1,102 matches
-
se justifică și prin aceea că multe creații expresive reprezintă baza sigură (a hârșii/ a hârșâi, a horțăi, a hârșcâi, a șovâlcăi) sau probabilă (a horți „a mișca un obiect făcându-l să alunece“, hârjoană „curtare a unei femei“, știulbic „prăjină cu care se scot peștii din ascunzători“) a unor derivate românești. De la nume proprii la nume comune Joben și penteleu sunt două cuvinte care au ca notă comună faptul că în certificatul lor de naștere la rubrica „numele părinților“ figurează
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în componentele s-tež-ar, cu sensul de stâlp înfipt în pământ sprijinind sau susținând ceva. Rădăcina o întâlnim în forme ca tijă, țeavă, toc (la ușă), iar cu prefixul s-: stog în română și slavă, visl. stakkr „stog de fân”, staki „prăjină, suliță”, lit. stógas „acoperiș”, rom. ștevie, vgr. στέγο „a respinge, a rezista, a suporta”. Sufixul -ar adaugă funcția de susținere, de sprijin: rom. steájăr „par înfipt în pământ în mijlocul unei arii de treierat cu caii”, rs. stóžar, stóžer „prăjină în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
staki „prăjină, suliță”, lit. stógas „acoperiș”, rom. ștevie, vgr. στέγο „a respinge, a rezista, a suporta”. Sufixul -ar adaugă funcția de susținere, de sprijin: rom. steájăr „par înfipt în pământ în mijlocul unei arii de treierat cu caii”, rs. stóžar, stóžer „prăjină în stog”, lit. stegerỹs „tijă uscată de plantă”. Așadar, denumirea stejarului vine de la folosirea lemnului său ca par sau stâlp rezistent înfipt în pământ. Prin forma steag s-a realizat ideea de simbol, de direcțional. Cu prefixul pos-a marcat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nu se zărește nici o casă. La început, totul mi se pare un soi de parodiere a Veneției, la limita farsei, regizată pentru uzul amatorilor de pitoresc. În locul faimoaselor gondole venețiene, sunt folosite plute colorate, în locul gondolierului un bărbat cu o prăjină care atinge fundul apei, în locul podului de la Rialto cerul înalt și gol, iar pe maluri, în locul palatelor din Renaștere, lanuri de porumb și copaci. Firește, cântece, firește o veselie vag melancolică, firește flori, atribute indispensabile unui asemenea spectacol. Treptat, însă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și de irealitate din atmosfera de chermeză de pe ambarcațiunile cu care ne încrucișăm și nu mai am impresia de exotism ușor caricatural. Poate și din cauza serii, apa întunecată pe care plutim îmi dă o amețeală plăcută. Îndrăznesc, chiar, să cer prăjina cu care e împinsă "trajinera" și, câteva minute, fac eu pe "gondolierul". În vreme ce labirintul lacustru se ramifică în alte canale, "trajinera" înaintează printre arbori înserați și femei ce vând flori din luntri mici. Apa, cântecele, copacii defilând pe mal ca
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cu bare de fier și securi și că grație perseverenței sale nici o ușă și nici o fereastră n-au rămas nedesfăcute, nici un zid întreg; că fiecare încăpere și fiecare pasaj subteran au fost străpunse pe o adâncime de două sau trei prăjini. Din fericire, raportul acestui căpitan către suveranul său era în bună măsură mincinos. Cel care l-a scris a exagerat copios. Stimulat, poate, de lipsa de scrupule a căpitanului spaniol, ghidul ne spune, apoi, povestea unui prinț care nu suporta
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
se aplece spre pământ. Ele se alungeau, dar se întindeau pe jos în loc să urce. L-au părăsit și au plantat O tulpină de bambus, cântând și dansând din nou. De câte ori se opreau și făceau o pauză, apărea un nod în prăjina de bambus. Aceasta creștea dreaptă spre cer, dar când a ajuns aproape de nori a rupt-o vântul. fântânile Diminețile vin năpraznice în sudul Mexicului. Se trezesc mai întîi șerpii și vulturii. Cei dintâi ies din ruine să se încălzească la
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
-i scoată numai mușchii pântecului și să-i azvârle apoi ciozvârtele și capul peste uluca din fundul ogrăzii. Nimeni nu se mai arătă cu gamela la cazanul plin cu bunătăți. Se frigeau, pe deasupra imenselor jăratice, zeci de curcani, trecuți prin prăjină. Pivnița era inundată de vinuri. Ostașii treceau cu cizmele prin lichidul scurs din poloboacele cu caneaua lăsată dinadins deschisă de cei care își umpluseră gălețile. Poate fiindcă bubuiturile tunurilor abia se mai puteau desluși, o bucurie delirantă cuprinseră pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
98, care făcea pentru el, ca și pentru noi toți, obiectul pregătirii premilitare. A fost supus pedepselor de tot felul, a fost tratat cu toată răbdarea, dar nimic nu a funcționat. Până și golirea cu găleata fixată la capătul unei prăjini lungi a latrinelor trupei, în care colcăiau viermii, o pedeapsă care în jargonul militar se numea „centrifuga de miere“, el o îndeplinea ore întregi temeinic, fără să crâcnească, scoțând, înconjurat de un nor de muște, căcatul din groapă și umplând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
unei case care semăna mai mult cu o colibă nu e deloc clar. Acum urma să ne salveze evadarea pe partea de vizavi a străzii și intrarea într-una din casele care erau apărate de oamenii noștri. Pe plutonier, o prăjină de om cu boneta de campanie așezată pe-o parte, l-am auzit spunând: „Acum ori niciodată!“. Numele localității pentru care se dădea lupta, situată în ținutul nisipos Lausitz și care, ca toate satele așezate de-a lungul unei șosele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
său o coloană din vârful căreia cuprinde cu privirea forfota cotidiană și, prin urmare, lumea pentru ca, dintr-un punct aflat la înălțime, să o împroaște cu blasfemii cu încărcătură metaforică. Totuși, îi permite mamei sale să îl hrănească folosind o prăjină lungă. Acest epos în versuri, alimentat și supraalimentat corespunzător de expresioniștii germani timpurii, în plus de Apollinaire și García Lorca - un poet, e drept, făcea pe grozavul, supralicitând, dar care nu a fost niciodată terminat - e demn de pomenit numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mijlocul educativ, direcțiunea tehnică; lipsește putința progresului agricol, asolamentul comun. Organismul viu, instrument de control și progres al obștiilor, este înlocuit printr-un comitet, care cu aceiaș râvnă ca logofătul de altă dată, va măsura țăranilor, cu lanțul sau cu prăjina, pământul boeresc, iar de producțiunea agricolă se va îngriji cel de sus"62. Ca urmare a refuzului unei părți a țărănimii de a se asocia în obștii de împroprietărire, acestea au fost puse spre lichidare la sfârșitul anului 1919. Reforma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
neștiutor și leneș. Amânând să-și scoată mâna dintre bulendre răvășite și scule cu muchii tăioase împuținatele oseminte ale fostei sale agoniseli de fruntaș al Goldanei Petrea Păun îl îmbie pe Nicanor: Dă-te, mai aproape, măi băiete ! El, Nicanor, prăjină înaltă, încinsă cu centura lată de piele, își ținu pălăria cu mâna și, încrețindu-și fața de încordarea săriturii, zdupăi peste șanț, în drum. Păun trase mâna de sub așternuturile din căruță, foșnind în palmă o beșică boțită de porc, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de pildă omisiunea de denunț... Evident, era adevărul pe care îl spunea el... "Și cât v-au dat, dom' general?" "Opt ani!" Nu era de mirare. Se începea de la trei până spre zece, șaisprezece... Poetul, un ins înalt ca o prăjină, semănând cu o barză, bucureștean, avea parcă tot timpul un surâs sarcastic pe buze, dar un sarcasm bonom sau mai bine zis boem, ca și când nu putea uita cafenelele și viața literară din care fusese smuls fiindcă fusese prieten cu doi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
specială... Stătea și ea, săraca, în cutiuța aceea. Noi o să prindem acum una din salcîm..." Și bunicul îmi spuse ce aveam de făcut. Aprinse un mototol de cârpe pe care îl agită să scoată fum, îl legă de vârful unei prăjini care avea ceva mai jos un fel de căciulă mare din sită și îmi dădu toată chestia asta să mă urc cu ea pe scară. Văzui roiul. Se prinsese foarte sus, într-un loc în care se întîlneau trei crăci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
astea sânt mai rele, dacă mă înțeapă?" Nu fi bleg, zise el, ai să vezi cum or să pice toate una câte una în căciulă, ca niște proaste..." "Și regina?" "Cu regină cu tot, cât e ea de regină!" Ridicai prăjina încet până plasai căciula de sită sub roi și începui să aștept, curios să văd și eu ce-o să se întîmple. Fumul însă se ridica în sus și roiul nu reacționa. " Bunicule, strigai, cât trebuie să stau așa?" Stai acolo
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și-atunci intrau în acțiune Dicționarele explicative și Istoria literaturii lui Călinescu: arunca de la ușă cu ele și mă nimerea tocmai în partea ailaltă a camerei. Țintea cu precizie, făcuse atletism de performanță în tinerețe (printre care și săritura cu prăjina) și mușchii se încordau firesc, spontan, proiectând cărțoaiele direct la țintă. Treaba a mers așa ani buni, el cu aruncatul, eu cu feritul; intervenea și maică-mea, cu-o vorbă bună sau un pansament. După un timp, am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dar din partea ei nici nu putea fi altfel. Știi cât de extravagantă e în timiditatea și pudoarea ei; în copilărie, se ascundea în dulap și stătea acolo câte două-trei ore, ca să nu se întâlnească cu musafirii; a crescut cât o prăjină, dar și-acum e tot la fel. Vezi tu, nu știu de ce mi se pare că acolo e într-adevăr ceva serios, chiar din partea ei. Se zice că râde de prinț cât o țin puterile, din zori și până în noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îmbrăcat în coridorul scenei, când, la al doilea semnal de începere, 5 minute înainte de 6 și trei sferturi, se auzi un țipăt de groază pe scenă. Alergai pe scenă, care era în foc și de unde toată lumea fugea. Un lucrător apropiase prăjina cu flacăra de spirt prea mult de o perdea, care îndată fu în flacări. Focul se urcă îndată până la tavanul scenei. Eu scosei două coriste de pe scenă, cari încremeniseră de spaimă, și văzui pe câțiva lucrători sărind de sus prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viteză (100m, 200m, 400m, 100mg, 110mg, 400mg, 4x100m, 4x400m); - alergări semifond (800m, 1500m); - alergări de fond (5000m, 10.000m); - alergări de mare fond (semimaraton, maraton 42,195 km) Probe de sărituri: - săritura în înălțime; - săritura în lungime; - triplusaltul; - săritura cu prăjina; Probe de aruncări: - aruncarea greutății; - aruncarea suliței; - aruncarea discului; - aruncarea ciocanului. Probe de marș: - 2km, 3km, 5km, 10mk, 20km, 50km în funcție de sex și de vârstă. Probe combinate: - triatlonul, tetratlonul, pentatlonul, heptatlonul, decatlonul. Distanțele probelor atletice, materialele și instalațiile de concurs
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
n-a știut cum să-l capete! Capătă o slujbă pentru care cere ca plată o vițea; vițeaua s-a făcut grasă și frumoasă, dar, după un an, o mănâncă lupul. Se tocmește pentru un alt an, pe 25 de prăjini de grâu; vine un nor de piatră și-l strică. Al treilea an, slujește pentru un mânz, care devine cât un zmeu după un an, putând să zboare prin torțele cerului. Calul pătrunde pe fereastra foișorului, unde un Împărat și-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se goli. O altă țeavă, încovoiată peste un butoi metalic, înzestrată cu un ciuf ca de orătanie alcătuit din fascicule de cablu plesnit, tresare aidoma unei găini care caută boabe. Panoramare, peisajul de munte, sondele mergând în gol, fierăraie abandonată, prăjini aruncate, barăci pustii, camera dă peste o femeie frumoasă în prim- plan, în plan secund o sondă, femeia stă pe un buștean și își întinde spre soare fața cu ochii închiși. Zgomot de mașină care refuză să pornească. Femeia ridică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
domeniul agriculturii ca asolamentul trienal, folosirea îngrășămintelor naturale, rotația culturilor, au avut urmări pozitive în sporirea producției vegetale și animaliere. Țăranii din Bucovina au fost obligați să renunțe la cultura exclusivă a porumbului și „să cultive cel puțin 40 de prăjini cu cartofi fiecare” așa cum cerea Guberniul din Lemberg în 1822, în caz contrar erau supuși unor amenzi <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 214. footnote>. Nu ni s-au păstrat statistici despre numărul animalelor din acea vreme, însă putem face o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
liniștit gâtul pe tăietor și-i zise călăului: vreau să mor creștin: lovește! Și Îi zbură capul”(,,Martiriul Sfinților Brâncoveni”). După acest sfârșit, trupurile lor au fost târâte pe străzile Constantinopolului, apoi aruncate În apele Bosforului, iar capetele purtate În prăjini au fost Înfipte la prima poartă a seraiului, unde au stat trei zile, iar spre seară au fost aruncate și ele În mare. Pe ascuns, din ce au putut găsi, creștinii au luat „sărmanele rămășițe ale mucenicilor” și le-au
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
n-a știut cum să-l capete!" Capătă o slujbă pentru care cere ca plată o vițea; vițeaua s-a făcut grasă și frumoasă, dar, după un an, o mănâncă lupul. Se tocmește pentru un alt an, pe 25 de prăjini de grâu; vine un nor de piatră și-l strică. Al treilea an, slujește pentru un mânz, care devine cât un zmeu după un an, putând să zboare prin "torțele cerului". Calul pătrunde pe fereastra foișorului, unde un împărat și-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]