2,756 matches
-
nivel științific. Textul este excelent îngrijit, iar cronologia (realizată de Marilena Donea) este minuțioasă și precisă, oferind o solidă bază informațională pentru un eventual biograf al scriitorului. Prefața Nicoletei Sălcudeanu, pe de altă parte, aduce puncte de vedere interesante asupra povestitorului și publicistului Bălăiță (pe care îl consideră, pe bună dreptate, un prozator în travesti) și, împreună cu un comprehensiv Dosar de presă, ce adună receptarea volumelor antologate aici, furnizează cititorului un aparat critic complet și exhaustiv. Cum spuneam și cu altă
George Bălăiță, publicist și povestitor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4568_a_5893]
-
discuțiile se poartă în jurul unor repetate rânduri de votcă. Edificat, ca pact narativ, pe două paliere cronologice, fără suspin paseist după Turnul Babel, care era atunci ceea ce se numește, în ficțiune, Orașul, romanul mizează, aproape integral, pe resursele imaginative ale povestitorului, al cărui musafir devine, în apartamentul rece, instalat într-un fotoliu, însuși spectrul alogenului care lăsase urme durabile în moravurile locului. Stocul de date - recognoscibil până la detalii asimilabile, azi, aspectelor numite de Fernand Braudel structurile cotidianului - ni se precizează de către
Case, constructuri și, în special, subterane by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4382_a_5707]
-
pe toți acești englezi pentru că acțiunea se desfășoară în Anglia și pentru că uneori din film răzbate ceva din ceremonialul Tea Party al unei atmosfere victoriene pe care unele personaje o reclamă vădit ironic. Ironic nu din perspectiva lor, ci a povestitorului, recte a regizorului. Doamna Crystal joacă rolul Sibilei și face judecăți de predicție cu privire la personajele din anturajul unei alte respectabile doamne, Helena (Gemma Jones), sexagenară divorțată de soțul ei, Alfie (Anthony Hopkins). După o cură de întinerire cu legume și
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
acesta, decât pe o hartă pentru care protagonistul plătește bani grei unei vrăjitoare puse pe ajustări faciale. Lipsită de farmece, măcar farmec să aibă (p 33). Doar că între timp, micuța se stinge, uitată de toți, dar mai ales de povestitor, pe o bancă, în același nefericit parc Crângași (p. 34). De-acum, aflarea pipei devine, pentru Clovny, o datorie de onoare. O tranșează pe micuță, atât cât să încapă-ntr-o valiză, și-o ia cu el în lunga călătorie
Happy end by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5778_a_7103]
-
întruchipare a singurătății monahale, Părintele Ghermănuță; despărțindu-se de acesta la poarta schitului Nichit, Hogaș își ia într-un fel adio de la întreaga umanitate. Aluzii la acest viitor „proiect al singurătății“ sunt împrăștiate de-a lungul întregii părți a doua: povestitorul se vede pe el însuși drept un soi de Robinson Crusoe; cînd un țăran întîlnit în drum îl întreabă unde merge, Hogaș răspunde criptic: „Ți-am spus, moșule, că știu de unde vin, dar unde mă duc, mai nu știu și
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
în memoria cititorului, înțelegem de ce descrieri ca aceea de mai sus au fost apreciate de unii mari scriitori români. În episoadele cele mai reușite din capitolul Singur se întrezărește ceea ce ar fi putut însemna talentul lui Hogaș: nu cel de povestitor al unor întîmplări, ci al spectacolului naturii, desfășurat după reguli proprii; priza specială exercitată asupra inanimatului, căruia prozatorul se pricepe să-i insufle viață interioară, așa cum va face mai tîrziu Sadoveanu. După experiența unică a singurătății, revenirea în lume se
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
sunt mai adecvate unei înjghebări epice destul de simpluțe în Menuetul, în nici un caz în romanul de problematică psihologică dus până la complicațiile eredității morbide din Moartea fratelui meu. Se observă ușor, deși tot regretând, că românul este mai mult poet și povestitor. M. Sadoveanu nu se exclude, dar el a evadat din formula reducționistă a povestirii de episoade eroice și a trecut la roman, cu succese nesigure, apoi s-a ridicat peste realități și s-a înălțat la stilul epopeic, romanele lui
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
moment din visul său și nu se încumetă să facă pasul care îl va reda stării de veghe”. Personajul lui umbla înfășurat într-o pelerină neagră și lungă, precum mantaua lui Cortázar însuși când l-am văzut prima oară, dar povestitorul nu îndrăznea să se apropie și să-l întrebe de unde venea, de teama mâniei reci cu care chiar el ar fi întâmpinat o astfel de interpelare. Ciudat e că nici eu nu cutezasem să mă apropii de Cortázar în seara
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
afirmație lăudăroasă. Dimpotrivă. Vreau doar să arăt că acolo s-ar afla o mulțime de ființe omenești care au demonstrat prin dragostea lor de lectură că au un suflet deschis mesajelor în spaniolă. Provocarea se adresează tuturor scriitorilor, tuturor poeților, povestitorilor și dascălilor limbii noastre, pentru a potoli această sete și a spori această mulțime, adevărata rațiune de a fi a meseriei noastre și, bineînțeles, a noastră înșine. La treizeci și opt de ani ai mei și cu patru cărți publicate
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
generozitate devine spleen. Pragul lui 1900 fusese trecut. În Craii de Curtea-Veche momentul cometei e folosit, exploatând ideea de apariție, ca să marcheze o întâlnire. Și, de bună seamă, un apus spectaculos. Al lui Pantazi și-al unei lumi de care povestitorul care-l descoperă și autorul care scrie sunt legați prin propria voință. În fapt, ca de alte ori, Caragiale tatăl și fiul nu sunt mult diferiți în, să spunem, tema cometei. Dincolo de neliniștea colectivă, căreia Alexandrescu, bunăoară, îi dă orientări
Despre cometă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5541_a_6866]
-
a fi ajuns în fața Hoinarului, introdus de farmecul Brăilei, multe repere ale unor drumeți încercați... Și iată-ne opriți ca-n fața unui veritabil loc geometric al goanei și foamei de spațiu - înaintea statuii... Capul dramatic de bronz al marelui povestitor privește orașul, nu fluviul. Poziția unui narator neliniștit ca Panait Istrati este cu fața la lume, la oameni, la istoria lor pătimașă... * Câți ani sunt de când Hoinarul cu beregata tăiată, fotograful ambulant de pe Promenade des anglais și-a tras pe trupul său
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
cărți și pierde în fața beizadelei Mihalache, o adevărată întruchipare a Diavolului, care îl va face unealta sa și-l va introduce într-o conspirație europeană, pentru răsturnarea ordinii existente și căpătarea libertății pentru cei mulți, căci, încă o dată o spune povestitorul, cea mai sigură cale de a ajunge la bine e tot prin mijloacele răului. Toate întâmplările din viața lui Kostas vor fi de aici încolo sub puterea acestui misterios personaj, a cărui influență ajunge până în îndepărtata Franță. Dincolo de puterea invenției
Aventurile unui antierou by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5694_a_7019]
-
Mașa Dinescu în traducerea ei formidabilă, care așază, de la început, totul sub o încărcătură a autenticului, a adevărului. O traducere valoroasă, ca și ideea lui Kordonsky despre ce vrea să spună prin cuvintele lui Sanaev și ale lui însuși. Personajul povestitorului, al autorului care scrie și retrăiește parte din anii dificili ai copilăriei, unul dintre personajele interpretate de Marian Râlea, se caută și pe sine în toată istoria asta. Caută să înțeleagă acum ce nu a înțeles atunci. Fiindcă îi pasă
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
obiectivarea dezbaterii morale. Prozatorul doar narează, fără să încline balanța, lăsând deschisă dezbaterea morală și religioasă, în seama cititorului. În privința scrierilor strict teologice din volumul de față, este de spus că Agârbiceanu „transferă” în omiletică întreg instrumentarul artei sale de povestitor. Și Despre minuni - lucrare de mare limpezime, trădând un teolog modern, adaptat lumii în care trăiește -, și Din pildele Domnului sunt texte frumoase, abil redactate și, mai ales, bine povestite. Spiritul molcom și, în același timp, puternic spiritualizat al scriitorului
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
Silence, o a doua carte dedicată lui Benjamin Fondane, după ce în 1989 îi dedicase scriitorului româno-francez un dens eseu critic - Benjamin Fondane sau periplul lui Ulise. De atunci, profesoara belgiană (care a scris și despre Panait Istrati ca „scriitor francez, povestitor român”) a întemeiat Societatea de studii B. Fondane și conduce o remarcabilă serie de „caiete” critice consacrate scriitorului, organizează colocvii și coordonează diverse culegeri de studii fondaniene. De data aceasta, își concentrează atenția cu precădere asupra vieții sale, cu intenția
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
blăjene ale Astrei (1981) - aduceri aminte care să completeze volumul amintit (Serbările de la Blaj, 1911). Ionel Pop îi trimite paginile rămase până acum inedite din care reproducem aici în facsimil, și în care există câteva secvențe memorabile, evocate cu talentul povestitorului memorialist.
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]
-
când mișcarea de la unu va fi studiată, analizată cu seriozitatea ce se cuvine. Atunci se va fi terminat de mult cu Octav Dessila, D. Iov, I.U. sau U.I. Soricu, Vasile Militaru, cu frumosul Metaforel șIonel Teodoreanuț, cu duiosul povestitor și cu toate fosilele și lipitorile botezate scriitori români, cu subvenții și poze în cărțile de școală.” (apud ediția de față, p. 15). Poemul invectivă și alte poeme este o ediție de bun nivel, în care singurul aspect de mirare
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
un modest vânzător la papetărie, apoi portar la un hotel, a ajuns un reporter cunoscut și moștenitorul averii soției lui, Inmaculada. Importante nu sunt însă faptele, ce anume s-a petrecut, ci abaterile neobrăzate și ocolurile pline de miez ale povestitorului, care sare brusc de la ce a fost obișnuit să spună, la mărturisiri de o sinceritate iradiantă. Să fie povestitorul acestui roman un șarlatan, un clovn trist, un filosof ratat, un bărbat cu prea multe sau prea puține virtuți, un idealist
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
lui, Inmaculada. Importante nu sunt însă faptele, ce anume s-a petrecut, ci abaterile neobrăzate și ocolurile pline de miez ale povestitorului, care sare brusc de la ce a fost obișnuit să spună, la mărturisiri de o sinceritate iradiantă. Să fie povestitorul acestui roman un șarlatan, un clovn trist, un filosof ratat, un bărbat cu prea multe sau prea puține virtuți, un idealist vulnerabil sau un cinic monstruos? Luis Landero, unul dintre cei mai talentați scriitori spanioli de astăzi, pare să știe
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
știri din gazetele străine? Ioana Pârvulescu lansează aceste întrebări, însă de răspuns ne lasă pe noi să o facem. În ce mă privește, aș crede mai degabă că Bùbico e personaj autohton, iar pățania lui una pur românească, trăită de povestitor. În deschiderea cercetării sale, Ioana Pârvulescu are prudența să precizeze că se va ocupa numai de Caragiale „autorul comic”. Înțelegem astfel de ce nu discută nuvelele sau Năpasta. În fond cartea nu e o monografie ci un eseu și urmărește, cum
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
Gabriel Dimisianu a prezentat titlul Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial, de Eugen Simion (Editura Princeps Edit), apreciind că „inițiativa cea mai plină de interes a lui Eugen Simion este aceea de a-l fi legat pe naratorul Creangă, pe povestitor, de «provocările biograficului», într-un spirit apropiat de acela în care criticul o făcuse mai demult, în studiul său masiv dedicat jurnalului și «autoficțiunii»”. „Este de apreciat curajul autorului de a aborda un subiect considerat închis de critica noastră - G.
Premiul Romaniei literare: Cartea anului 2011 - Acasă, pe Câmpia Armaghedonului de Marta Petreu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5071_a_6396]
-
conținuturi. O serie întreagă de obiecte, mereu aduse și ulterior scoase din scenă, asociate cu mișcările unuia dintre interpreți, puteau construi o mică istorie. Fără o înlănțuire între diferitele fragmente, personajele intrau și ieșeau, fiecare cu viața lui, privitorii devenind povestitori activi ai acestor crâmpeie, dar, probabil, poveștile fiecăruia nu se suprapuneau întru totul peste ale celorlalți, căci, de fapt, acesta era și scopul urmărit de Paul Wenninger, acela ca fiecare spectator să devină participant, dar nu implicat fizic, ci mental
Zilele dansului austriac by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5083_a_6408]
-
numele fetiței din America? Sunt mama unei Fetițe care a suferit de aceeasi boală. Și a murit în aceeași zi cu fetiță din povestea ta." Abia în clipa aceea mi s-au umezit ochii. Și m-am revoltat pe Marele Povestitor. Și l-am întrebat în gând pe bătrân: "Moș Crăciun, nici macar tu nu mai crezi că oamenii, dacă își adună forțele, pot sparge nucile?", a scris Mihai Morar.
Mihai Morar, îndurerat. "Diagnosticul a căzut ca un bolovan" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/56377_a_57702]
-
parte. Mai bine să mor cu simțurile întregi, decât să fiu călcat în picioare, când deja mintea mi s-a cufundat în întuneric.” (p. 131) Singurul reproș care i s-ar putea aduce romanului este că în anumite locuri vocea povestitorului este înlocuită de un glas rece, tăios, de istoric (biografia autorului își spune cuvântul în acest caz). Autorul alternează căldura și patimile personajelor cu discursul distant și aseptic al unei instanțe naratoriale omnisciente care relatează întâmplă rile cu o detașare
Cronica unui apocalips anunțat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5645_a_6970]
-
străinului („Orice altundeva e o oglindă în negativ. Călătorul recunoaște puținul care-i aparține, descoperind multul pe care nu l-a avut și nu-l va avea”); despre spațiu, timp și virtualitățile lor, despre scris, despre memorie (propriul trecut al povestitorului se schimbă în funcție de drumul străbătut, de unde rezultă mai multe forme posibile de trecut și de viitor), despre dorință, dragoste, distrugere și moarte... Înțelegând toate acestea, la un moment dat hanul începe să descrie el orașele, iar misiunea călătorului devine aceea
Alte o mie și una de nopți by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5492_a_6817]