636 matches
-
înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momente importante din trecutul bisericii sunt redate de pisania pictată de peste intrare. Textul ei, în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Aceast[ă] sfănt[ă] și Dumnezeiască biserică ce să prăznuește hramu Duminica Tutuloror Sfinților i S[fântul] Nicolae, S[fântul] Ioan B[o]t[ezătorul] sau făcut din temelie de lemn la anul 1814, de robi lui Dumnezeu Bodia Cojoacă, Stan Parniia, Ianco Vărzaru și cu ajutorul de la mai mulți, iar
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
temelie în anul 1847, moment surprins în pisania de peste intrare. Textul, în litere chirilice, destăinuie încă următoarele: "„Această sfântă, dumnezeiască biserică ce s-au prenoitu dinu temelie, cu numele Tatălui șii al Fiului și cu al Duhului Sfântu, ce se prăznuește cu hramu Sf[â]nta Cuvioasa Paraschiv[a] is costia fi[i]ndu și cu blagoslovenia priaosfinți[i] sale piscupului ce s-au făcutu de dumănialui Costandin sin Ionu Grecu Slăvescu ot Berbești, diaconu Mania sin popa Mania cu [e
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
Slăvescu, însoțit de șoția și fiul lui, în dreapta ușii de la intrare. Un moment critic din existența acestui lăcaș este surprins de pisania din tindă, peste intrare, din care aflăm că: "„Această Sf[ântă] și D[umn]zăiască biserică ce se prăznuește cu hramul Cuvioasa Paraschiva din satul Dămțeni, fiind aprobată spre dărâmare, a fost scoasă din ruină de către preotul Iosif Bălteanu paroh, cu toți fii săi duhovnicești din Turcești, județul Vâlcea spre veșnica pomenire, între anii 1913-1922. 30 august 1922”". Starea
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
zidit din temelie de fericitul întru pomenire Vasilie V(oie)vo(d) și după vremi fiind [...] stricăciune și răsipire, acum cu ajutorul lui Dumnezeu sa prefăcut precum se vede de dumnealui Toderașcu Balș vel spătar, fiul [...] Lupului Balș vel logofăt [...] și prăznuiește același hram a [...] Înălțarea Domnului”". Moșia Bozieni a intrat în secolul al XIX-lea în proprietatea boierilor din familia Balș, fiind redenumită Bozieni-Balș. Marele logofăt Lupu Balș (1791-1844), fiul marelui vornic Teodor Balș (1743-1810), a devenit proprietar al moșiei, murind
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
doar Lujenii lui Tudor Vitold și Dolheștii lui Șendrea au fost ridicate înaintea domniei lui Ștefan (cel Mare n.n.)"". Oricum, biserica exista înainte de anul 1481, deoarece aici fuseseră înmormântați înaintașii hatmanului Șendrea. La 8 iulie 1481, zi în care este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Procopie (sfânt militar), a avut loc Bătălia de la Râmnic dintre oastea moldoveană condusă de Ștefan cel Mare și oștile muntenești și turcești conduse de Basarab cel Tânăr (Țepeluș) și Alibeg. Lupta a fost câștigată de moldoveni, cronicarul
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
ei a avut loc în preajma jubileului de 2000 de ani de la Nașterea după Trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Pe lângă acest Praznic, Mănăstirea mai are un al doilea mare hram, la 4 august, când se marchează întemeierea Mănăstirii și este prăznuit Sfântul Sfințit Mucenic Foca și Sfânta Maria Magdalena, în cinstea cărora s-a amenajat un mic paraclis în care se slujește până astăzi. În mănăstire mai există un paraclis închinat Cuvioșilor Paisie de la Neamț și Siluan Athonitul - mari povățuitori ai
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
Marcu (Ioan Marcu). Cina cea de taină, Ultima Cină sau Cina Domnului a fost, conform tradiției a trei din evangheliile sinoptice, cina de despărțire a lui Iisus de ucenicii săi. Această cină corespundea cu cina de Seder pe care o prăznuiesc evreii până în zilele noastre de sărbătoarea Paștelui sau Pesah. La această cină Isus a frânt pâinile și a instituit ceremonia Euharistiei sau a Împărtășaniei. Ea a devenit și motivul multor picturi și altor opere de artă. După evanghelia lui Marcu
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
mult sau mai puțin fidelă, a pisaniilor anterioare. Pisania se află peste intrare și reține mai întîi faptele și ctitorii de la 1891: "„În numele Tatălui și al Fiului și Sfântului Duh s-a rezidit din temelie această sf. biserică unde se prăznuiește ca patron sf. ier[arh] Nicolae prin stăruința sf[ințiiei] s[ale] pr[eotul] Hristea Popescu în anul 1891 de la Hristos și a enoriașilor fruntaș Ion Tunăroiu, Ion Zamfirescu, Mitrean Vladu, Ion Ungruțiu, Hristache Hăloiu, Andrei Ursescu, Vasile Toma, Marin
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
și soția lui Ioan Callimachi, i se impunea lui Alecu Callimachi ca din veniturile rezultate din exploatarea moșiei să construiască o capelă "„spre pomenirea mea și a răposatului meu soț și a tot neamului nostru din satul Stâncești unde se prăznuiește hramul Adormirea Maicii Domnului și unde sunt îngropați răposații tatăl și bunicul său”". Vornicul Alexandru Callimachi a îndeplinit voința mamei sale Ruxandra și a construit pe moșia sa o capelă, având și un cavou pentru înmormântarea membrilor familiei. Capela se
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
hramurile "Sf. Voievozi" și "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curții boierești. Pe pereții vechii biserici construite de vel-vornicul Ioan Sturza s-a aflat următoarea pisanie în limba română cu caractere chirilice: ""Această sfăntă beserică întru care se prăznuește seborul sfinților celor fără de trup îngeri Mihail și Gavriil care din temelie sau ziditu de dumnealui Ioan Sturze vel-vornic fiul Sandului Sturze vel-logofătu la leat 1782"". În prezent, vechea pisanie se află încastrata în zid într-o încăpere de la parterul
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
Veniamin Costachi, împreună cu episcopul Meletie Lefter al Romanului. În stânga intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul text: ""Cu agiutoriul Presfintei Troiță a Dumnezeului nostru sau rădicat din temelie acestu sfăntŭ lăcașŭ întru carele se prăznuește Buna Vestire a Maicei D(o)mnului și săborul maimarilor voevozi Mihail și Gavreil de robii lui D(u)mnezeu Dimitri Sturza biv vel logofet fiulŭ lui Ionŭ Sturza biv vel logofet și de soție sa Elenco feica lui Feodor
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
Dumitru". Atunci, s-a îndepărtat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, a fost refăcută bolta pronaosului și s-au lărgit unele ferestre. De asemenea, s-a amplasat o pisanie cu următoarea inscripție: ""Într-această sfântă biserică să cinstește și să prăznuiește sfântu mare mucenicu Dimitrie, dară de cine iaște zidită dintr început, nu se știe, fără numai văletu să arată ca era atunce 7000, iară acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca dintrîntâi s-au zidit și podobit cu stăruința, osteneala și cheltuiala
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
din zona deluroasă a Olteniei. Vechea biserică de lemn a fost ridicată pe același loc, la anul 1810, conform textului pisaniei, transcris înainte de dispariția sa la 1900. Pisania cea veche reținea următoarele date: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce să prăznuiește hramul Sfinților Voivozi s-au făcut la l[ea]t 1810, de tot satul, pă temelie ...”". Nu se știe dacă materialul ei lemnos a fost refolosit sau nu în structura actualei construcții. În forma prezentă, construcția este rezultatul unor lucrări
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
structura geografică și socială de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor din zona deluroasă a Olteniei. O veche pisanie, transmisă de cercetătorul Ioan Popescu-Cilieni, reținea următoarele date și fapte: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce să prăznuiește hramul Cuvio[a]sei Paraschivei s-au făcut la l[ea]t 7290, de Tudosiie i de Pârvul Sânculescu și alți [e]noriași ...”". Anul erei bizantine 7290 se traduce prin anii 1781-1782 ai erei noastre. Pisania modernă, pictată pe fruntarul
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
azi 29 iunie 1997, de către p.s. Gherasim, episcopul Râmnicului”". Biserica a fost așadar ridicată în anul 1822, fapt susținut de pisania veche, copiată cu multă vreme în urmă, și care avea următorul conținut: "„Această sfântă și dumnezăiască biserică, ce să prăznuește hramul Sfinților Voivozi s-au făcut la l[ea]t 1822, de Vasile Tecioiu și Boieri Radu, ajutorând și ceilalți lăcuitori ...”". În forma prezentă, biserica a fost modelată la sfârșitul secolului 19, inspirată de modelul fixat la biserica de lemn
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
cel Bun (1400-1432), a fost construită în Bădeuți o biserică pe care voievodul a dăruit-o Episcopiei de Rădăuți, danie întărită apoi de Ștefan cel Mare. Ea s-a ruinat cu timpul. La 8 iulie 1481, zi în care este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Procopie (sfânt militar), voievodul moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504) a obținut o victorie în lupta de la Râmnicu Sărat împotriva lui Basarab al IV-lea cel Tânăr (Țepeluș), domnul Țării Românești (1477-1481, 1481-1482). Cronicarul moldovean Grigore Ureche în
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
la Mănăstirea Dancu. În anul 1812, Spiridon Papadopol și soția sa Ruxandra, împreună cu fiica lor Anastasia și ginerele Anastasie Căminaș, au zidit actuala biserică din satul Păun, aflat în apropierea Iașului. Biserica a primit hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (prăznuit la 29 iunie). Osemintele ctitorilor au fost îngropate în naos, portretele lor fiind păstrate o perioadă în pronaos. Biserica a fost construită din piatră, fiind formată din pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță în care
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
sa, a refuzat să primească noul calendar, continuând să slujească după calendarul iulian. După ce a slujit mai bine de un an după vechiul calendar, în anul 1926, odată cu adoptarea de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărârii de a prăznui Sfintele Paști cu 13 zile înainte, ieromonahul Glicherie părăsește schitul hotărât să nu slujească în nici o biserică care a adoptat schimbarea calendarului . Ieromonahul Glicherie, împreună cu cei care au refuzat primirea noului calendar, au inițiat o mișcare de rezistență cunoscută astăzi
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
din interiorul bisericii. Pisania se află pe un panou de lemn, fixat într-o grindă tirant, pe locul peretelui despărțitor dintre tindă și naos. Ea este scrisă în chirilice și transmite următoarele date și fapte: "„Aciăst sfânt lăcaș ce să prăznuește hramul sf[ântului] erah Nicolae și al prapodomni[i] Parascheva, s-au făcut de lemn la leat 1778 în zilele luminatului d[o]mn Alecsandru Ion Ipsilat voivod. S-au săvărșit sf[inte]le slujbe 70 de ani și ajungând
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
care au înzestrat-o cu bunuri și după mutarea ei la Humoreni. Pe un Triodion se află următoarea inscripție: "„Această carte numită Triodion este dăruită de stăpânitorii moșiei din satul Stroiești, Nicolae Popovici, bisericii din satul Liudi Humorului, unde se prăznuiește hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril spre vecinica pomenire în anul 1837”". Conform cronicii parohiei Humoreni, această biserică a fost mutată în satul Brașca, unde se află și în prezent. Oricare ar fi însă locul de proveniență a bisericii este
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
în ziua a opta iară este odihnă." În ziua întâi să luați poame de copaci frumoși, ramuri de finici, ramuri de copaci cu frunzele late și sălcii de râu și să vă veseliți înaintea DOMNULUI Dumnezeului vostru, șapte zile." "Să prăznuiți sărbătoarea aceasta a DOMNULUI șapte zile în an: acesta este așezământ veșnic în neamul vostru. În luna a șaptea să o prăznuiți." Să locuiți șapte zile în corturi; tot israelitul băștinaș să locuiască în corturi," "Ca să știe urmașii voștri că
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
cu frunzele late și sălcii de râu și să vă veseliți înaintea DOMNULUI Dumnezeului vostru, șapte zile." "Să prăznuiți sărbătoarea aceasta a DOMNULUI șapte zile în an: acesta este așezământ veșnic în neamul vostru. În luna a șaptea să o prăznuiți." Să locuiți șapte zile în corturi; tot israelitul băștinaș să locuiască în corturi," "Ca să știe urmașii voștri că în corturi am așezat Eu pe fiii lui Israel, când i-am scos din pământul Egiptului. Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru"." Din cauza
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
sau Lag Ba'omer (în ebraică : ל"ג בעומר A treizeci și treia zi a Omerului) este o sărbătoare evreiască care se prăznuiește în a 33- a zi a numărătorii Omerului, în ziua de 18 a lunii ebraice Iyar. În calendarul gregorian cade, de obicei. în luna mai. De origine obscură, sărbătoarea este menționată pentru prima dată în literatura rabinica medievală referitoare la
Lag Baomer () [Corola-website/Science/326622_a_327951]
-
mai veche, cu hramul dintâi al „Sfântului Nicolae”. O însemnare de carte amintește de vechea biserică de lemn: "„Această sfântă și dumnezeiască evanghelie s-au cumpărat de dumnealui căpitan Stan și s-au dat sf[in]tei biserici unde să prăznuește hram sfăntlu și erarhului Nicolae în satul ce să numește Greci, ca să fie pomenire la tot neamul dumnealui în veci și nestrămutat de la această sf[â]ntă bise[rică]. Stan Căpitanul 1781.”" Momentul ridicării acestui lăcaș, ctitorii și faptele a
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
cuțite, de către meșteri lemnari. Atestarea lăcașului se documentează printr-o însemnare, de la paginile 1-3, în partea de jos a filelor Cazaniei (București, 1786): "„...Popa Gavriil sîn Petrii Popăscul ot Stiulbicani și s-au dat la biserica din Broșteni, unde se prăznuiește hramul sfântului ierarhul Necolai, unde și preot dintăieș-dată a fost la această sfântă biserică, în cursul anilor, de la alcătuirea lumii, 1790 iară de când s-au făcut biserica din Broșteni la acest văleat 7286 (1778)”." Tradiția locală vorbește de un haiduc
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]