1,302 matches
-
cu afecțiuni articulare și pentru tratamentul prin implant segmentar de coloană al pacienților cu diformități de coloană. Criterii de eligibilitate: 1. Tratamentul prin endoprotezare: - pacienți tineri cu poliartrită reumatoidă sau spondilită anchilopoietică cu pierderea articulațiilor periferice; - pacienți tineri cu sechele posttraumatice ori după artrite specifice sau nespecifice; - pacienții vârstei a treia care suferă de maladii degenerative invalidante; - pacienți în etate care fac fracturi de col femural, extremitate superioară humerusului sau cot. 2. Tratamentul prin instrumentație segmentară de coloană: - pacienți tineri cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203882_a_205211]
-
ORDINUL nr. 376 din 30 iulie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 22 august 2012. Criterii de eligibilitate: 1. Tratamentul prin endoprotezare: - pacienți tineri cu poliartrită reumatoidă sau spondilită anchilopoietică cu pierderea articulațiilor periferice; - pacienți tineri cu sechele posttraumatice ori după artrite specifice sau nespecifice; - pacienții vârstei a treia care suferă de maladii degenerative invalidante; - pacienți în etate care fac fracturi de col femural, extremitatea superioară a humerusului sau cot. 2. Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229325_a_230654]
-
ORDINUL nr. 376 din 30 iulie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 22 august 2012. Criterii de eligibilitate: 1. Tratamentul prin endoprotezare: - pacienți tineri cu poliartrită reumatoidă sau spondilită anchilopoietică cu pierderea articulațiilor periferice; - pacienți tineri cu sechele posttraumatice ori după artrite specifice sau nespecifice; - pacienții vârstei a treia care suferă de maladii degenerative invalidante; - pacienți în etate care fac fracturi de col femural, extremitatea superioară a humerusului sau cot. 2. Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245126_a_246455]
-
ce știu acum, poate că ar fi trebuit să ne îngrijoreze asta. Precum și formularul pe care a trebuit să-l semnăm, prin care ei declinau orice formă de responsabilitate în caz de deces, mutilare, atacuri ale rechinilor, sindrom de stres posttraumatic, degete accidentate, unghii rupte, pierderea protezelor sau orice altceva. Dar nu ne-a păsat nici cât negru sub unghie, noi ne distram de minune, ghemuiți în bazinul minuscul de antrenament, cu alți nouă începători, făcând semne de OK cu degetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
1. Asocierile bilezionale Asocierile CT: Prioritatea o reprezintă asigurarea unei ventilații adecvate (intubație orotraheală, traheostomie, asigurarea libertății CARS, evacuarea revărsatelor patologice) trecând în continuare la rezolvarea leziunilor intracraniene. Asocierile CA: Hemoragiile intraperitoneale vor fi rezolvate prioritar față de cele intracraniene. Peritonitele posttraumatice pot fi rezolvate simultan cu tratamentul leziunilor cerebrale. Asocierile CL: Leziunea cerebrală este prioritară și orice gest major pe aparatul locomotor va fi evitat la pacienții cu componentă craniocerebrală chiar dacă aceștia prezintă stare generală bună. Asocierile TA: Voletele costale se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
mi s-a părut că nu e pur și simplu jenată. Aș zice că era speriată de moarte. Mi-a făcut impresia că suferise cândva o traumă legată de dezbrăcatul În fața altor femei. Poate un abuz. Poate suferea de stres posttraumatic. Nu fi prostuță, zise Sylvia furând o căpșună și de data asta reușind să se ferească de palma lui Ronnie. Despici prea tare firul În patru. Era doar Îngrozită că ar putea cineva să scoată un aparat de fotografiat, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
2. Tulburări ale procesului de creștere - cele mai frecvente fiind: a) rahitismul; b) piciorul plat; c) hipotrofia staturală (nanismul); d) inegalitatea membrelor; e) osteocondrodistrofiile (însoțite de durere, necroză și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mai frecvente fiind: a) rahitismul; b) piciorul plat; c) hipotrofia staturală (nanismul); d) inegalitatea membrelor; e) osteocondrodistrofiile (însoțite de durere, necroză și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo tendinoase
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo tendinoase; b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps, fibroza posttraumatică a mușchiului cvadriceps, șoldul în resort. 5. Deficiențe preponderent neurologice: a) boli ale neuronului motor central: sindromul piramidal: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică (tetraplegia spastică și paraplegia spastică); sindromul extrapiramidal: manifestări de tip atetozic (sindromul coreic, sindromul atetozic, sindromul distonic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
direcție și să încurajeze o abordare științifică riguroasă a investigării proceselor psihologice și mecanimelor sociale care au caracterizat fenomenul. În rândul supraviețuitorilor violenței organizate și torturii din alte țări, investigațiile clinice au identificat dificultăți psihosociale cu caracter persistent, precum simptome posttraumatice, depresie, tulburări de anxietate, simptome disociative și psihosomatice, abuz de substanțe (Mollica și Wyshak, 1987; Basoglu et al., 1994; Bauer et al., 1993; Maercker și Schützwohl, 1997). Majoritatea cercetărilor s-au ocupat de victimele care și-au părăsit țara de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
provocat o zdrucinare a sistemului de valori și credințe, precum și a mecanismelor adaptative obișnuite. Adesea, reprezentările despre lume și viață ale victimelor violenței instituționalizate devin inoperante și strategiile de adaptare adoptate ulterior se situează în domeniul psihopatologiei, constând în simptome posttraumatice incluse în diagnosticul clinic de „tulburare de stres posttraumatic” (în engleză, Post-Traumatic Stress Disorder sau, prescurtat, PTSD). Pe de altă parte, oficializarea vieții private și monitorizarea permanentă au contribuit la abandonarea dorinței de afirmare a propriei personalități și dezvoltarea diverselor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
precum și a mecanismelor adaptative obișnuite. Adesea, reprezentările despre lume și viață ale victimelor violenței instituționalizate devin inoperante și strategiile de adaptare adoptate ulterior se situează în domeniul psihopatologiei, constând în simptome posttraumatice incluse în diagnosticul clinic de „tulburare de stres posttraumatic” (în engleză, Post-Traumatic Stress Disorder sau, prescurtat, PTSD). Pe de altă parte, oficializarea vieții private și monitorizarea permanentă au contribuit la abandonarea dorinței de afirmare a propriei personalități și dezvoltarea diverselor mecanisme de autoapărare. Din perspectivă clinică, strategiile de evitare
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Panne, J.-L., Paczkowski, A., Bartosek, K., Margolin, J.-L. (1997), Le livre noir du communisme. Crimes, terreur et répression, Robert Laffont, Paris. El Sarraj, E., Punamäki, R.-L., Salmi, S., Summerfield, D. (1996), „Experiences of Torture and Ill-Treatment and Posttraumatic Stress Disorder Symptoms among Palestinian Political Prisoners”, Journal of Traumatic Stress, vol. 9, nr. 3. Ioniță, N. (2003), „Psihofiziologia terorii”, Memoria, nr. 43. Klein, H. (1972), „Holocaust Survivors in Kibbutzim: Readaptation and Reintegration”, The Israel Annals of Psychiatry and Related
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
social support deterioration deterrence model”, Journal of Personality and Social Psychology, nr. 71. Oprea, M. (2002), Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente, Polirom, Iași. Schützwohl, M., Maercker, A. (2000), „Anger in Former East German Political Prisoners. Relationship to Posttraumatic Stress Reactions and Social Support”, The Journal of Nervous and Mental Disease, vol. 188, nr. 8. Silove, D., Tarn, R., Bowels, R., Reid, J. (1991), „Psychosocial needs of torture survivors”, Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, nr. 25. Memoria
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
identificarea unor cadre de apreciere asemănătoare în povestirea acelor evenimente. În consecință, am procedat la analiza modului de structurare a discursului acestora (folosind analiza structurală aplicată interviului narativ). Într-o ultimă etapă, studiul a evaluat și existența tulburării de stres posttraumatic, a depresiei și anxietății la foștii deținuți politici în comparație cu aceleași elemente investigate la persoane în vârstă care nu au trecut prin asemenea experiențe. Studierea implicațiilor psihologice și sociale ale încarcerării și persecuțiilor politice provine din faptul că România postbelică a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
emigrarea sa în Occident. Efecte psihologice ale încarcerării politice Pentru a oferi o imagine mai cuprinzătoare a efectelor pe termen lung ale încarcerării și ale persecuțiilor politice din perioada 1948-1972 din România, am considerat necesară explorarea existenței tulburării de stres posttraumatic, depresiei și anxietății la foștii deținuți politici în comparație cu aceleași elemente investigate la persoane în vârstă care nu au trecut prin acea experiență. Evaluarea a fost efectuată pe baza unor instrumente cum ar fi: chestionarul CIDI (Composite International Diagnostic Interview) elaborat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
foștii deținuți politici în comparație cu aceleași elemente investigate la persoane în vârstă care nu au trecut prin acea experiență. Evaluarea a fost efectuată pe baza unor instrumente cum ar fi: chestionarul CIDI (Composite International Diagnostic Interview) elaborat de OMS (pentru stresul posttraumatic), Chestionarul anxietate stare-trăsătură (STAI) pentru anxietate și Inventarul Beck pentru depresie. Înainte de a prezenta rezultatele, considerăm necesare unele precizări privind relevanța aspectelor studiate. Cercetarea asupra consecințelor psihice ale expunerii la traumă prelungită a debutat cu mai mult de jumătate de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cauzate de influența traumatizantă a diverși factori stresanți asupra psihicului, de regulă, ieșiți din comun, în comparație cu experiența obișnuită a unui om, a fost descris în 1980 și în DSM-III, ediția a III-a, primind denumirea de sindromul tulburărilor de stres posttraumatic - PTSD (Post-Traumatic Stress Disorder), iar în DSM-IV apar puține modificări ale criteriilor de identificare a acestui sindrom. Cu toate că numeroase studii oferă descrieri ale problemelor psihologice ale persoanelor care au suferit traume prelungite, puține dintre acestea au folosit pentru comparație un
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
corespunzători ca vârstă și nivel de educație, subiecți ce au constituit grupul de control. Menționăm că studiul a fost efectuat în anul 2001 în județele Iași, Botoșani și Suceava. Rezultatele obținute și interpretare S-a constatat prezența simptomelor de stres posttraumatic la foștii deținuți politici într-o măsură mai mare decât la lotul de control (13%, față de 5%). Considerăm că acestea sunt generate de succesiunea evenimentelor traumatice în timp, pornind de la încarcerare și până astăzi (probabil, din cauza marginalizării și a persecuțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
totuși coerentă subiectiv”. Aceste rezultate sunt în acord cu studiile efectuate pe foștii prizonieri politici din alte țări sau cu cele care au avut în vedere supraviețuitorii lagărelor de concentrare, studii ce au relevat prezența semnificativă a tulburării de stres posttraumatic, depresiei, tulburărilor anxietății, tulburărilor somnului, problemelor sexuale, a diferite psihoze, a simptomelor somatice și a ideațiilor suicidare (Herman, 1994) Se observă, de asemenea, lipsa diferenței între mediile celor două grupuri în ceea ce privește intensitatea depresiei. Aceasta se poate datora faptului că stările
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
însăși aducerea la cunoștința opiniei publice a problemelor cu care s-au confruntat și a acțiunilor în care au fost implicați. Referințe bibiliografice Bourne, P.G. (1970), Men, Stress and Vietnam, Little, Brown, Boston. Briere, J. (1997), Psychological Assessment of Adult Posttraumatic States, American Psychological Association, Washington. Caplan, G., Killilea, M. (ed.), (1976), Support Systems and Mutual Help: Multidisciplinary Explorations, Grune & Stratton, New York. Cemîrtan, A. (1996), Dimensiuni ale stresului ocupațional, știința, Chișinău. Cesereanu, R. (2002), „Formarea și antrenarea torționarilor secolului XX”, Memoria
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
malnutriție, infecții și în cele din urmă, la decesul pacientului, dacă nu se intervine prin tratament conservator sau chirurgical [1, 10, 18, 42, 50, 62, 74, 80]. În majoritatea cazurilor, tabloul clinic este dominat de caracteristicile leziunii primare (status postoperator, posttraumatic, neoplasm, ciroză etc.). În cazul traumatismelor deschise, scurgerea chilului poate fi evidențiată imediat, spre deosebire de cele închise, în care chilotoraxul este diagnosticat după zile sau săptămâni, situație întâlnită în lezările de duct toracic sau colaterale în operații toracice sau abdominale (fibroze
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
aplicată cu rezultate terapeutice în cazul chilotoraxului idiopatic. Unii autori, la nou-născuți și copiii mici renunță la puncțiile repetate în favoarea pleurotomiei minime, în cazul refacerii chilotoraxului [50, 53]. Rezultate favorabile au fost obținute prin această metodă în cazul fistulelor chiloase posttraumatice [50]. În majoritatea cazurilor, toracocenteza nu reprezintă o metodă de tratament cu rezultate bune, aplicabilitatea acesteia fiind în principal în scop diagnostic. Etapa imediat următoare constă în instituirea unui drenaj pleural prin pleurotomie minimă. Pleurotomia minimă Pleurotomia minimă poate fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
dorsală) și scoliozele (deviații ale coloanei în plan frontal); pe lângă consecințele de ordin estetic, aceste malformații au și o influență semnificativă la nivelul altor segmente ale corpului (articulații ale membrelor, mișcările membrelor în timpul mersului sau al altor activități). 3. Sechele posttraumatice - mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică - induce o infirmitate severă care schimbă total cursul vieții persoanei; în funcție de locul și gravitatea leziunii, printr‑un program terapeutic complex se pot face reeducarea funcțională și readaptarea persoanei la viața socială și familială, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în plan frontal); pe lângă consecințele de ordin estetic, aceste malformații au și o influență semnificativă la nivelul altor segmente ale corpului (articulații ale membrelor, mișcările membrelor în timpul mersului sau al altor activități). 3. Sechele posttraumatice - mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică - induce o infirmitate severă care schimbă total cursul vieții persoanei; în funcție de locul și gravitatea leziunii, printr‑un program terapeutic complex se pot face reeducarea funcțională și readaptarea persoanei la viața socială și familială, pentru a avea un grad cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]