948 matches
-
un important om politic, primul economist român și președinte al tribunalului de comerț (1832), postelnic (1832), mare postelnic (1834), bei al Imperiului Otoman (1834), vornic (1835), secretar particular al domnitorului Mihail Sturza (1835-1848), ministru de finanțe (1939, 1841-1843, 1849, mare postelnic (1842), mare logofăt (1843), mare logofăt al justiției (1846-1848, 1849-1851). El este autorul principal al regulamentului instrucției publice (1843), președintele sfatului administrativ extraordinar, chestor și acționar al Teatrului Național din Iași (1845-1848), secretarul particular al domnitorului Grigore al V-lea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a Consistoriului Bucovinei întocmirea de inventare precise asupra bunurilor mobile și imobile deținute de fiecare mănăstire în parte. Din componența noii instituții, pe lângă episcop, au mai făcut parte ca asesori consistoriali: arhimandritul Meletie, Antonie și Gherasim, precum și boierii Ianachi Codrescu, postelnic, Vasile Balș și Vasile Herescul, fratele episcopului, care avea și calitatea de secretar 54. Ca asesor consistorial, Balș era invitat să participe la ședințele Consistoriului 55, iar ca membru al comisiei consistoriale însărcinate cu verificarea veniturilor mănăstirilor, vreme de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lui Mihail Gr. Sturza, i s-a dat dumisale slugerului Gheorghe Eminovici rangul de căminar 1. Având în vedere că succesiunea rangurilor, în ordine crescândă, era: sătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, pahanic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier, logofăt, se poate trage concluzia că Eminovici a obținut boieria contra cost, întrucât a sărit peste alte șase ranguri pe care ar fi trebuit să le parcurgă în mod firesc; după moda timpului însă, ordinea lor nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a văzut i se trage și numele. Moșia era împărțită în cinci părți și a fost vândută mai apoi răzeșilor veniți din părțile Bucovinei. În legătură cu aceasta, informații amănunțite și clare se găsesc în nota la scrisoarea lui Doxachi Hurmuzachi către postelnicul Manoil Manul datată 1817, aprilie 2, Cernăuca -, în care îi propune cumpărarea părților moșiei Ipotești, aflate la acea dată în posesia socrului său, stolnicul Iordache Murguleț 7. Din nota pomenită reiese că logofătul Anastasie Bașotă, proprietarul Pomârlei (de numele căreia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
împart un țigan. Să căutăm vina Europei în următoarele documente de epocă: 1) La 11 septembrie 1746, Chiriță căpitan, cu soția Marica vând lui Anăstasie vătaf o țigancă cu 35 lei; 2) La 19 mai 1747, Ioniță, fiul lui Niculai postelnic, vinde lui Iordache Ruset vornic niște țigani; 3) La 24 ianuarie 1753, Mihai Cehan Racoviță vv., volnicește pe Vasile Roset, fost mare visternic, ca să-și caute un țigan și să-l ducă la casa sa din Huși; 4) La 8
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
țigan și să-l ducă la casa sa din Huși; 4) La 8 februarie 1760, Vârnav dă danie niște țigani unui hatman; 5) La 7 iulie 1763, mănăstirea Bisericani împarte 7 țigani cu Vasile Ruset hatman; 6) La 27 octombrie, postelnicul Neculai Bucium vinde lui Lascarache Ruset o țigancă ... cu 30 lei; 7) La 19 februarie 1780, guvernatorul Bucovinei comunică voievodului Moldovei, Constantin Dimitrie Moruzi, măsurile luate pentru găsirea și restituirea țiganilor fugiți în Bucovina. De sute de ani nu s-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
incintă d)18. Ansamblul Palatului Comuna Mogoșoaia, satul Mogoșoaia Ilfov Brâncovenesc și biserica d)19. Castelul Bethlen Comuna Daneș, satul Criș Mureș d)20. Palatul Teleky Comuna Gornești, satul Gornești Mureș d)21. Ruinele palatului Comuna Filipeștii de Târg, Prahova postelnicului Constantin satul Filipeștii de Târg Cantacuzino d)22. Conacul Filipescu Comuna Filipeștii de Târg, Prahova satul Filipeștii de Târg d)23. Ansamblul Castelului Orașul Sinaia Prahova Peleș d)24. Castelul Lonyai Comuna Medieșu Aurit, Satu Mare satul Medieșu Aurit d)25
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
sc. 1, ap. 8, județul Dolj. 107. Popa Raluca-Eliana, născută la 25 martie 1969 în București, România, fiica lui Marian și Veronica, cu domiciliul actual în Olanda, 9736 TB Groningen, Niejensteinheerd 31, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Postelnicului nr. 12, sectorul 1. 108. Bădescu Magdalena-Oana, născută la 31 mai 1973 în București, România, fiica lui Teodor și Eugenia, cu domiciliul actual în Olanda, 2525 VG Haga, Fabritiusstr. 62, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Valea Salciei
HOTĂRÂRE nr. 862 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144262_a_145591]
-
din România în localitatea Bratca, județul Bihor. 25. Popa Myrta-Sideria, născută la 14 noiembrie 1972 în București, România, fiica lui Marian și Veronica, cu domiciliul actual în Germania, 50935 Koln, Lindenthalgurtel 102, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Postelnicului nr. 12, sectorul 1. 26. Român Gabriela-Florica, născută la 30 noiembrie 1974 în localitatea Viseu de Sus, județul Maramureș, România, fiica lui Iuga Ioan și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 37154 Northeim, Am Posthof 1A, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 1.025 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144616_a_145945]
-
și simplu extraordinară”), pe vornicul Moțoc, un personaj de rezistență, care apare obsesiv în beletristica lui Hasdeu, care vede în el unul dintre prototipurile boierului moldovean al secolului al XVI-lea (numit chiar boier moțocian în Introducerea la proza Răposatul postelnic din 1862) - predispus trădărilor și intrigilor, pătimaș ambițios și nepăsător până la dezumanizare în fața suferințelor sau chiar a crimelor - fundamental diferit de cel al secolelor XIV-XV, idealizat și îmbrăcat de savantul literat într-o aură eroică, de inspirație clar romantică. Astfel
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
se impune ca trăsătură distinctivă: „Trimese pe Mitrea la domnu Iordan Crâșmaru, s-aducă oleacă de rachiu de cel bun.” (M. Sadoveanu, X, 541); • a unui raport extrinsec (de posesie sau apartenență): „Prin uneltiri viclene, doi boieri, dușmani de-ai postelnicului (...) se unise cu doamna lui Grigorescu, Maria, spre a pierde pe puternicul veteran.” (Al. Odobescu, 123) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" Atributul de clasificare cunoaște, mai ales, dezvoltare infrapropozițională: a. simplu; se realizează prin: • substantive: „Pe lângă autorul acțiunii, complementul de agent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scurgea din uscătoarele înnobilate cu nuditatea dalbelor picioare de fecioare, urcate anume pe rodnicia de aur a toamnei cot nărene, spre a-i slobozi tăria și a o îngemăna cu misterul frumuseții feminine . Coroanele domnitorilor desfătați pe aici, logofeți și postelnici, stolnici și vistiernici, armași, spătari ori negustori, doamne și domnițe, stele ale timpurilor, zac acum în file de istorie. Podgoriile Cotnarilor însă au supraviețuit și au înflorit, nimbând cu faima lor generație după generație și înnobilând literatura până în zilele noastre
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
al înființării Academiei Domnești de la Sf. Sava (după model padovan), al editării Bibliei de la București și primei hărți a Țării Românești (1700, Padova). Dar începuturile fondării acestei biblioteci una din cele mai mari din Europa răsăriteană se datorează tatălui său, postelnicul Constantin Cantacuzino, care avea o foarte bogată colecție de cărți aduse de la Constantinopol. El a construit, lângă mănăstirea din Mărgineni (datată din secolul al XIV-lea), un palat (secolul al XVIII-lea) în interiorul căruia a dus spre păstrare o parte
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
de urgență Vaslui” apărută la editura Pim 2010, ne desfată științific și spiritual cu lectura sa. Referindu-se la o zonă încărcată de așa mult timp istoric, zona dintre Vaslui, Huși și Bârlad, ni se evocă sub aspect istoric efortul postelnicului Dimitrie Drăghici de a înființa un spital particular cu 40 paturi la 1849, pe terenul donat de Elena Ghica, cei doi filantropi cuplându-și eforturile în organizarea spitalului, ca și prin proprietățile lăsate spitalului în vederea subzistenței sale. În 1861 spitalul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
secolului al XIX-lea și, în mod deosebit, după domnia lui Cuza Vodă, printre problemele majore privind modernizarea orașului se înscriu înființarea așezămintelor publice de învățământ și sănătate, odată cu creșterea economică. Primul spital particular este înființat în anul 1849 de către postelnicul Drăghici, în epocă era numit “spitalul lui Drăghici”. După un deceniu de funcționare obștea orașului a cerut numirea unui “doftor” pentru îngrijirea bolnavilor săraci. În ziarul “Gazeta de Moldavia” găsim informații cu privire la ocrotirea sănătății și îngrijirea bolnavilor în spital. Încă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din 1851, banul Neculai Chiriac din Vaslui dorea să aloce un fond spitalului ce se crede că în curând se va zidi în acest oraș. Tot gazeta menționată ne face cunoscut că acțiunile de binefacere n-au încetat și că postelnicul Dimitrie Drăghici a lăsat, prin legat, spitalului de 40 de paturi pe care-l înființase, moșia sa de la Giurgeni (ținutul Roman), iar până la moartea sa i s-a făcut o rentă anuală de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
încetat și că postelnicul Dimitrie Drăghici a lăsat, prin legat, spitalului de 40 de paturi pe care-l înființase, moșia sa de la Giurgeni (ținutul Roman), iar până la moartea sa i s-a făcut o rentă anuală de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central “Sf. Spiridon”, partea administrativă revenind medelnicerului Ioan Andonie și slugerului Ioan Kotinescu. Direcția Centrală a Spitalului “Sf. Spiridon” a primit spre păstrare din partea aceluiași boier un plic purtând trei peceți ale postelnicului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central “Sf. Spiridon”, partea administrativă revenind medelnicerului Ioan Andonie și slugerului Ioan Kotinescu. Direcția Centrală a Spitalului “Sf. Spiridon” a primit spre păstrare din partea aceluiași boier un plic purtând trei peceți ale postelnicului “în care se arată că este testamentul său pentru spitalul din târgul Vasluiului”. Câteva luni mai târziu, se face cunoscut că și Elena Șubin, proprietara târgului Vaslui, a donat spitalului, fondat de postelnicul Dimitrie Drăghici, suma de 1000 galbeni pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
boier un plic purtând trei peceți ale postelnicului “în care se arată că este testamentul său pentru spitalul din târgul Vasluiului”. Câteva luni mai târziu, se face cunoscut că și Elena Șubin, proprietara târgului Vaslui, a donat spitalului, fondat de postelnicul Dimitrie Drăghici, suma de 1000 galbeni pe care acesta primindu-i pentru nerășluire, ca fondator pe viitor, i-am și depus astăzi la 13 august în generala epitropiei spitalului central Sf. Spiridon, spre a se primi de la ea legiuita dobândă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de Sf. Vasile cel Mare a cărui "vasiliade" (așezăminte caritabile) aveau să cunoască ulterior o răspândire universală. Așa se face că și în comunitatea vasluiană a mijlocului de secol XIX, avea să se găsească un spirit creștin, caritabil, în persoana postelnicului Dimitrie Drăghici, care a voit și a reușit să înființeze primul așezământ spitalicesc ce avea să-i poarte numele aproape 100 de ani. Se cuvine aici să-i evocăm personalitatea, alături de o altă personalitate, contemporană lui - Elena Șubin (născută Ghica
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Acest boier a fost apreciat de toți domnitorii, îndeosebi de Grigore Alexandru Ghica, fratele Elenei Șubin (unul dintre domnitorii pentru care Eminescu avea un adevărat cult), iar pentru munca depusă avea să i se acorde mari ranguri boierești și domnești: postelnic, ban, spătar, agă etc. Din documentele publicate de Gheorghe Ghibănescu reiese că «cu a sa cheltuială a fondat "casa ospitalicească" în anul 1852, a zidit paraclisul din fața bisericii cu hramul Sf. Gheorghe din imediata apropiere a spitalului, a donat averea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Drăghici va fi în urma Actului de fondațiune din 23 februarie 1864. Dimitrie Drăghici a lăsat prin legat testamentar spitalului de 40 de paturi, moșia sa de la Giurgeni, iar până la moartea sa i-a făcut o rentă de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central Sf. Spiridon din Iași, partea administrativă revenindu-i medelnicerului Ioan Andone și slugerului Ioan Kotinescu. Dimitrie Drăghici, împreună cu Neculai Hagi Chiriac, au construit, cu a lor cheltuială, un apeduct pe o distanță
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Mihail Kogălniceanu, Carol Davila, Iacob Felix, serdarul Dimitrie Duca, spătarul Dimitrie Castroian etc. Prin tot ceea ce a făcut, rămâne în istoria Vasluiului ca un reprezentant de frunte al urbei, filantrop și ctitor de progres și civilizație. Acțiunea filantropică inițiată de postelnicul Dimitrie Drăghici a fost continuată de-a lungul anilor de nepotul acestuia, Panaite Donici. Panaite Donici (1825-1905), a făcut studii de inginerie în Franța și Germania, devenind inginer. Revenit în țară, a fost numit prefect al județului Vaslui (1891 1895
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în pofida unor îndelungate procese cu târgoveții vasluieni, rămâne o personalitate marcantă a vieții publice cale de aproape un secol, manifestând o largă deschidere spre reformele și transformările ulterioare ale orașului Vaslui. 4.ISTORICUL PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC DIN VASLUI, FONDAT DE POSTELNICUL DIMITRIE DRĂGHICI, CUNOSCUT SUB NUMELE DE SPITALUL LUI DRĂGHICI După cum s-a menționat într-un capitol anterior, primul așezământ spitalicesc a fost înființat de postelnicul Dimitrie Drăghici în anul 1849, ca spital particular numit și Spitalul lui Drăghici sau „casă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și transformările ulterioare ale orașului Vaslui. 4.ISTORICUL PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC DIN VASLUI, FONDAT DE POSTELNICUL DIMITRIE DRĂGHICI, CUNOSCUT SUB NUMELE DE SPITALUL LUI DRĂGHICI După cum s-a menționat într-un capitol anterior, primul așezământ spitalicesc a fost înființat de postelnicul Dimitrie Drăghici în anul 1849, ca spital particular numit și Spitalul lui Drăghici sau „casă ospitalicească”. Clădirea se afla pe marginea unui deal, în partea de apus a orașului Vaslui, locul fiind proprietatea Elenei Șubin, născută Ghica, proprietara orașului. În
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]