606 matches
-
Nu e vorba de a călca în străchini - plecă Metodiu cu finețe privirea. E vorba de a aranja străchinile în așa fel încât, la momentul potrivit, soțul dumneavoastră și cu dumneavoastră înșivă să vă puteți înfrupta cu cumpătare din ele. — Preacuvioase dragă, - suspină doamna Potoțki - eu toată viața am aranjat străchinile astea, dar n-a venit nimeni să vadă ce-i în ele sau măcar să le calce. — Nimeni? - se uimi Metodiu. Dar soțul dumneavoastră? — Potoțki? - dădu din mână a lehamite doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Iovănuț privea spre el încremenit: niciodată nu-l mai văzuse ieșindu-și din fire în așa hal. — Vă rog să mă scuzați - zise Metodiu, ștergându-și fruntea - dar mi-am adus aminte de-o chestie. Episodul 128 DE RĂMAS BUN — Preacuvioase părinte - zise pan Bijinski, după ce Metodiu tăcu - ceea ce-ai grăit despre femeie este atât de adevărat, încât, drept să-ți spui, acum îmi pare rău că nu aparțin și eu sexului așa-zis frumos, ca să pot furniza, prin însăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Frate Iovănuț - grăi cam derutat Metodiu - mărturisesc că nu știu ce te-a făcut să mă bați atât la cap să ieșim din drumul nostru și să ne abatem prin acest oraș unde, din câte văz, numai peștii pot dormi liniștiți. Dar, preacuvioase, e Veneția! - zise sugrumat de emoție Iovănuț. Uite, acela e Palatul Dogilor! — Și crezi că te lasă să dormi acolo? - făcu Metodiu. Toate astea sunt făcute să te uiți, dar să te folosești de ele - ioc! Drept să-ți spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
trunchi acolo, cele mai bune capete de-acolo încep să zboare. — Poate că uneori e mai bine să-ți zboare capul în palat, decât să-ți zboare din pădure - cugetă Iovănuț. — Cu tine nu se poate vorbi serios! - se-nfurie preacuviosul Metodiu. Episodul 150 SIGNORA MAXIMA Deodată, desprinzându-se din mulțime, o femeie nespus de maiestuoasă, ce păstra încă în proporțiile cu totul uriașe ale trupului ei urma unei frumuseți devastatoare, se apropie de călugări. Nu era grasă; cutele pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Mirosul nu răspunse. Luându-și inima în dinți, călugării pătrunseră spre mijlocul odăii și începură să caute. Metodiu se uită după perdele, după dulap, Iovănuț se aplecă sub patul mare, opulent, se uită în carafa: tot nimic. — Deschide fereastra! - porunci preacuviosul Metodiu. încet, adunându-se prin colțuri, din perne, de după oglinda ovală, - mirosul se aburcă pe pervazul geamului și-și dădu drumul în gol. Călugării răsuflară ușurați și se apucară să-și desfacă bocceluțele. Deodată, se auzi o bătaie scurtă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai repede, căci, iată, Doamne, rezistăm întru slava Ta. — Ba mai ține-mă, Doamne, un pic, cât să mă pot mărturisi lor - înălță ochii impozanta femeie. — Nu te putem spovedi, căci ești într-altă credință - zise Metodiu. Tocmai de aceea, preacuvioase părinte - făcu Laura. V-am văzut de cum ați suit că nu sunteți iezuiți. N-am încredere în iezuiți. Mă duc cu vorba și cu fapta. Ori de câte ori m-am mărturisit, canonul lor nu mi-a fost de nici un folos și necazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pic, mâine un pic, până te liniștești de tot. Serafica femeie se ridică având lacrimi de mulțumire în ochi. Și acum du-te - îi spuse încet Metodiu. După ce Laura ieși, Iovănuț se întoarse spre Metodiu. Se vedea că e tulburat. — Preacuvioase - zise el - asta cu dovleacul nu mi-ai spus-o. Chiar te liniștește în halul ăsta? — Frate Iovănuț - spuse cu zâmbetul trist Metodiu - uneori chemările Domnului par oamenilor simpli chemări ale Necuratului. în visele tulburate ale acestei zglobii copile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cum mă cheamă. — Bine, poftim: cum te cheamă? - zise căpitanul Tresoro. — Mă cheamă Toto - spuse bătrânelul și apoi se întoarse spre călugării noștri: pe dumneavoastră care-ați venit astăzi cum vă cheamă? — Pe mine mă cheamă Metodiu - răspunse cu blândețe preacuviosul Metodiu - iar pe tovarășul meu Iovănuț. — Și veniți de departe? — Din țările dunărene. — Interesant - spuse bătrânelul. Și cum e vremea pe acolo? — Schimbătoare - răspunse Metodiu. — Vedeți? - zise bătrânelul. Mai întreb eu, mai întrebați dumneavoastră, trece timpul și o dată ne trezim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
spre stejar, vârî brațul în scorbură, încercând să-l găbuiască, dar micul Metodiu se mistui în cotloanele copacului. Deodată, mâna păroasă a tătarului sau a cazacului sau a ce-o fi fost el îl dibui, îl apucă de după ceafă și... — Preacuvioase! Preacuvioase! — Ce-i? - sări Metodiu în capul oaselor. — Preacuvioase - șopti Iovănuț cu ochii umflați de nesomn - rogu-te, întoarce-te pe cealaltă parte, că faci tare urât! — Cum am făcut? - glăsui Metodiu. — Iac-așa - răspunse Iovănuț. Pu-pu-pup! Pu-pu-pup! Episodul 162
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
găbuiască, dar micul Metodiu se mistui în cotloanele copacului. Deodată, mâna păroasă a tătarului sau a cazacului sau a ce-o fi fost el îl dibui, îl apucă de după ceafă și... — Preacuvioase! Preacuvioase! — Ce-i? - sări Metodiu în capul oaselor. — Preacuvioase - șopti Iovănuț cu ochii umflați de nesomn - rogu-te, întoarce-te pe cealaltă parte, că faci tare urât! — Cum am făcut? - glăsui Metodiu. — Iac-așa - răspunse Iovănuț. Pu-pu-pup! Pu-pu-pup! Episodul 162 VISUL SURORILOR ACETOASA în cămăruța lor de la catul întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
privește pe Fibbia, ea visă cam același lucru, cu deosebirea că ei nu-i plăcea să citească, așa că marchizul de Camposanpierro, ca s-o scape de pofte, o închise-n bibliotecă. Episodul 164 VISUL LUI IOVĂNUȚ Pe la trei noaptea, după ce preacuviosul Metodiu se răsuci în sfârșit într-o poziție surprinzătoare, terminând cu ucigătorul lui sforăit, începu să viseze și novicele Iovănuț. Visă că ajunsese la Porțile Raiului, după un zbor vertical și lin ce-i umpluse urechile cu bobițe de rouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
spuseră lăcrimând surorile Acetosa. — Aveți grijă la răscruci, sunt hoți - îi sfătui doctorul Peleto. Zvelta Laura sări de la masă și-n timp ce călugării noștri ieșeau în fața stabilimentului căutând din ochi o gondolă liberă, ea îi ajunse din urmă. — Știi, preacuvioase - spuse cu însuflețire plăcuta femeie - vreau să-ți mulțumesc din suflet: aseară, după ce-am mâncat dovleac, așa cum mi-ai spus dumneata, nu l-am mai visat pe Domnul! — Păi vezi? Ce ți-am spus eu? Da’ ce-ai visat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
peretele din stânga ferestrei era un crucifix, iar pe cel din dreapta portretul în ulei al posomorâtului ca să nu zicem de-a dreptul al urâtului papă Leon al IX-lea, cel care a provocat schisma creștină de la 1054 și căruia, de cum intră, preacuviosul Metodiu îi aruncă o chiorâșă privire. Fără prea multă vorbă, cei doi își lăsară desagii lângă masă, se spălară îndelung pe mâini și pe față, fornăind de plăcere, apoi lepădară sutanele și deoarece mai avea două ceasuri bune până la slujba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și cu un ochi hoțoman care-ar fi făcut să tremure orice femeiușcă mai slabă în vârtute“. Așa începe primul episod din cele 230 ale romanului O sută de ani de zile la Porțile Orientului. O satiră dură la adresa dictaturii „Preacuviosul“ călugăr Metodiu, însoțit de tânărul Iovănuț, își începe aventura în Moldova, în secolul al XVII-lea, trecând peste Ozana cea frumos curgătoare, poposind pe la hanul Stăniloaiei sau prin haremul „model“ al tătarilor, călătorind pe drumuri sud-est-europene, până la Stambul și Veneția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
de episcopii care o vizitau. Nu este descrisă de cine a fost lucrată sau din ce metal este făcută. În vistieria Sfântului Mormânt mai sunt și două chivoturi asemănătoare, din metal aurit, cu următoarea inscripție: ,,Preasfântului și tămăduitorului mormânt de către preacuviosul protosinghel și egumen al Cetățuiei, Dionisie Filipopolitul și sunt aidoma modelului sfintei biserici al aceleiași mănăstiri Cetățuia, așezată în apropierea Iașilor, la 30 mai, anul 1859”<footnote Marcu Beza, op. cit., p. 108 și 112 footnote>. Un timp s-a păstrat
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și credință. Unitate și recunoștință! Locuri sfinte. Mers înainte cu cei din morminte: sfinți și martiri prin care Neamul Românesc va dăinui și se va mântui. “Monumentul Crucilor Înfrățite” din cimitirul penitenciarului Aiud are paraclis-altar unde se slujește Sfânta Liturghie. Preacuviosul Părinte Arhimandrit Iustin Pârvu l-a numit “Antimisul Neamului Românesc”. Inginerul Gheorghe Brahonschi a absolvit Politehnica de la Timișoara, a fost ofițer de rezervă. A fost șeful studențimii legionare pe țară. Arestat repetat, suportând cu demnitate toate schingiuirile satanice a celor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Aiudul Golgotei românești întru apropierea de Hristos, nu ocoliți “Monumentul Crucilor Înfrățite” de la “Râpa Robilor”, stați de vorbă cu luminatul și luminătorul părinte duhovnic Teodor, el însuș i martir al închisorilor comuniste, frate de credință și suferință și ucenic al Preacuviosului Arhimandrit Iustin Pârvu de la Sf. Mănăstire “Petru-Vodă” - Neamț și veți înțelege mai profund rosturile existenței noastre, veți pleca mai bogați sufletește, mai îndrăgostiți de viitorul românesc; veți distinge mai bine între ceea ce a fost subtalpa iadului comunist și uralian și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
impresionant număr de duhovnici, majoritatea trecuți pe sub talpa iadului închisorilor comuniste și a căror listă nu o prezint aici, dar trebuie să citez pe cel care ne repetă și prin discipolii săi, tot mai numeroși, esențializat și plin de căldură, Preacuviosul Arhimandrit ctitor de școală a regenerării neamului românesc, Părintele Iustin Pârvu de la Sfânta Mănăstire Petru Vodă-Neamț, martirizatul 16 ani în temnițele comuniste, iubitorul smerit al patrulaterului nostru ontologic: Dumnezeu-Neam-Țară-Semeni ș i care ne repetă ș i care ne îndeamnă să
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
slujba Parastasului pentru monahii români plecați la Domnul. A urmat Sinaxa cu stareții și starețele din Arhiepiscopia Iașilor, în trapeza Mănăstirii Secu, prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, la care au mai participat Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia, Exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Luca Diaconu, Exarhul zonei Neamț, stareți și starețe din Arhiepiscopia Iașilor. În deschiderea lucrărilor sinaxei, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia a susținut referatul „Decretul nr. 410
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
stareții și starețele din Arhiepiscopia Iașilor, în trapeza Mănăstirii Secu, prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, la care au mai participat Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia, Exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Luca Diaconu, Exarhul zonei Neamț, stareți și starețe din Arhiepiscopia Iașilor. În deschiderea lucrărilor sinaxei, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia a susținut referatul „Decretul nr. 410 dramă a mănăstirilor din Moldova“. Apoi, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a vorbit
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
mai participat Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia, Exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Luca Diaconu, Exarhul zonei Neamț, stareți și starețe din Arhiepiscopia Iașilor. În deschiderea lucrărilor sinaxei, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia a susținut referatul „Decretul nr. 410 dramă a mănăstirilor din Moldova“. Apoi, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a vorbit stareților și starețelor despre sinaxa de anul trecut care a avut loc la Mănăstirea Neamț, după care și-
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
au strigat cu putere cuvintele dumnezeiescului Apostol Pavel: “Fraților, fiți nouă următori precum și noi am fost următori ai lui Hristos”(I Cor.11 ,2) În gând le-am promis să dăm ascultare chemării lor... Felicităm cu sinceritate și admirăm vrednicia Preacuviosului Părinte Stareț Gherontie Ștefan, harnic și iscusit, zdravăn la treabă și sănătos sufletește și trupește. Cu Dumnezeu înainte !!! Teofil Arhiepiscop Ortodox Român al Clujului † Justinian Maramureșanul Episcop Vicar-Cluj Protos. Dosoftei Murariu * 18 august 1977 Cu ajutorul lui Dumnezeu am vizitat Mănăstirea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Lui, câte bucurii sufletești a dăruit prin bunătatea Sa omului. Consider că este una dintre mănăstirile care îndeplinesc majoritatea condițiilor de mânutuire a sufletului dacă te oprești pentru totdeauna aici. Învățător Petrică Constantin, Iași 29 iulie 1990 Mulțumim din inimă Preacuvioșilor părinți care cu credință și dragoste nețărmurită se roagă și îngrijesc cu deosebită atenție acest sfânt lăcaș, mărturie vie a legăturii dintre veacuri a neamului românesc cu Dumnezeul cel adevărat. Plecăm din acest loc plin de lumină cu încrederea că
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
argint, a altui popă, rudă bună cu Tata lu’Arcuș. Coborâtor dintr-o prelungită spiță de preoți, care-și afla capătul începător tocmai prin secolul al nouăsprezecelea, iubitor al tradițiilor românești,întregea, la celălalt capăt, lănțugul de aur al dinastiei preacuvioșilor cântăreți și petrecăreți. Acum, punând cele sfinte pe dulăpiorul din camera în care s-a desfășurat pomenitul praznic, a trecut, în fruntea noastră, pragul celei de a doua încăperi - de fapt, un salon de dansîn toată puterea cuvântului... dar... să
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
învăluitor, care îndemna să votăm cea ce dorea el, vorbea atât de frumos, de curgător și convingător încât simțeai de emoție cum îți sar, pe rând, toate plombele din gură. După o asemenea cuvântare, demnă de un discipol strălucit al preacuviosului sfânt Ioan Gură de aur, mulți s-ar fi așteptat ca să i se înmâneze cheile de la cimitir, cu tot ceremonialul de care era capabil un consiliu municipal, chei frumos aurite la comandă și legate cu o panglicuță roz, diafană ca
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]