723 matches
-
țara și oamenii ei să se refacă la umbra steagului nostru și să înceapă să fie buni platnici. Beiul Constantin Duca, în două rânduri domn la Iași, s-a aruncat în războaie fără noimă, sărăcind țara și pe noi. Ce povață ne dai, măria ta? — Scoateți-l din domnie și puneți pe altcineva. — Imbrohorul care-l mazilește este pe drum, în câteva zile îl aduce pe Duca la noi. Îl vom închide în închisoare și-l vom judeca. Nu merită atâta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Dumnezeu știe prin ce mâini jegoase a trecut până la tine. Ce zici, exagerez oare atunci când îmi zic că-i, practic, un miracol faptul că mai sunt în stare să umblu în două picioare? După atâtea isterii și superstiții! După atâtea povețe de genul fii atent și bagă de seamă! Nu face asta, nu face aia - stai așa! Nu! încalci o lege importantă! Care lege? A cui lege? La cât se pricepeau ei la tot ce-i omenesc, puteau, la fel de bine, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Pe măsură ce Înaintezi În lectură, ești tot mai captivat de naturalețea cu care povestește autorul, părându-ți că-i lângă tine, seducându-te Într-atât Încât uiți și de mâncare și de somn. Ești fascinat și de bogăția ideilor și a povețelor moralizatoare din fiecare pagină. Nouă ne-a mers la inimă cel mai mult tăria credinței creștine a autorului, manifestată mai cu semă prin minunatele propoziții „Doamne ajută!”, „Cu Dumnezeu Înainte!” și „Așa să ne ajute Dumnezeu!”, care Încheie, alternativ, fiecare
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
regretă acest frate că, datorită ție, a rămas nefructificată o nouă ocazie de a te vedea. Ca și cum n-ar fi fost suficientă amărăciunea produsă de vestea că nu mai calci pe la mine, Îmi procuri și mâhnirea de a-ți auzi povața vulgară, păcătoasă și impudică privind căutarea și găsirea unei femei cu care să conviețuiesc căci altminteri glăsuiește insinuarea-ți prea străvezierisc sămi pierd mințile. Numai că eu socotesc femeia, a contrario , ca motiv de Îngrijorare pentru grabnica pierdere, dacă nu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cine, deci În orice dialog oral sau scris să-l urmezi tot timpul pe „Fortiter in re, suaviter in modo”, aforism gnomic ce te va ajuta enorm În devenirea ta spirituală ca bun creștin ce ești. Mă opresc aici cu povețele care-ți vor prii, cu condiția sine qua non să nu le respingi cu dispreț. Ești tentat probabil să opinezi că eu aș avea veleități de șef, că aș ține morțiș să fiu inițiator, conducător, șef sau așa ceva. Dacă cumva
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
trăistuță în care culegem alunele... Bătrânul nu rămâne tăcut prea multă vreme: Te-ar deranja dacă eu oi mai spune una-alta? Abia aștept să-ți aud vorbele, părinte. Apoi dacă mi-ai dat cale liberă, ți-oi aminti câteva povețe propovăduite de biserică. Sunt numai urechi, părinte. Pentru început, aș spune că cel mai nimerit este „Să te laude alții și nu gura ta; un străin și nu buzele tale”. Pe urmă „Nu trece cu vederea cuvintele înțelepților, ci îndeletnicește
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cerului... Mă întrebam în sinea mea câte lumi or mai fi în univers? „De vrei să te mântuiești cu întrebarea să călătorești” a fost - ca din carte - răspunsul bătrânului. Îmi place să întreb, dar mai mult îmi place să ascult povețele celor mai știutori ca mine. Dacă tot am pornit pe această cale, atunci ascultă câteva povețe ortodoxe: Sunt numai urechi, părinte. Atunci află că „Frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii”. Apoi: „Mântuirea stă în buna sfătuire; cei care nu se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
te mântuiești cu întrebarea să călătorești” a fost - ca din carte - răspunsul bătrânului. Îmi place să întreb, dar mai mult îmi place să ascult povețele celor mai știutori ca mine. Dacă tot am pornit pe această cale, atunci ascultă câteva povețe ortodoxe: Sunt numai urechi, părinte. Atunci află că „Frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii”. Apoi: „Mântuirea stă în buna sfătuire; cei care nu se sfătuiesc cad ca frunzele”. Pe urmă: „Cinstește pe Dumnezeu din averea ta și din roadele pământului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dai unuia dintr-o mie. Secretul nimănui să nu-l dai. De vrei să faci un prieten, mai întâi pune-l la încercare”. Să nu uiți că: „A fi mare nu-i mirare, a fi om e lucru mare”. Aceste povețe ortodoxe rostite de sfinția ta sunt cele care în mod arhaic s-au păstrat și transmis din generație în generație... Ele nu trebuie să lipsească din nici o familie: fie bogată, fie săracă. Nu degeaba se spune: „să ai cei șapte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
decât să-ți biciui voința și memoria pentru a scoate din ele o recoltă cât mai bogată... Și ai reușit, sfințite? Am reușit și asta mă bucură. De aceea vei fi bine venit oricând. Cât vei sta departe de mine, povață ți-or fi cărțile tălmăcite de distinsul profesor universitar Ioan Caproșu. Să nu le lași din mână. Negreșit așa voi face, părinte. Uite că soarele a și pornit să urce. Rămâi cu bine, sfințite, și Dumnezeu să te aibă în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acela n-o băgase de seamă. Pascalopol trecu repede de tot asupra incidentului, și Felix avu cel puțin sentimentul că n-a căzut în complicații mai ridicole. De altfel, ca un semn că luase cuvintele lui Felix în sensul unei povețe convenționale, Pascalopol îi mulțumi pentru bunele lui sentimente și-l rugă, dacă nu se supără, să-l viziteze a doua zi, spre a-i spune niște lucruri, care, nu se îndoia, "erau de cel mai mare interes pentru ei amândoi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pace și prietenos, fără de-a cășuna însă obștiei vro silă sau pagubă. De vom speria nelavreme vânatul - zise el la sfârșit - atunci tot folosul vînătoarii se va pierde, o perspectivă sigură daca ne amintim puțina bunăvoință a papei". După povețele acestea ale împăratului, patriarhul cu clerul cellalt se retrase în propriul palat de rezidență și invită acolo pe solii papali la o adunare, unde aceștia espuseră fără încunjur aceleași cereri ale papei, pe cari le împărtășiseră deja împăratului și fură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vorobievskie Gorî îi va vizita «moșulică generalul». Își făcea datoria la modul cât se poate de serios și evlavios; apărea, trecea printre șirurile de deportați, care îl înconjurau, se oprea în dreptul fiecăruia, îl întreba de nevoile lui, nu le dădea povețe aproape deloc, tuturor le spunea «drăguță». Le dădea bani, le trimitea lucrurile de care aveau nevoie: obiele, petice de stofă, de pânză, le aducea câteodată cărți pentru mântuirea sufletului și le împărțea celor care știau să citească, fiind pe deplin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o luară puțin în nume de rău; Ivan Petrovici chiar se supără, dar nu prea tare. Generalul, șeful ierarhic al lui Ivan Feodorovici, fu câtva timp rece cu subalternul său. „Protectorul“ familiei, demnitarul, îngăimă și el ceva din partea lui, drept povață, cu acest prilej exprimându-se măgulitor că se interesează foarte, foarte mult de soarta Aglaiei. Într-adevăr, era un om de o oarecare bunătate sufletească; dar printre motivele curiozității sale față de prinț era și recenta istorie cu Nastasia Filippovna; aflase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trebuie să și-o însușească. Este necesară oricărui tânăr care intenționează să-și facă intrarea în viața politică și chiar celor fără o astfel de ambiție. Nu-l vede nicăieri. Păcat! A ratat o ocazie de a afla și alte povețe decât cele primite de la tatăl său. Își lasă bărbia în piept cu un suspin. Gallus le împuie capul amândurora că zilele se scurg și viața trece, așa că nu au de ce să pună stavilă plăcerilor de care nu vor avea parte
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Doamna învățătoare întruchipează căldura sufletească, povață și exemplu. O persoană tot timpul elegantă, stilată și cu un caracter puternic. Părul ei aranjat tot timpul îi înfrumuseța chipul. Un zâmbet îi lumina mereu fața și ochii blânzi de culoarea castanelor coapte. Cuvintele calde, blânde ale învățătoarei noastre
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Cantemir Cristian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1856]
-
cu sfială Metodiu. — Ce? Cum? - făcu Ximachi ca trezit din somn. Ce spuneai? Continuă, rogu-te. — Vorbeam despre urechi - zise Metodiu. Așezate, cum se cuvine, de o parte și de cealaltă a capului, ele ne ajută să auzim sfaturile duioase, povețele înțelepte, vorbele pline de duh ale celor pe care Cerul, în milostenia lui, i-a așezat peste noi, să ne glăsuiască în ele. Episodul 76 RITORICEȘTI — Ai limba ascuțită, cuvioșia ta, - glăsui vistiernicul Ximachi după ce Metodiu termină vorba. Am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pană să-și noteze. Nu căta să le ții toate minte, feciorul meu - zise tare Metodiu, observând mișcarea - căci toate le vei învăța de la muierea ta mai abitir decât le înveți de la mine. Și-acum, copilă dragă, ascultă și tu povața unui moșneag care, chiar dacă n-a fost însurat și nu cunoaște femeia, cunoaște în schimb bine, ab origine, tutorele ei: pe harnicul Michiduță. Sunt numai ochi și urechi, părinte - ganguri Malgorzata. — Asta e prima greșeală - i-o întoarse Metodiu. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
câteva mișcări de dezmorțire, și-o apucară spre conac. Din loc în loc de-o parte și de alta a drumului, pe plopii înalți și foșnitori stăteau bătute-n cuie scânduri pe care erau scrise cu cărbune sau arse cu fierul povețe, îndemnuri, judecăți pentru lucrătorii câmpului: „Spatele plecat biciul nu-l atinge”, „Nu iaste alta mai de folos zăbavă decât munca”, „Unde sapă sapa locul, sare din pământ norocul”, „Eleșteul fără pește e ca mâna voastră fără dește”, „Cine muncește de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dar nu prea tare; nici una, nici alta, că rămăsesem lăsat pe vine; cu apa pân-la gât. Ea mă stropea și râdea și se apropia de mine, dreaptă; da, bre, era mai mărișoară decât mine, putea să-mi deie țâță și povață - și avea, cum Îți spui, strungăreață: tot ca Tecla, draga de ea. Ea a venit. S-a oprit; n-a mai stropit. Mi-a făcut semn să mă ridic din apă - n-am vrut. S-a aplecat, m-a apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ți-o spun e o poveste fericită. Hovhannes Stamboulian a strâns din buze, În timp ce mintea Îi lucra febril, iar vârtejul scrisului Îl Înghițea cu totul. Cu fiecare rând adăugat la această ultimă poveste din cartea lui pentru copii, generații de povețe se Învălmășeau din nou În mintea lui, unele descurajante, altele ridicându-i moralul, Însă răsunând toate dintr-un alt timp, un timp fără Început și fără sfârșit. Poveștile pentru copii erau cele mai vechi povești din lume, prin cuvintele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
populația rurală prin vizitele frecvente În loialitățile din Eparchie și pe calea revistei ”Drum Nou” și ”Albina”. Preoții aveau obligația să aducă la cunoștiințe enoriașilor , sfaturile din aceste reviste. Povățuirile pentru bunii creștinii aveau În vedere educația creștină dar și povețe pentru ameliorarea condițiilor de trai și cunoașterea unor practici folositoare În mediul rural. S-au răspândit broșuri și foi volante cu subiecte cum ar fi ” Oameni buni, sădiți copaci”, ”Curățați pomii decuvreme de omizi”, ” La cooperativă și nu la iarmaroc
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
din anii de școală primară care te lăsa să-i vezi păsărica pentru 50 de pence -, nu crezi că ești puțin cam papă-lapte, dacă stai deoparte și-o lași să se mărite cu altcineva? Jack se simți emoționat de această povață paternă. — Nu cred că Francesca m-ar considera o alegere foarte bună. Stevie spune că-și dorește o persoană pe care poate conta. Nu genul de om care are obiceiul să-și piardă nevasta și copilul. Dar nici pe doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
la care cucul din perete anunța scularea de dimineață, cînd băiețelul tresărea năuc din somn. SÎnt trecute numele birjarilor, numele vecinilor pe care-i condusese pînă la poartă, portretul domnului Învățător și vorbele adresate de acesta noii mame a băiețelului, povețele preotului, spusele celor rămași la hotarul satului, cînd el le-a mai făcut odată cu mîna În semn de rămas bun. Nu cred că lipsește ceva, n-a scăpat nimic; nici priveliștea drumului, nici nuanța cerului, iar inventarul gospodăriei lui Marko
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
scrisoare publică, tipărită în "Universul" din 17 aprilie 1909, care dădea un răspuns, în fapt, la o scrisoare, publicată în același loc, a lui Al. Vlahuță, spunea următoarele: "Dacă bietul Eminescu ar trăi și ar veni să-mi ceară o povață, iată ce i-aș spune din toată inima, fără un moment de ezitare: Foarte cuminte te-ai gândit, amice! Bine că te-ai convins, în fine, la vârsta matură, de inutilitatea socială a literaturii! Vrei să faci ceva mai serios
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]