25,546 matches
-
Sapa, Mama, cu }uțea, Eliade și Cioran descoperiți în adolescența târzie. "Partitura" lui Ciprian e cea mai scurtă și cea mai nervoasă. El e ghitara solo a band-ului. În sfârșit, Călin. Pozează în spiritul rațional, pozitivist al grupului, scrie povestiri pseudo-S.F. - " Experimentul" are un aer ŕ la Ray Bradbury, dar nu are final(itate) -, satirizează plictisitoarele tabieturi de familie mic-burgheză, de acolo i se trag, probabil, plictiseala și depresia, de aia e și slujba așa anodină și Bucureștiul
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
au însă un sound, se sincronizează, se susțin unul pe celălalt, "cântă" bine împreună. Ca în istoria oricărei formații, va veni vremea despărțirii, fiecare își va construi o carieră solo (unii au început-o deja), o imagine și un stil. Povestirile mici și mijlocii sunt, până la urmă, doar un joc, de-a hip-hop-ul, de-a societatea de consum, de-a antropologia și, mai ales, de-a literatura. Dar, pentru unii din ei, cel puțin (mai sinceri și mai...verzi), PMM-urile
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
care regiunile de criză din lumea arabă le furnizează mass-media în aceste zile. La polul opus se află lumea celor O mie și una de nopți, fabuloasa bibliotecă a lui Harun al Raschid, așa-numita Casă a înțelepciunii, Șeherezada și povestirile ei născute una din cealaltă (slujind poetologilor europeni în definirea unor mecanisme ale narațiunii). Interesant este însă - și subiectul a generat dispute chiar la Frankfurt în aceste zile - că prima ediție în limba arabă a celor O mie și una
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
după traducerea făcută de Galland, pusă în circulație în Europa! în 1835 a urmat ediția egipteană interzisă și azi în numeroase state arabe din cauza unor scene "licențioase". Claudia Ott, traducătoarea germană a unui manuscris arab din secolul XV al ilustrelor povestiri (doar 282 de nopți - restul fiind... pierdute) a lansat la Frankfurt, într-o ambianță fastuos-orientală, nu numai noua variantă a povestirilor Șeherezadei, ci și ipoteza potrivit căreia originea basmelor ar fi una indiană, pătrunsă în spațiul arab prin filieră persană
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
state arabe din cauza unor scene "licențioase". Claudia Ott, traducătoarea germană a unui manuscris arab din secolul XV al ilustrelor povestiri (doar 282 de nopți - restul fiind... pierdute) a lansat la Frankfurt, într-o ambianță fastuos-orientală, nu numai noua variantă a povestirilor Șeherezadei, ci și ipoteza potrivit căreia originea basmelor ar fi una indiană, pătrunsă în spațiul arab prin filieră persană. Ideea l-a iritat la culme pe romancierul egiptean Gamal al Ghitani (a cărui scriere Cartea destinelor a fost tradusă recent
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Germania, este saga familiei Esterházy, iar Ediție îmbunătățită este romanul complementar, consacrat tatălui, după ce autorul descoperă că părintele său a fost informator al securității comuniste. împreună cu Imre Kértesz, Péter Esterházy mai este autorul unui fermecător volum de proză intitulat O povestire. Două povestiri, istoria unei călătorii din est spre vest, pe același traseu, trăită de cei doi scriitori. Elogii mai culege în această toamnă și Umberto Eco pentru noul său roman "trivial" (a se citi popular), Misterioasa flacără a reginei Loana
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
saga familiei Esterházy, iar Ediție îmbunătățită este romanul complementar, consacrat tatălui, după ce autorul descoperă că părintele său a fost informator al securității comuniste. împreună cu Imre Kértesz, Péter Esterházy mai este autorul unui fermecător volum de proză intitulat O povestire. Două povestiri, istoria unei călătorii din est spre vest, pe același traseu, trăită de cei doi scriitori. Elogii mai culege în această toamnă și Umberto Eco pentru noul său roman "trivial" (a se citi popular), Misterioasa flacără a reginei Loana. Cartea - care
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Cronicar Nu știm ce s-a ales din intenția de editare a cărții de povestiri pentru copii ale Otiliei Țeposu. Dar în răstimpuri citim textele ei publicate în revista FORMULA AS, și sufletul ni se topește în cuprinsul unei consolări dense. Există o puritate dorită de noi toți, indiferent de vârsta pe care-o avem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
a povesti al acestei triste doamne. O putere a lucrului simplu și bine făcut, ce te vindecă de frustrare și de starea în tine pe loc în absența călătoriei" l Când în lume nu mai poți pleca nicăieri, cumințenia din povestire te poartă departe și te aduce îndărăt, către și dinspre minunile prime ce te-au făcut fericit și te-au învățat fără să prinzi de veste. îndărăt în copilăria ce se află, ca și îngerul, lângă fiecare, fără să-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
Nicolae Popa, licențiat în jurnalism și redactor-șef al revistei Basarabia, a primit pentru al treilea volum de poezie, Lunaticul nopții scitice (Cartier, 1995), pe lângă Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova și pe cel al USR. Iar Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit (Arc, 2001), alt volum premiat acolo, de data aceasta de proză scurtă, a avut și la noi o bună primire critică. În Ultima epifanie, unde analiza poezia basarabeană a anilor '80 din perspectiva livrescului, eseista Lucia }urcanu nu
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
la zece pași de maiestatea sa. Influența narațiunii din Rashomon al lui Kurosawa se vede de departe: flashbackurile Nenumitului diferă, apărând patru povești - una e spusă de împărat, care pune cap la cap datele sale și ce a dedus din povestirile funcționarului - care sunt filmate cu filtre de culoare diferite. Secret de lectură cinematografică: credeți doar ce vedeți filmat în lumină naturală! Actorii principali (Li, Yen, Cheung și Leung) sunt nume de marcă ale cinematografiei hongkongheze, iar faptul că au mai
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
principali (Li, Yen, Cheung și Leung) sunt nume de marcă ale cinematografiei hongkongheze, iar faptul că au mai lucrat împreună face ca ei să confere veridicitate variatelor relații în care se află (fapt esențial, fiindcă relațiile se schimbă în fiecare povestire). Nu atât mișcarile camerei te frapează, ci calitatea picturală a imaginii - Zhang Yimou era oricum faimos pentru acest element, dar îl asistă și operatorul de imagine Chris Doyle (O iubire imposibilă), considerat de mulți un caligraf al luminii. Eroul e
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
n-au existat reclamații împotriva lor. Cu toate astea, România nu-i Statele Unite sau Rusia, unde poți dispărea dacă ai chef. Nici Bucureștiul nu e vreun megalopolis încît să-ți pierzi urmele prin cartierele lui. Încît dacă eu scriu o povestire despre ascensiunea unora ca frații Cămătaru luînd de bune informațiile din presă, îmi rîde cititorul în nas și mă invită să nu-i mai vînd asemenea gogoși. Am recunoscut, ca prozator, după '90, că la noi realitatea bate ficțiunea, dar
Neverosimila noastră realitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12480_a_13805]
-
sau să adopte ultima variantă posibilă, în speranța că vor putea merge liniștiți pe drumurile țării. Fiind patrioți din fire, au luat în cele din urmă măgărușul în spinare, ceea ce, trebuie să recunoaștem, era un lucru destul de ciudat. Pentru finalul povestirii există două soluții, în prima, poporul se arată mulțumit cu această - cea mai proastă - variantă, în a doua, bunicul și nepotul ajung la casa de nebuni, victime ale convertirii lor perpetue la opiniile oamenilor acestor locuri. O altă baladă ne
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
omenoase care nu au nimic înfricoșător și a căror companie este nefiresc de luminoasă. Totul (aproape totul) este în Misterele Castelului Solitude lăsat în voia fluxului liber al gîndirii. Evenimentele din trecut se combină cu reflecțiile despre proză și tehnica povestirii, umorul cu melancolia, amintirile cu proiecțiile în imaginar. Admirabile sînt la Daniel Vighi notațiile despre singurătate: "Vreme de iarnă. Nu e nimeni, chiar nimeni pe coridoarele astea scufundate în penumbră, toți sînt plecați undeva, fiecare pe unde își are prieteni
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
de amintiri, detalii uneori nesemnificative, unduirea fumului de țigară care umple odaia straturi-straturi, felul în care sorbeam alcoolul din pahare" (pp. 61-62). Aceste rînduri sînt, probabil, rezumatul cel mai bun care s-ar putea face prezentului roman. Dacă la nivelul povestirii nu se întîmplă mare lucru, cu totul altfel stau lucrurile la nivelul tehnicii narative. Scriitorul alternează în permanență vocile narative, fiecare dintre ele avînd propriile sale particularități stilistice și lexicale. Perspectivele se schimbă în permanență, narațiunea la persoana I alternează
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
tehnicii narative. Scriitorul alternează în permanență vocile narative, fiecare dintre ele avînd propriile sale particularități stilistice și lexicale. Perspectivele se schimbă în permanență, narațiunea la persoana I alternează cu cele la persoana a II-a și a III-a, planurile povestirii se interferează amețitor. Daniel Vighi își analizează ironic scrisul într-un discurs al cărui început parodiază stilul unei conferințe academice: Nu a mai rămas, domnilor și doamnelor, liebe Zuschauer decît un amestec al vocilor narative care trece dintr-o litografie
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
era ceea ce s-ar putea numi un scriitor pour les connaisseurs. Scrisese două cărți, una de proză scurtă, Radiografia clipei și un roman, Cămașa de forță, ambele interzise de cenzura comunistă, dar a căror circulație în regim samizdat, precum și unele povestiri publicate în revistele culturale făcuseră ca numele autorului să dobîndească o oarecare faimă în cercurile celor care cochetau cu ideea de disidență. Categoric, în anii '80, numele scriitorului Leonard Oprea devansa net notorietatea operei sale, din motive lesne de înțeles
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
confruntat în realizarea studiului propriu-zis, și pe care a ales să nu o expună vederii cititorului: ea se referă la necesara reconstituire a orizontului de mentalitate (medieval) care conferea valoarea de întrebuințare a respectivelor imagini ale lumii (numite ,hărți") sau povestiri despre lumi depărtate. Ceea ce ne desparte de oamenii Evului Mediu european s-ar putea să fie mai important decît ceea ce ne apropie - sau, în orice caz, aprecierea acestui raport dintre diferență și identitate constituie una din mizele subiacente ale dimensiunii
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
citi și cu răsuflarea tăiată de epicul și peripateticul istorisirii. Dacă, în neutralitatea unei limbi străine elegante dar impersonale, veți căuta particularitățile stilistice (românești) ale scrisului lui Corin Braga, eu cred că le veți afla cu deosebire la nivelul pasiunii povestirii, al fascinației auctoriale față de meandrele și pliurile narative ale propriului subiect. Pentru că vorbeam de echilibrul necesar ca despre o lamă de sabie, nu o dată tăișul ei scînteie (ochilor mei) amenințător, sub alunecările în poveste ale cercetătorului... Dar este și ceea ce
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
Daniel Cristea-Enache Dan Lungu a debutat editorial în 1999, cu un volum de povestiri grupate sub un titlu respingător: Cheta la flegmă. Taxându-l ca atare, mai mulți critici l-au întâmpinat totuși favorabil pe tânărul prozator, al cărui talent narativ a atras atenția. El constituia - cel puțin pentru mine - și o bună ilustrare
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
atunci, lui Dan Lungu pentru a înregistra o victorie pe toată linia, o victorie răsunătoare?... Lipsește, din păcate, romanul însuși. Am început lectura acestei cărți cu o lovinesciană ,receptivitate complice", ba chiar cu un reflex de bucurie gustativă condiționat de povestirile mai vechi. Curiozitatea era de a vedea cum trece Dan Lungu de la rigorile prozei scurte la cele ale unei construcții mai ample; și, aproape sigur pe reușita lui, rămânea să înregistrez datele acesteia, turnanta compozițională urmată și acreditată de autor
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
participarea protagonistului în cuprinsul lor, își recompune personajele la nivelul discursului, prin captarea și dirijarea unui flux verbal caracterizant. De la schițele lui Caragiale la cele ale ,optzeciștilor" (Ioan Lăcustă, Cristian Teodorescu) și de la volumele biografice ale lui Radu Cosașu la povestirile tinerilor Bogdan Popescu și Sorin Stoica, există atâtea mostre de proză auditivă, prinzând ca pe banda reportofonului, o dată cu modulațiile unei voci, întregul univers lăuntric al unui ins care se aude (și pe care îl vedem) vorbind. În ,romanul" lui Dan
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
roman, fie el și de ,zvonuri și mistere". E destul de curios regresul lui Dan Lungu față de nivelul fixat la debut. Nu era atât de vizibil, în urmă cu șase ani, tânărul prozator ieșean, dar îi ieșiseră, în mod cert, niște povestiri remarcabile. Talentul lui este disparent ca în eminescianul La steaua: era pe când nu s-a zărit, azi îl vedem, și nu e.
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
de un roman. Sînt două motive pentru care nu pot vedea în Yourcenar o romancieră. Mai întîi, pentru că nu este o prozatoare de cursă lungă, ea simțindu-se bine pe bucăți literare de întindere mică: elementul ei de predilecție sunt povestirile, eseurile sau fragmentele confesive la persoana întîi. În al doilea rînd, deoarece nu poate empatiza cu personajele cărții - cum este cazul Obolului visului -, cititorul trăind tot timpul cu impresia că asistă la un spectacol artificial în care miza nu stă
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]