894 matches
-
de frumoasă. Frumoasă prin generozitatea gîndurilor transmise, prin limbajul ce atinge adesea zona poeziei curate - cadența cuvintelor ne amintește de versurile vestitelor epopei grecești - Iliada și Odiseea, frumoasă prin înțelesul înalt ce-l scot autorii din fiecare felie de viață povestită. Dacă lăsăm la o parte ceea ce spun autorii în legătură cu un fel de mîncare din Dănești, bunăoară, cu un obicei de-al locului, cum e în bucata ,,Jinduitul curmei “, foarte multe capitole pot fi luate ca povestiri pline de tîlc. Apoi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
relatate de către personaje (dialogul dramatic are și o funcție narativă); cele două serii de întâmplări configurează subiectul piesei prin alăturarea a două dimensiuni temporale: prezentul dramatic (timp/durată precizată în didascalii) și trecutul actualizat în discursul personajelor (timp/durată anterioară, „povestită“ de către personaje) - planul discursului dramatic, reliefând conflictele, confruntările de idei dintre personaje - planul convențiilor teatralității - limbajele scenice (nonverbale), specifice artei dramatice (joc scenic al actorilor, vestimentație, decor, recuzită, sunet, lumini etc.) În genul liric, imaginarul poetic se structurează, de cele mai multe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin care se desemnează durata, succesiunea/simulta neitatea proceselor, fenomenelor, acțiunilor sau stărilor) îndeplinește funcții mul tiple în textul literar. - În opera epică, timpul narat/diegetic are rolul de a ordona seria de evenimente, repre zentând durata ficțională a întâmplărilor povestite; timpul narării organizează discursul, istorisirea acțiunii (cronologic sau prin acronii de tipul analepsei, al prolepsei - anticipări ale unor situații ori evenimente), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. Categorie prin excelență narativă, timpul este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
relatarea, din perspec tiva unui (unor) narator(i), a unor întâmplări inspirate din realitate sau imaginare la care participă personaje. Textul epic numește o creație literară esențial narativă, care se structurează pe două niveluri. - Istoria, fabula, subiectul este stratul evenimentelor povestite, reale (povestire factuală) sau ficționale (povestire de ficțiune). Universul „povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează întro serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ficțional (proza scurtă, romanele). - Criteriul relației dintre narator și universul narațiunii operează o disjunc ție semnificativă pentru proza secolului XX. Astfel, narațiunea heterodiegetică (hétero - diferit, diégesis - modul narativ de expunere) este discursul epic în care naratorul se situează în afara universului povestit (narator extradiegetic). Nararea se face la persoana a IIIa, planul naratorului este diferit de planul narațiunii, iar naratorul nu se proiectează în discurs prin indici textuali. El este un narator anonim sau narator reprezentabil, obiectiv sau subiectiv. Perspectiva narativă este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un narator anonim sau narator reprezentabil, obiectiv sau subiectiv. Perspectiva narativă este omniscientă (focalizare zero) sau externă. Cea dea doua matrice textuală este a narațiunii homodiegetice (hómo - la fel). Aceasta numește creația epică în care naratorul se situează în interiorul universului povestit (narator intradiegetic). Nararea se face la persoana I, planul naratorului se suprapune planului narațiunii. Naratorul se proiectează în discurs prin indici textuali, fiind o prezență concretă în spațiul diegetic. Personajul narator poate fi protagonist sau martor al evenimentelor relatate, poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și de regie), situație în care perspectiva lui asupra „lumii povestite“ este obiectivă (frecventă în proza realistă) implicat (narator necreditabil, având și funcție de interpretare) - comentează, califică evenimentele relatate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
chiar în timpul „real“ al lectorului, anulând distanța dintre cititor și personaj. În a doua secvență textuală, rolul verbelor prin care se activează valoarea stilistică a prezentului narativ constă în derularea unei narațiuni sincrone. Se suspendă astfel opozițiile temporale între timpul povestit, timpul povestirii și timpul lecturii. Prezentul narativ uniformizează straturile diegezei, aducând în același plan instanțele comunicării narative: naratorul, personajul, lectorul. 7. Pentru a o descrie pe Zenobia, Gellu Naum folosește următoarea comparație: Pentru Zenobia nimic nu e mărunt sau obișnuit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
francez prin surprinderea unui singur episod al acțiunii, ceea ce a permis câștigarea unei libertăți mai mari a versului. De asemenea, este elogiată maniera de a asigura un echilibru între acțiunile ce trebuie reprezentate pe scenă și cele care trebuie doar povestite. Nu în ultimul rând, Lisideus susține respectarea strictă a celor trei unități (a căror justificare este, de altfel, discutată îndelung și prin raportare la Antichitate) și a scrierii tragediilor în versuri.142 Pe de altă parte, Neander își începe discursul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
argumentației, toate acestea presupun calitățile unui filosof de format mare: sublimul poetic al unui René Char, gândirea extrem de bogată și barocă a unui Gilles Deleuze și cunoștințele științifice ale unui Einstein reunite în aceeași lucrare! Să ne imaginăm teoria relativității povestită de pana unui filosof înmuiată în geniul unui poet... Performanța nu încetează să stupefieze. Pentru că Lucrețiu procedează asemenea unui om de știință și recurge la o metodă experimentală demnă de acest nume. Ansamblul poemului în versuri solicită cunoașterea directă prin
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Timișoara. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1998. A publicat: Infinitul mărunt. De la configurația intertextuală la poetica operei, Cartea Românească, București, 1992 (Premiul Uniunii Scriitorilor În 1992 pentru debut În eseu, istorie și critică literară); Istorie trăită, istorie povestită. Deportarea În Bărăgan, 1951-1956, Amarcord, Timișoara, 1997. A conceput și coordonat volumele: Lumi În destine. Memoria generațiilor de Început de secol din Banat, Nemira, București, 2000; Germanii din Banat prin povestirile lor, Paideia, București, 2000; Memorie și diversitate culturală. Timișoara
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Mirton, Timișoara, 1996. Vișa, Augustin, Din Închisorile fasciste În cele comuniste din URSS și România, prefață de Gabriel Țepelea, cuvânt de Încheiere de Corneliu Coposu, Institutul pentru Analiză și Strategie Politică „Iuliu Maniu”, București, 1997. Vultur, Smaranda, Istorie trăită - istorie povestită. Deportarea În Bărăgan (1951-1956), Amarcord, Timișoara, 1997. Wurmbrand, Richard, Cu Dumnezeu În subterană, traducere de Marilena Alexandrescu-Munteanu și Maria Chilian, Casa școalelor, București, 1993. Zugravu, Cezar, „Metodele de tortură din Securitate, din Închisori și din lagărele de exterminare”, În Analele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Iași, 2005. Vighi, Daniel, Marineasa, Viorel (ed.), Rusalii ’51. Fragmente din deportarea În Bărăgan, Marineasa, Timișoara, 1994. Vighi, Daniel, Marineasa, Viorel, Sămânță, Valentin (ed.), Deportarea În Bărăgan, 1951-1956. Destine - Documente - Reportaje, Mirton, Timișoara, 1996. Vultur, Smaranda (ed.), Istorie trăită - istorie povestită. Deportarea În Bărăgan (1951-1956), Amarcord, Timișoara, 1997. Vultur, Smaranda, „Deportări În Bărăgan. Limbaj, morală și moravuri”, 22, nr. 814/11-17 octombrie 2005, pp. 16-18; nr. 817/1-7 noiembrie 2005, p. 15. *** DEX. Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ștevin, Silvestru, Desculț prin propriul destin, ediția a II-a, Mirton, Timișoara, 2004. Mărturie sub formă de memorii a unui fost deportat În Bărăgan. Totok, William, Aprecieri neretușate, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1995. Vultur, Smaranda, Istorie trăită - istorie povestită. Deportarea În Bărăgan 1951-1956, Armacord, Timișoara, 1997. Cartea conține transcrieri ale unor povestiri de viață ale foștilor deportați În Bărăgan de diverse etnii, situații sociale și origini. Povestirile sunt Însoțite de un indice tematic În marginea textului, adresat cercetătorilor interesați
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în facultate, deși era unul dintre cei mai buni elevi. Amintirea tragică vine din faptul că acel coleg al meu a reușit mai târziu să urmeze o facultate dar din nefericire mintea lui a luat-o razna. Poate chiar întâmplarea povestită a constituit debutul acestei cumplite boli, pe fondul unui psihic mai labil. Nu de mult l-am văzut în Tecuci într-o reală stare de degradare fizică și psihică, stare în care n-a reușit să mă recunoască să mai
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
prin care se desemnează durata, succesiunea/simulta neitatea proceselor, fenomenelor, acțiunilor sau stărilor) îndeplinește funcții mul tiple în textul literar. - În opera epică, timpul narat/diegetic are rolul de a ordona seria de evenimente, repre zentând durata ficțională a întâmplărilor povestite; timpul narării organizează discursul, istorisirea acțiunii (cronologic sau prin acronii de tipul analepsei, al prolepsei - anticipări ale unor situații ori evenimente), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. Categorie prin excelență narativă, timpul este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
relatarea, din perspec tiva unui (unor) narator(i), a unor întâmplări inspirate din realitate sau imaginare la care participă personaje. Textul epic numește o creație literară esențial narativă, care se structurează pe două niveluri. - Istoria, fabula, subiectul este stratul evenimentelor povestite, reale (povestire factuală) sau ficționale (povestire de ficțiune). Universul „povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează întro serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ficțional (proza scurtă, romanele). - Criteriul relației dintre narator și universul narațiunii operează o disjunc ție semnificativă pentru proza secolului XX. Astfel, narațiunea heterodiegetică (hétero - diferit, diégesis - modul narativ de expunere) este discursul epic în care naratorul se situează în afara universului povestit (narator extradiegetic). Nararea se face la persoana a IIIa, planul naratorului este diferit de planul narațiunii, iar naratorul nu se proiectează în discurs prin indici textuali. El este un narator anonim sau narator reprezentabil, obiectiv sau subiectiv. Perspectiva narativă este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un narator anonim sau narator reprezentabil, obiectiv sau subiectiv. Perspectiva narativă este omniscientă (focalizare zero) sau externă. Cea dea doua matrice textuală este a narațiunii homodiegetice (hómo - la fel). Aceasta numește creația epică în care naratorul se situează în interiorul universului povestit (narator intradiegetic). Nararea se face la persoana I, planul naratorului se suprapune planului narațiunii. Naratorul se proiectează în discurs prin indici textuali, fiind o prezență concretă în spațiul diegetic. Personajul narator poate fi protagonist sau martor al evenimentelor relatate, poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și de regie), situație în care perspectiva lui asupra „lumii povestite“ este obiectivă (frecventă în proza realistă) implicat (narator necreditabil, având și funcție de interpretare) - comentează, califică evenimentele relatate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
chiar în timpul „real“ al lectorului, anulând distanța dintre cititor și personaj. În a doua secvență textuală, rolul verbelor prin care se activează valoarea stilistică a prezentului narativ constă în derularea unei narațiuni sincrone. Se suspendă astfel opozițiile temporale între timpul povestit, timpul povestirii și timpul lecturii. Prezentul narativ uniformizează straturile diegezei, aducând în același plan instanțele comunicării narative: naratorul, personajul, lectorul. 7. Pentru a o descrie pe Zenobia, Gellu Naum folosește următoarea comparație: Pentru Zenobia nimic nu e mărunt sau obișnuit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mă laud și eu, la petreceri, colegii, studenții și familia mă somează să mai zic de-alea cu Vancea). Aș fi ipocrit să zic că-mi erau necunoscute (circa) jumătate din întîmplările cărții: le știam ori din alte surse, ori povestite tot de el sau citite în revista "Harababura", unde Sebi are rubrică. Cu toate acestea, harul lui epic m-a făcut să citesc din nou trăsnăi cu actori hedoniști și să mă (re)amuz mai de fiecare dată. Subiectele? Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
romanesc, desigur că variantele funcționale, tipice, sînt restrînse. Trei posibilități, și alegem formularea (mai recentă, din volumul eseistic Scrisori către un tînăr romancier) a unui practician, Mario Vargas Llosa: "...un narator personaj, un narator omniscient exterior și străin de istoria povestită, sau un narator ambiguu despre care nu știm prea bine dacă relatează dinlăuntrul ori din afara lumii descrise (s. n.)." (3) Chestiunea spațializării impune recunoașterea unor "puncte de vedere" particulare: Vom numi punct de vedere spațial relația aceasta care există în toate
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
prea bine dacă relatează dinlăuntrul ori din afara lumii descrise (s. n.)." (3) Chestiunea spațializării impune recunoașterea unor "puncte de vedere" particulare: Vom numi punct de vedere spațial relația aceasta care există în toate romanele, între spațiul ocupat de narator și cel povestit, și vom spune că el este determinat de persoana gramaticală dinspre care se vorbește." (4) În planul strategiilor romanului, cea mai productivă consecință a încadrării "spațiale" este posibilitatea schimbărilor surpriză, care atestă mobilitatea și mutațiile punctului de vedere "spațial" (echivalînd
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se încheie, în înțelegerea personajului-reflector, cu o formulă limpede a acestor relații: "Mini se gîndea acum la devenirea Hallipilor, la complecta lor dezmembrare, la dărîmarea casei lor familiale" (metafora nu privește doar colectivitatea consagvină, ci matricea / cuibul, conferind unitatea istoriei povestite). Rupte din "membrana" comună, personajele urmează a da naștere, separat, altor, diferite, "resorturi" ale povestirii: "Erau risipiți în Cetatea vie, sub formă de indivizi separați, piese despărțite dintr-un tot descompus pentru a deveni fiecare un resort inițial de activitate
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]