739 matches
-
să-i spui mamă-tii tot. O să înțeleagă. Ai să vezi. - Nu vorbi cu păcat și prostii. Ce ai? Nu o știi pe mama? M-ar închide în casă. Înainte să mă deie ar veni cu mine și ar face prăpăd. Taci și taie buruiană, că mergem cu sacul gol. -Da’ nici așa nu poți, tu de ce nu înțelegi? Dânsa e bătrână, da’ tu. Gândește-te, o iei încet, pe departe, azi oleacă, mâine oleacă, și o faci să priceapă ce
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de mâl, cu animalele speriate ce fugeau de orice picătură de apă scursă de pe o frunză. Doar râsul copiilor îi trezi la viață și lăsă să se vadă că satul este viu. Se jucau fericiți în noroi și pentru ei prăpădul nu era decât motiv de fericire. - Florin. Flăcăul tresări. Nu mai auzise de mult glasul copilăriei lui, tinereții lui și nu știa dacă să-l creadă sau nu. - Ai de gând să nu spui nimic? - Varvara... - Venii să văd ce
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
nu mai poate fără tine, nu mai poate o pula, mă întreabă când vin ca să vadă cit mai are de golănit, ziceam eu în gând, "și mie mi-e dor de tine, pisi, dar ce să facem, ne-a prins prăpădul ăsta aici, e zăpadă de un metru jumate", răspundeam eu prin gurița lui Nuțișor, dar tare mi-era greu să vorbesc cu ea așa cu martori că mai erau în încăpere și Brașov, care-l supraveghea pe Cătălin să-l
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
munte, ca să nu pieri." 18. Lot le-a zis: "O, nu, Doamne! 19. Iată că am căpătat trecere înaintea Ta, și ai arătat mare îndurare față de mine, păstrîndu-mi viața; dar nu pot să fug la munte, înainte ca să mă atingă prăpădul, și voi pieri. 20. Iată, cetatea aceasta este destul de aproape ca să fug în ea, și este mică... O! de aș putea să fug acolo... e așa de mică... și să scap cu viață!" 21. Și El i-a zis: "Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și Gomora, și spre toată Cîmpia; și iată că a văzut ridicîndu-se de pe pămînt un fum, ca fumul unui cuptor. 29. Cînd a nimicit Dumnezeu cetățile Cîmpiei, Și-a adus aminte de Avraam, și a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetățile unde își așezase Lot locuința. 30. Lot a ieșit din Țoar și a rămas pe munte, cu cele două fete ale lui, căci s-a temut să rămînă în Țoar. A locuit într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
încercare de evadare din infern sfârșește grotesc: metamorfozată pentru o clipă în Pena Corcodușa, Mița, ajunsă la drojdiile nebuniei și beției, încearcă să zboare asemenea păsărilor cerului, dar se prăbușește în mocirlă. Mitică este adevăratul revoltat, un Farinata care înfruntă prăpădul general și îl îmblînzește prin râs. Cenzura eului îl întoarce însă înapoi cu brutalitate, căci în spațiul balcanic gluma se îngroașă și sfârșește în tragic. Râsul se întîlnește cu moartea, ca în "La Strada". Aici, în insertul din "1 aprilie
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
câțiva negustori, nimeni nu-și luase nimic și pe nimeni. Nici slujitorilor, nici soldaților, nici meșteșugarilor nu le-a fost îngăduit să-și ia femeile și copiii. Stăpânii Atlantidei, nemaiavând Atlantida, nu aveau nevoie de călători zadarnici. Iar în haosul prăpădului cine din mulțimile de soldați sau slujitori mai putea judeca ceva, mai ales când Puarem le-a strigat în marele liman al orașului acoperit de fum, de ploi și de zgomot că alte corăbii le vor lua familiile și că
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
amintirea Piscului Sfânt. Și nu se miră nici măcar când auzi că Marele Preot era în palatul său din marele oraș Zidul Alb: și de astă dată deci, agerimea neobișnuită a minții îl făcuse să părăsească Sodoma cu o clipă înainte de prăpăd. Nu, în aceste ținuturi nu-l mai atrăgea pe Auta nimic. Ar mai fi vrut poate doar să mai calce o dată pe nisipurile copilăriei lui, însă arșița cumplită de-acolo, de care chiar el se dezvățase, ar fi vătămat sănătatea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
să apelez la compania vecinilor. Ziarele Încă mai zac prin jur din weekend. Pot să văd fața aia În ziar. Rup pagina și o mototolesc Înainte s-o azvârl În foc. Mai citesc o dată repede postscriptumul din Sunday Mail despre prăpădul de zero la trei de sâmbătă din Rugby Park. O performanță slabă a musafirilor și una de care mai ales Tom Stronach ar vrea să uite. Pasa lui imprecisă Înapoi i-a făcut cadou lui Killie cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
la ceva, Îi menține pe puțoi Într-o stare permanentă de teroare și nebunie, le amintește că lumea asta n-a fost creată pentru ei, a fost creată pentru noi. Data viitoare vor trebui să se descurce mai bine, după prăpădul ăla de la apartamente. Da o să punem noi laba pe puțoii ăia. Asta Înseamnă doar că vaca aia de Estelle și amica ei Sylvia sunt singurele care ne pot da ceva informații despre Gorman. Știu că a fost În seara aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
care revine funcției a treia, cea care ține de vitalitatea, prosperitatea și echilibrul pașnic al unei societăți. Ahile, în fond, improvizează tabăra troiană, iar spiritul lui economic se vădește și în faptul număr de mirmidoni) au nimicit orașul, au făcut prăpăd între lelegi și au luat pradă bogată, mai ales femei. Printre ele se afla și Briseis, care avea să joace un rol important în desfășurarea Iliadei. Briseis era măritată. Ahile i-a ucis nu numai soțul, ci și pe cei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dreptate: ceea ce face Patrocles pe câmpul de luptă e comparabil cu ceea ce făcea de obicei Ahile și urmează să facă după moartea lui. Iar poemul numai despre el și despre Ahile spune că, odată avântați în luptă, aduc troienilor atâta prăpăd, încât sunt pe cale să cucerească Troia însăși, lucru de la care îi împiedică, pe amândoi, Apolon. Și lui, lui Patrocles, muritor de rang mic, îi revine onoarea de a-l omorî pe licianul Sarpedon, fiu iubit al lui Zeus (atât de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lase cirezile la cheremul lui. Enea a scăpat de moarte, adăpostindu-se în Lirnesos, dar a trebuit să fugă și de acolo, pentru că Ahile și Patrocles (însoțiți de bună seamă de un număr de mirmidoni) au nimicit orașul, au făcut prăpăd între lelegi și au luat pradă bogată, mai ales femei. Printre ele se afla și Briseis, care avea să joace un rol important în desfășurarea Iliadei. Briseis era măritată. Ahile i-a ucis nu numai soțul, ci și pe cei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
dreptate: ceea ce face Patrocles pe câmpul de luptă e comparabil cu ceea ce făcea de obicei Ahile și urmează să facă după moartea lui. Iar poemul numai despre el și despre Ahile spune că, odată avântați în luptă, aduc troienilor atâta prăpăd, încât sunt pe cale să cucerească Troia însăși, lucru de la care îi împiedică, pe amândoi, Apolon. Și lui, lui Patrocles, muritor de rang mic, îi revine onoarea de a-l omorî pe licianul Sarpedon, fiu iubit al lui Zeus (atât de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Sfintele Scripturi: „Sufletele drepților sunt în mânalui Dumnezeu și chinul nu se va atinge de ele. În ochii celor fără deminte drepții sunt morți cu desăvârșire și ieșirea lor din lume li separe nenorocire, și plecarea lor dintre noi un prăpăd, dar ei sunt înpace (Înțelepciunea lui Solomon 3, 1-9). Rugăciunea lui Iezechia,regele lui Iuda, când a căzut bolnav și s-a tămăduit de boala lui ca oînviere din morți este semnificativă pentru evenimentele „Patimilor Sfințitoare ale Mântuitorului”: „Atunci eu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
copleșitoare. Și, fără să-i spuie o vorbă, zâmbindu-i fermecător, îi puse în palmă, drept mulțumire, o floricică... și cu un salt, ca o plutire în aer, fu pe Sultan și urmată de Pârvu, porni direct într-un galop prăpădul lumii, dispărând într-un nor de colb, lăsând în urmă uimire. Anuca călărea bărbătește un murg, jumătate arab, ca o vijelie, cu cozile galbene lăsate pe spate. Galopa prin sat ca un potop, stârnind câinii și tot ce‟i ieșea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Te rupi de banal, E greu. Imposibil, Vor spune destui, În propria-ți dramă Tu bați câte-un cui Și cuiul te doare, Injecții nu ai, Te ceartă, simbolic, Un Iad și un Rai. În tine e moarte, În tine - prăpăd, Dar ochii din suflet Cu dragoste văd Că lupți pentru viață Cu patimi firești, Mai treci un examen Când știi cine ești, Când n-ai laitmotive Și mori repetat, Când nu te mai doare Decât un oftat, Oftatul se-agață
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
la beregată. Năclăiți de viscol și sudoare Îl țin până când animalul, stropit de sânge, rămâne inert, sacrificat. Lampa de benzină Își forțează tirajul, cu țeava la câțiva centimetri de zidul pe care Își scuipă flacăra albastră cu vuiet pofticios de prăpăd, căci ea va pârli porcul, În timp ce nevasta vecinului, cu destulă greutate, dar și cu mare grijă, pune pe o masă, ținându-l de urechi, cazanul cu apă clocotită. Flacăra albastră va pârli porcul cu linsul ei fierbinte lăsând În urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
casele sub o astfel de greutate? Cutremur de pământ... Este ora nouă seara. Prin cap, În câteva fracțiuni de secundă, Îți trec următoarele cuvinte: macaroane, ceas, macara. Se prăbușesc case, se năruiesc orașe Întregi, mor oameni sfârtecați sub dărâmături, e prăpăd și urgie În noaptea asta de 4 martie. Oamenii umblă distruși pe străzi, dorm sub cerul liber, teama le intră În oase și o negură a disperării se lasă peste tine, o negură amestecată cu praf și mirosind a hoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
copii și de tovarășa lui dragă, de care nu s-a despărțit niciodată, din ziua cununiei. Maiorul făcuse mare haz mai târziu, într-o seară, în cantonament, povestind generalului purtarea căpitanului în fața trupelor, în toiul atacului inamic. Dar în ceasul prăpădului, maiorul se făcuse atât de mic, încât l-ai fi putut ușor băga într-un sac de merinde. L-am văzut de-atâtea ori, când moartea sfredelea pământul între cizme, când caii, cu picioarele din față retezate, clătinau capetele ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
lua cu spaime groase. Baudizzone, care niciodată nu Îi ie grijă dă pagina lui, nici baremi nu pomenise dă vro cerimonie religioasă și zicea că noaptea aia iei s-adunase să buchisească Memorialu și să schimbe nașii. Fix nainte dă prăpăd, domnii Halil, Yusuf și Ibrahim să cărase dân quinta. Au zis că pân la mezu nopții trăncănise ca niște pretenari cu mortu, care nici vorbă să simțească tragedia care o să-i pună capăt la zile și să facă scrum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nevinovații, vinovați, bandiții Își pun coroane dentare și/sau mortuare de aur platinat, veselia este generală, guvernanții intră-n opoziție, opoziția e printre noi, dar ține cu ei, atenție la ticăitul minții, Întoarceți ceasurile, cu forță, mintea rămîne Înapoi, e prăpăd! Consemnări sporadice despre Întîrziații mintal se găsesc În numeroase lucrări de specialitate cu caracter medical, istorico-religios, datînd Încă dinaintea erei noastre (sau Î. C., cum e mai modern, deși nu Înseamnă același lucru). Întîrzierea mintală ușoară - oligofrenia de gradul I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui Nicanor. Suflând un nour prelung, începu, înecându-se de fum: Au dat caii în bostănărie... Toată noaptea i-am alungat... Dar năboiau din toate părțile... Sunt turbați de sete, săracii... Au mușcat mulțime de pepeni, cu dinții lor mari... Prăpăd au făcut, nu alta! Pepenii vătămați cu dinții, ori pe cei zdrobiți de copite, i-am scos grămadă, la marginea bostănăriei. Se văd și de aici, după miezul lor roșu, concentrat într-o movilă mare... Ușurat de faptul că-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Urâțenia ei o alarmează. Pentru o femeie, pauzele astea de iubire sunt grele, - unei frumoase nu-i pasă, mai așteaptă nițel, o săptămână, două, și vine ea, ocazia... Dar pentru o femeie urâtă, lipsa asta a unei legături amoroase este prăpăd... Amicul V. mi se destăinuie. Și ce aflu eu despre... servituțile iubirii, în cazuri ca acestea, mi se pare un chin, un canon. V. este un om delicat cu femeile, mai ales cu cele fără, lipsite de vreo atracție. Astfel
Servituțile iubirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8679_a_10004]
-
și prefabricate, strivind femeile rujate violent și îndesându-le cocurile înălțate tovărășește, fugărind bărbații neghiobi, obosiți, râgâind de spaimă și beție, terminându-le plozii pișăcioși care scuipau pe holuri și-aruncau câte-un motan nefericit de la ultimul etaj. Ce mai prăpăd aș fi făcut prin mulțimea asudată, agitându-se ca un elefant cu zece trompe... Dacă nu se înțelege foarte clar, bucureștenii lui Ceaușescu nu-mi plăceau. Oamenii ăștia întruchipau tot ce nu eram eu: niște brute proletare, idioate, adormite, adunate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]