1,763 matches
-
era polemica antiiudaică, fie pentru a califica drept ipocrit postul lor și pentru a recomanda o atitudine neîndurătoare față de ei (1, 21), fie pentru a stigmatiza vinovata lor lipsă de credință (4) sau incapacitatea de a înțelege sensul spiritual al preceptelor Legii (6), fie pentru a insista asupra faptului că ei i-au respins continuu pe trimișii lui Dumnezeu pînă la uciderea lui Cristos (10, 20, 21, 29). Uneori (1, 4) tema iudeilor este introdusă prin opoziție cu cei ce nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sa, Expunere de capitole cu îndemnuri (Ekthesis kephalaiôn parainetikôn), compusă din 72 de capitole foarte scurte, ale căror prime litere formează acrostihul „Preadivinului și Preaevlaviosului Rege al nostru Iustinian, Agapet, umilul diacon”. Opera aparține genului numit „oglinda principiilor”, deoarece prezintă preceptele necesare unei bune guvernări a supușilor. însă cele expuse de Agapet rămîn foarte generice, preocuparea lui fiind mai ales aceea de a-l preamări pe împărat: acesta a primit sceptrul împărăției pămîntești, asemănătoare celei cerești (1); el e plasat într-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
facă muncă de scriitor. Importante pentru doctrina lui Isaia sînt discursurile 2-3 (= 9-10 din varianta siriacă), așa cum a arătat Draguet, ele formau inițial un tot divizat în două părți, din care prima conținea fundamentele teoretice, iar cea de-a doua preceptele practice care derivă din acestea. Cînd Dumnezeu a făcut omul, i-a dat simțuri sănătoase, însă, prin păcat, acestea s-au îndepărtat de starea lor naturală; opera de mîntuire a lui Cristos a constat în readucerea ființei umane de la starea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a legendei oficiale a lui Simion, deja foarte stilizată, așa cum era transmisă la Telnescin; abia în ultimă analiză poate fi vorba de amintirile unui adevărat discipol. Există și o Viață în georgiană. într-un apendice la panegiricul siriac se găsesc Preceptele și învățăturile fericitului domn Simion, interesante, între altele, deoarece sfatul privitor la convertirea la credința în Dumnezeu, susținut de exemple biblice, se concretizează nu numai în îndemnul de a nu asupri săracii, străinii, văduvele și orfanii, de a-i plăti
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
adulteri, prostituatele, vrăjitorii și asasinii, ci și în instrucțiuni precise referitoare la dobînzile percepute la împrumuturi, pentru a limita cămătăria. Un al doilea apendice la Viața siriacă conține scrisoarea prezbiterului Cosma către Simion, în care expeditorul îi mulțumește acestuia pentru preceptele sale și îl asigură că acestea sînt respectate în Panir, în satul său: vinerea și duminica sînt respectate, greutățile și balanțele nu sînt măsluite, nimeni nu refuză să plătească salariul lucrătorilor, nivelul dobînzii e limitat și așa mai departe; Preceptele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
preceptele sale și îl asigură că acestea sînt respectate în Panir, în satul său: vinerea și duminica sînt respectate, greutățile și balanțele nu sînt măsluite, nimeni nu refuză să plătească salariul lucrătorilor, nivelul dobînzii e limitat și așa mai departe; Preceptele și învățăturile erau așadar destinate Panirului. Vedem aici în mod clar felul în care „omul sfînt” reglementa viața unui sat sau a unui ținut, protejîndu-le împotriva opresiunii externe și prevenind dezvoltarea unor tensiuni excesive în interiorul lor. O epistolă care s-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de culpabilitate care face din sudist un potențial erou de tragedie”. Criticul urmărește cum s-a format conștiința unei structuri de clasă și de castă, un spirit marcat de instinctul puternic al posesiei pământului, atitudinea de frondă, de reexaminare a preceptelor și valorilor, adesea în opoziție deschisă față de legi ș.a.m.d., toate alcătuind mentalitatea sudică, unde se raportează mereu prezentul la trecutul idealizat, unde individul se simte frustrat - ceea ce constituie una din principalele teme ale literaturii Sudului. Ampla analiză, întreprinsă
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
a așezat în lume ca într‑o casă ridicată cu dragoste, tot astfel acum, în ziua a șaptea, adevăratul om, adică, poporul sfânt al lui Dumnezeu, este zidit de Cuvântul cel mare al lui Dumnezeu și plămădit prin învățătura și preceptele lui Dumnezeu după chipul dreptății; și, așa cum odinioară a fost făcut din pământ, muritor și nedesăvârșit, ca să trăiască o mie de ani pe pământ, tot astfel și acum omul desăvârșit este format din această lume pământească, pentru ca, înviat de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de ea sau să-i ia bunurile stăpânite cândva împreună cu bărbatul 30), să-și crească și să-și educe copiii (asupra cărora căpătau o putere care era, de fapt, „reflectarea puterii pe care o exercita bărbatul asupra lor”31) în conformitate cu preceptele Bisericii (legea era foarte aspră cu mamele ce-și îndemnau fetele să se prostitueze: „Hotria ce se face cu voia părinților este mai rea și mai cu rușine și de ocară decât cea făcută între străini”32). Mamele văduve aveau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
față de femeie, la care constata „neputința și slăbiciunea firei pentru care mai puțin să vor certa muierele decât bărbații” și o stare nativă - „iaste mai proastă” - și predispoziții vădite - „mai lesne spre cădere”387 - spre comiterea păcatului) a repudiat, ascultând preceptele Ecclesiei, relațiile sexuale neîngăduite, relații a căror existență ne-ar putea spune câte ceva despre „starea de sensibilitate” ce guverna erotismul în lumea românească veche. Mai mult decât atât, le-a reprimat în diverse feluri. Sancțiunile finanicare confirmă și dau substanță
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cu „moartea vécinică”, reală, vor fi sancționați cei ce „n-au credință, jidovii, că n-au botez, ereticii că sânt despărțiț din brațele biséricii”, toți „vrédnici de plâns”. Sufletul creștinului, al omului care a trăit cu frica lui Dumnezeu, cinstind preceptele (și acesta este cazul în speță: „Iar o cocoană creștinească, ca aceasta, ce s-au născut în baia sfântului botez, ce au supt laptele credinței, ce s-au hrănit în casa învățăturii dumnezeescului dar, ce s-au întemeiat cu putérea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1876, Gura satului, 1878, Budulea Taichii, 1880, Moara cu noroc, 1880, Pădureanca, 1884 -, toate cu subiecte extrase din mediul sătesc, au impus un „realism poporal” cu adânci rădăcini în specificul național și în realitățile epocii. Lumea satului este reconstruită după precepte realiste, de obicei prin aglomerarea de amănunte caracteristice. Un loc aparte îl ocupă ideea atotputerniciei tradiției și a obiceiurilor. Întâmplările se succedă după un ritual bine cunoscut, păzit cu strășnicie. De aici, caracterul de idilă pe care îl iau primele
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
este rezultatul experiențeitc "Cunoșterea medicală este rezultatul experienței" Toată știința medicală este rezultatul experienței 24. Motivul pentru care s-a progresat atât de puțin În medicină se datorează faptului că reprezentanții acesteia nu s-au eliberat ei Înșiși de mărginitele precepte antice care resping din capul locului rezultatele experimentale care nu apar În dogmele lor. Îmi reprezint aceste tărâmuri nemăsurate ale medicinei ca pe o republică Întemeiată pentru bunăstarea și prosperitatea umanității. N-ar trebui așadar să existe nici autarhie și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că un medic poate susține orice - chiar și faptul că ar putea schimba sensul de rotație al Pământului după propria-i voință -, și aceasta numai pentru a demonstra că remediile pe care le administrează În acord cu cele mai banale precepte profesionale se dovedesc a fi În mod incontestabil benefice. Dar să nu fim greșit Înțeleși! Sub nici o formă el nu poate schimba legile naturii. Experiența este singurul lui sfătuitor și arbitru, și doar pe baza acesteia trebuie să ne Întemeiem
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
iată regula de bază care trebuie urmată: „Să se evite pe cât posibil toate dozele puternice - și dacă e cazul, să se administreze totuși doar cele care, cu riscul de a nu da rezultate, nici nu vor prezenta urmări adverse”. Acest precept poate fi urmat cu ușurință dacă suntem la curent cu efectele medicamentelor, administrate atât În doze mari, cât și În doze mici; după părerea mea, fără aceste cunoștințe, nici un medic nu poate prescrie tratamente fără a avea conștiința Încărcată. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
personalității umane în domeniul sănătății mintale: modelul medico-moral, modelul medico-psihiatric și modelul medico-social. Modelul medico-moral (Ph. Pinel, Esquirol, M. Boigey) insistă pe aspectele morale ale sănătății mintale și ale formării personalității. El consideră comportamentul ca fiind supus, în principal, unor precepte morale, care trebuie să acționeze cenzurat, contribuind astfel la dezvoltarea individului și a stării sale de sănătate mintală (H. Damaye, P. Jolly). Modelul medico-psihiatric concepe sănătatea mintală în raport cu boala psihică. Din aceste considerente, educația sănătății nu se mai face după
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
program de perspectivă europeană, în egală măsură etic și estetic. Preocuparea esențială a publicației va fi aceea de receptare critică a valorilor contemporane: „Creatorul vine cu inconștientul său bogat și impune în domeniul viu al faptei literare fără îndemnuri și precepte. Criticul e însă obligat să deschidă ochii cititorului în mod cinstit și să-l lămurească și pe scriitor lui însuși pentru a-i da un sprijin, o încurajare; ca acesta să nu se creadă un nebun într-o lume de
TRIBUNA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290253_a_291582]
-
literare”, a dat revistei, timp de un sfert de veac, articole de critică, poezii și traduceri, a susținut gazeta junimistă „Curierul de Iași”, fiind unul din coproprietari. În calitate de critic literar, a participat la campaniile polemice ale Junimii, de ale cărei precepte ideologice nu s-a îndepărtat. După el, considerentele naționale nu-și au locul în aprecierea estetică a operei de artă, deoarece nu tot ce e autohton trebuie să fie și frumos; opera nu trebuie judecată numai din perspectiva cititorului, ci
VARGOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
fizica, din interogații și speculații metafizice. Tot astfel, știința modernă a curriculumului, așa cum a apărut în secolul XX, poate fi considerată o consecință fatală a mileniilor de educație care au decantat paidagogia perennis: tezaurul de valori pedagogice alcătuit din maxime, precepte și principii de înțelepciune paideutică. Focul care a întreținut athanorul pedagogiei perennis pare să fi fost aprins odată cu depășirea acelui „rubicon cerebral” și cu nașterea speciei Homo sapiens. Aceste frământări ale alchimiei educative au fost întotdeauna conștiente, adică orientate teleologic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
meqarmóxeín = „a armoniza, a modela”). 26. Vestitele akusme (a)kousmata) erau norme de ordine internă („regulament de ordine interioară”) asimilabile unor legi inextricabile (nomoí), chiar divine, întrucât maestrul însuși pretindea că descinde din zeul Hermes și se considera zeu. Erau precepte secrete transmise oral, însoțite de simboluri. Culegerea Diels-Kranz (op. cit., 58 c) reproduce o listă de akousmata kai symbola (a)kousmataiV kai sumbola = „nevorbite și simboluri”). Erau întărite cu expresia diò pronoístaí tòn qeon h(mon („zeii ne poartă de grijă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
42. „Modul de viață pitagoreic”, așa cum apare el în Sentințele lui Aristoxenos, îngăduie această judecată. În confreria lor, dar și în întreaga viață, pitagoreicii practicau dreptatea, cumințenia, bărbăția și prietenia. Acestea erau asimilate într-o alcătuire riguros diriguită de paralgémata („precepte”), în ceea ce ei numeau pedartan, adică o viziune despre lume și viață care consta în coarticularea sufletului cu armonia universală. Fericirea despre care vorbim nu există în sensul în care înțelegem astăzi această stare. Pitagoreicii o obțineau totuși prin ceea ce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dogmatis Attico se melle saginavit („Ca unul care era dedicat studiilor literare, a cucerit eternitatea prin învățături savante... Dialectician înfocat în cărți, maestru de declamație plăcut în conversații... a fost un Cato al vremurilor noastre... Chiar și cercetător minuțios al preceptelor ateniene în ceea ce privește cauzele fenomenelor naturale, s-a îndopat cu miere atică”). După Courcelle (Les Lettres grecques..., ed. cit., p. 259), este vorba despre tatăl lui Felix, și nu de Felix însuși. 37. În Vita Caesarii (S. Caesarii opera omnia, vol
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unei noi zile de luni este necesar formidabilul antrenament pansofic. Comenius nu uită niciodată să adauge cifrei șapte încă una. A opta lume este mundus aeternus, pentru care se pregăteau și vechii greci cu paideia lor și care avea ca precept fundamental îndemnul simplu: meléte thanátou! Seninătatea creștină a lui Comenius este așadar similară calmului surâs socratic din preziua plecării spre Olimp sau Hades. Tocmai această cucerire măreață a spiritului mi se pare că a fost risipită în zorii istoriei moderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și curriculumului. Două judecăți contrare nu pot fi adevărate în același timp, căci „două săbii nu pot încăpea în aceeași teacă”. Dar între cei doi teoreticieni nu au avut loc dispute pe această temă gravă, fiecare din ei admițând tacit preceptul socratic al „dublului adevăr”. Totuși, cei doi savanți par să fi conștientizat faptul că modelele lor sunt incompatibile și au încercat o conciliere subtilă apelând la un tertium: paradigma mastery learning. Ambii și-au subordonat modelele descriptive principiilor acestei abordări
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de meditație, pe care a încercat să îl îmbine cu satira. Meditațiile lui se concentrează cu predilecție pe tema deșertăciunii. Poate și sub influența lui Schopenhauer și a lui Mihai Eminescu, a scris poemul Nirvana. Calea vieții, unde versifică incolor precepte budiste, extrase din cărțile orientalistului francez Eugène Bournouf (din care a și tradus câteva fragmente). Aceleași înclinații transpar și din nuvela Cele cinci surori de la Târgul Neamțului, a cărei atmosferă amintește de Cezara lui Mihai Eminescu. P. a fost atras
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]