precum cea Despre îngeri, temă transmodernistă, prin excelență. Cu Omul recent 205, H.-R. Patapievici a lăsat impresia unei Kehre, de felul celei heideggeriene, în mult construita și mediatizata lui carieră postdecembristă. Cartea a fost un veritabil best-seller, stârnind o mare vâlvă mediatică. Adevărul e că Patapievici nu e lipsit de talent literar și de o sprinteneală a ideilor, calități capabile să producă bune simulacre de filosofie. În Omul recent, există o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
când va birui și culturalicește ca postmodernism. Se pare că tocmai conceptul culturii de masă din socialism a înlesnit apariția postmodernismului în țările Estului fără suportul postmodernității. Această situație insolită a dus și la rapida lui "clasicizare" când societatea românească postdecembristă a părut că intră în postmodernitate. Deja s-au scris multe lucrări menite să fixeze identitatea unui curent cultural care a avut oroare de identitate. Demne de semnalat sunt contribuțiile lui Marin Mincu N. Manolescu, Liviu Petrescu, Al. Mușina, Daniel
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a poetului le-a rămas inaccesibilă. Și, foarte probabil, nu e vina lor fiindcă C. D. Zeletin n-a fost un poet de succes în contextul istoric în care a creat. Și nici măcar pentru cei 15 ani de libertate culturală postdecembristă. În proletcultism, el scria poeme pentru o cu totul altă eră decât cea socialistă și, deci, nici măcar nu se putea pune problema să fie tipărit; în "neomodernismul" anilor '60-'70 și în postmodernismul optzecist, el a dat impresia unui "întârziat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
acolo unde vinovatul nu are puterea de a ajunge la conștiința vinovăției. Altfel, tragedia lui Oedip se repetă. Un Oedip care, nerecunoscându-se vinovat, alți Oedipi îi vor scoate ochii. Anticomuniștii vor începe vânătoarea de comuniști, conform lozincii unui partid postdecembrist din România: Alungați lupii! Or, cei care îi alungă pe lupi sunt ei înșiși lupi, fără s-o știe, cum nu știa Oedip ce face pe vremea când avea doi ochi. Este exact lecția extraordinară a cărții lui Noica, Rugați
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ediția din 1995, ca să se refere la conștiința nefericită a creatorului căruia cenzura i-a acceptat un manuscris - într-o lume unde interdicția fusese semnul sigur al valorii - C. a creat un concept ad-hoc: „postcenzura”. C. revine în actualitatea literară postdecembristă și ca memorialist, cu volumul Amintiri în dialog (1994), un pariu inedit, angajat editorial între sine și fidelul său prieten Ion Vianu. Autentică regăsire a timpului pierdut (referirile la Proust abundă în discursul ambilor), aceste amintiri adresate au o funcție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
1968 și 1972, este și redactor-șef. Primește burse de studii la Universitatea din Urbino (1966), Iowa City (1971-1972) și la Akademie der Künste din Berlinul de Vest (1983). După 1989, este vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor (1968-1978, 1990-1994); în perioada postdecembristă va mai fi redactor la editura și la revista „Tinerama”. Debutează publicistic în „Viața românească” cu un eseu despre Gogol (1949), iar în volum, în 1960, cu o culegere de reportaje, Drum în câmpie. În 1965 apare volumul de nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
amplificate drastic de rabatul comercial pretins de distribuitori, ceea ce obligă în numeroase cazuri pe editori la o difuzare strict locală, în detrimentul unei fluidizări a circulației că rților. Pe de altă parte, profitându-se de labilitatea aplicării legilor în România postdecembristă, multe edituri - îndeosebi cele minuscule - ignoră dreptul de depozit legal conferit principalelor biblioteci din țară și nu binevoiesc să le remită ceea ce tipăresc sau o fac selectiv. Bibliotecile publice mai mici - și mai văduvite - nu intră nici ele în posesia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]